3,302 matches
-
casa unde s-a născut Evaristo Carriego: caizii din Buenos Aires și din București afișează aceeași reprezentativitate, elegantă și agresivă (de altfel, Mircea Damian și Borges sunt contemporani absoluți, născuți în același an, iar G.M.Zamfirescu îi devansează cu un an; mahalalele lor sunt și ele contemporane, produs al exploziei industrializării și al urbanizării anarhice, de unde aerul vag și asemănător al decorului). Unde se plasează însă mahalaua de care vorbim? A lui Mircea Damian este pretutindeni, unele mahalale ajung până în centru: „La
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
sunt contemporani absoluți, născuți în același an, iar G.M.Zamfirescu îi devansează cu un an; mahalalele lor sunt și ele contemporane, produs al exploziei industrializării și al urbanizării anarhice, de unde aerul vag și asemănător al decorului). Unde se plasează însă mahalaua de care vorbim? A lui Mircea Damian este pretutindeni, unele mahalale ajung până în centru: „La București (...) în unele locuri, mahalaua se întinde până aproape de centru. Iar în alte locuri se învecinează cu cartierele boierești”. La Aderca, G.M.Zamfirescu, Barcaroiu ș.a.
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
devansează cu un an; mahalalele lor sunt și ele contemporane, produs al exploziei industrializării și al urbanizării anarhice, de unde aerul vag și asemănător al decorului). Unde se plasează însă mahalaua de care vorbim? A lui Mircea Damian este pretutindeni, unele mahalale ajung până în centru: „La București (...) în unele locuri, mahalaua se întinde până aproape de centru. Iar în alte locuri se învecinează cu cartierele boierești”. La Aderca, G.M.Zamfirescu, Barcaroiu ș.a., mahalaua se localizează la periferie. Este evident că cele două nume
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
contemporane, produs al exploziei industrializării și al urbanizării anarhice, de unde aerul vag și asemănător al decorului). Unde se plasează însă mahalaua de care vorbim? A lui Mircea Damian este pretutindeni, unele mahalale ajung până în centru: „La București (...) în unele locuri, mahalaua se întinde până aproape de centru. Iar în alte locuri se învecinează cu cartierele boierești”. La Aderca, G.M.Zamfirescu, Barcaroiu ș.a., mahalaua se localizează la periferie. Este evident că cele două nume își dispută înțelesuri care nu se suprapun temporal: mahala
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
de care vorbim? A lui Mircea Damian este pretutindeni, unele mahalale ajung până în centru: „La București (...) în unele locuri, mahalaua se întinde până aproape de centru. Iar în alte locuri se învecinează cu cartierele boierești”. La Aderca, G.M.Zamfirescu, Barcaroiu ș.a., mahalaua se localizează la periferie. Este evident că cele două nume își dispută înțelesuri care nu se suprapun temporal: mahala însemna cartier înainte, în sec. al XIX-lea, un spațiu urban cu o anumită individualitate, adică un fel de sector sau
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
mahalaua se întinde până aproape de centru. Iar în alte locuri se învecinează cu cartierele boierești”. La Aderca, G.M.Zamfirescu, Barcaroiu ș.a., mahalaua se localizează la periferie. Este evident că cele două nume își dispută înțelesuri care nu se suprapun temporal: mahala însemna cartier înainte, în sec. al XIX-lea, un spațiu urban cu o anumită individualitate, adică un fel de sector sau arondisment: în 1831, Bucureștii aveau cinci vopsele (despărțituri) și 71 de mahalale. Frumoasa Duduca, de care se îndrăgostește postelnicul
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
dispută înțelesuri care nu se suprapun temporal: mahala însemna cartier înainte, în sec. al XIX-lea, un spațiu urban cu o anumită individualitate, adică un fel de sector sau arondisment: în 1831, Bucureștii aveau cinci vopsele (despărțituri) și 71 de mahalale. Frumoasa Duduca, de care se îndrăgostește postelnicul Tuzluc din romanul lui Filimon, locuia în mahalaua Izvorului, iar într-un „Buletin orticol” din Naționalul, tot Filimon pomenește câteva mahalale ale Bucureștilor, între care Foișorul și Sf.Elefterie, adică locuri centrale și
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
-lea, un spațiu urban cu o anumită individualitate, adică un fel de sector sau arondisment: în 1831, Bucureștii aveau cinci vopsele (despărțituri) și 71 de mahalale. Frumoasa Duduca, de care se îndrăgostește postelnicul Tuzluc din romanul lui Filimon, locuia în mahalaua Izvorului, iar într-un „Buletin orticol” din Naționalul, tot Filimon pomenește câteva mahalale ale Bucureștilor, între care Foișorul și Sf.Elefterie, adică locuri centrale și pe atunci. Mahalaua începe abia după primul război să însemne o zonă defavorizată, săracă și
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
sau arondisment: în 1831, Bucureștii aveau cinci vopsele (despărțituri) și 71 de mahalale. Frumoasa Duduca, de care se îndrăgostește postelnicul Tuzluc din romanul lui Filimon, locuia în mahalaua Izvorului, iar într-un „Buletin orticol” din Naționalul, tot Filimon pomenește câteva mahalale ale Bucureștilor, între care Foișorul și Sf.Elefterie, adică locuri centrale și pe atunci. Mahalaua începe abia după primul război să însemne o zonă defavorizată, săracă și cu dotări edilitare incomplete: implicit, o zonă periferică, eventual recent inclusă în oraș
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
de care se îndrăgostește postelnicul Tuzluc din romanul lui Filimon, locuia în mahalaua Izvorului, iar într-un „Buletin orticol” din Naționalul, tot Filimon pomenește câteva mahalale ale Bucureștilor, între care Foișorul și Sf.Elefterie, adică locuri centrale și pe atunci. Mahalaua începe abia după primul război să însemne o zonă defavorizată, săracă și cu dotări edilitare incomplete: implicit, o zonă periferică, eventual recent inclusă în oraș. Mahalaua și periferia sunt implicate și în discursul despre urbanism al unor oameni politici care
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
ale Bucureștilor, între care Foișorul și Sf.Elefterie, adică locuri centrale și pe atunci. Mahalaua începe abia după primul război să însemne o zonă defavorizată, săracă și cu dotări edilitare incomplete: implicit, o zonă periferică, eventual recent inclusă în oraș. Mahalaua și periferia sunt implicate și în discursul despre urbanism al unor oameni politici care, altădată, gândeau asupra subiectului. La începutul anului 1929, senatorul Const.Argetoianu (memorialistul de mai târziu) ținea un discurs despre viitorul Bucureștilor, „astăzi capitala cea mai urâtă
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
de legături intime cu natura care-i înconjoară”, datorată unui „brâu de maghernițe așezate pe gunoaie sau în mlaștini, ridicate după război în urma împroprietăririi demobilizaților”, numit mai departe „inel izolator de murdărie și de sălbăticie în jurul Bucureștilor”. El definește astfel mahalaua și în același timp o plasează la periferie, „în jurul” orașului. Numai cu câțiva ani înainte, la sfârșitul anului 1914, în altă conferință, tot Argetoianu constata că Bucureștii nu au, din păcate, o periferie: din păcate pentru că periferia are o influență
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
toată această panoramă, prăfuirea de aur orientalizând civilizarea încă proaspătă a orașului voievodal, îți umplu vederea cu senzațiuni învietoare, îți întineresc inima, îți șterg din memorie cruda experiență a unui trai petrecut în mijlocul unui conglomerat neomogen...” (Pe Dealul Spirei, 1890). Mahalaua lui N.N.Beldiceanu e locuită mai ales de oameni în vârstă, locuind într-o căsuță modestă, dar îngrijită, de pensionari, foști impiegați la cancelarie ca dl. Popescu, care trăiesc cu voluptate reîntoarcerea în natură. Cu tramvaiul cu cai, dl.Popescu
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
zarzărilor, văzură la capătul ei întinsa câmpie a Filaretului... Departe se zăreau vii cu căsuțe vesele, înnecate în valuri de verdeață, pe care petele albe ale copacilor înfloriți păreau bucăți de spumă” (La Filaret, 1905). Doar în literatura ultimului secol mahalaua și periferia ajung să coincidă ca spații ale mizeriei și anomiei: vechea periferie, mai degrabă un faubourg decât banlieue (în Dealul Spirii își ridicase Alexandru-vodă palatul în 1776, iar câmpia Filaretului se întindea la poalele Parcului Libertății), și-a pierdut
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
Vede, sub ochii lui, cum toate se fac și toate se schimbă. Mai puțin sărbătorile și firea oamenilor. Însă tipurile bucureștene care odinioară colorau o lume mult mai mică, cvasi-rurală, redusă practic la un centru cam impropriu numit așa și mahalale, unde toți se cunoșteau, se pierd în uitare, iar din societatea, cu stratificările ei, de la 1870 nu mai rămâne, în 50 de ani, nimic. Calapodul rămâne, dar pe el urcă alții, și alții. Din anul 1872 Bacalbașa reține două triste
Bucureștiului, fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2733_a_4058]
-
care Caragiale într-un secol, și Eliade în celălalt îl întorseseră, deja, ca pe o mănușă. Firește, nimeni nu confundă orașul. Cu toate pretențiile lui mic-pariziene, cu tot amestecul de stiluri și de popoare care-l calcă, între Calea Victoriei și mahalale, Bucureștiul are un profil distinct, este, să zic așa, consecvent în inconsecvența lui. Însă când vine vorba despre case și străzi, lumea pe dos este în drepturile ei. Celebră este confuzia de la numărul 9, din O noapte furtunoasă. E nevoie
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
care vor să vândă țara cui dă mai mult.” Maestru recunoscut de Julio Cortázar, Roberto Arlt este autorul unor cărți dure, în culori sumbre, cu numeroase umbre și puține puncte luminoase. Este însă, cum spunea Cortázar, arta unui „Goya al mahalalelor”, care „funcționează ca o lanternă magică ce iluminează unul după altul diapozitive cu un oraș blestemat și cu femeile și bărbații condamnați să trăiască în el, ca o haită de câini veșnic goniți de portari și de proprietari”. Să sperăm
Din pricina angoasei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2640_a_3965]
-
de gigolo irezistibil și hoț cu mănuși albe și o frumoasă moștenitoare spaniolă se întâlnesc prima oară pe puntea unui transatlantic ce se îndreaptă spre Argentina. Max are deja un trecut care l-a transformat dintr-un puști crescut în mahala în luptător în Legiunea Străină, s-a construit și șlefuit pe sine. Mecha s-a măritat cu un compozitor în plină afirmare, cu o diferență bună de ani între ei, dar gustă din plin aventura și privilegiile condiției ei sociale
Tango, spionaj, șah sau probele unei pasiuni by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2790_a_4115]
-
Cinema Digiplex Băneasa, Cinema City Cotroceni) Vineri O noapte furtunoasă (Centrul istoric) Independence (Godot Cafe) Sâmbătă Iubirea e un lucru foarte mare (Teatrul Arca) Ciao Bella (Godot Cafe) Duminică Cui i-e frică de Virginia Woolf? (Godot Cafe) Vineri Taraful Mahalaua de Altă Dată (Clubul Țăranului) Omul cu șobolani (Piața Sfântul Anton) Sâmbătă The Mission 2012: Nicolas Jaar (Arenele Romane) Duminică Alborosie (Arenele Romane)
Recomandări de weekend () [Corola-journal/Journalistic/22339_a_23664]
-
case și străzi desfundate încă din anii primului război mondial. În anii interbelici mai era păstrat obiceiul de a sarbatori Paștele în grădina Cișmigiului „invadată” in toate zilele de sărbătoare de slujitorimea orașului: menajere, slujnicuțe și draguții lor, orășeni de mahala, ce petreceau până târziu în noapte și lăsau în urma lor coji de ouă roșii și mult gunoi menajer. Se făceau vizite iar nașul aduna în jurul său finii și cumetrii până la al treilea rang. Petreceau adesea și în grădina casei iar
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
Sinopsis Luminița este unul din miile de imigranți ilegali români care duc o viață infernală la marginea unui oraș din Italia. Planul fetei, ca al multora dintre ei, este să găsească o cale, chiar și ilegală, de a evada din mahalaua fetidă a cărei prizonieră este. Pentru a izbândi, Luminița încearcă să-l paraziteze pe Antonio, un italian bătrân, bolnav, neputincios și cam ciudat. Întâlnirea dintre cei doi este greu de descris. O poveste tristă și, probabil, controversată pentru publicul de
7 opere de milostenie, o poveste italiană cu români [Corola-blog/BlogPost/98292_a_99584]
-
Teatrul Ion Creangă - 11.00 - 12.00 Curs de dans în aer liber - Bachata, Școala de dans „Con Sabor” - 17.00 - 17.45 Peejay Vincent & Ikhaya Band - 17.45 - 18.30 Balkan Session - Village Jazz - 18.30 - 19.30 White Mahala 19.30 - 20.15 Irina Sarbu & Band - 20.15 - 21.00 Hâra - 21.00 - 22.00 Cobzality
Programul Festivalului International de Folclor Muzici si Traditii in Cismigiu [Corola-blog/BlogPost/98645_a_99937]
-
De alcov, în devenire, Numai laudele Martei Va mai scot din adormire. Restul, după voi potopul! Cui ce-i pasă că iubiți, Căci atinsu-vi-răți scopul Celor doi sau trei arginti. Hăis, cea, măi bidivie! Tristă e pe uliți zloata. Lola-n mahala învie, Domnu-și înnoda cravată. Și aplaudă, române, Stirpea nobilă din piață, Ce din barbă veșnic spune Că tu ești doar o paiața! Mofturi sub a vremii lira, Barzilor dintre boscheți, Noaptea li se năzăriră Că sunt zei între poeți. SCHIMBARE
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
Știri În urmă cu 129 de ani, premieră piesei „D’ale Carnavalului” de I.L.Caragiale a scandalizat publicul, pentru că înfățișa prea multa imoralitate prin aducerea pe scenă a drojdiei mahalalei. Timpurile s-au schimbat, dar moravurile și tribulațiile erotice dintr-o „lume de mahala boema" au dăinuit. Imposibil de epuizat, Caragiale revine în fața publicului pe 3 martie, sub baghetă regizorului Toma Enache. Premieră comediei „D’ale Carnavalului” are loc luni
PREMIERA „D’ale Carnavalului” de I.L.Caragiale [Corola-blog/BlogPost/98806_a_100098]
-
cu 129 de ani, premieră piesei „D’ale Carnavalului” de I.L.Caragiale a scandalizat publicul, pentru că înfățișa prea multa imoralitate prin aducerea pe scenă a drojdiei mahalalei. Timpurile s-au schimbat, dar moravurile și tribulațiile erotice dintr-o „lume de mahala boema" au dăinuit. Imposibil de epuizat, Caragiale revine în fața publicului pe 3 martie, sub baghetă regizorului Toma Enache. Premieră comediei „D’ale Carnavalului” are loc luni, 3 martie, ora 19.30, la Teatrul Nottara, cu o distribuție de excepție, din
PREMIERA „D’ale Carnavalului” de I.L.Caragiale [Corola-blog/BlogPost/98806_a_100098]