522 matches
-
cum te naști cu ochi albaștri; a fost maioresciană fără să știe; nu și-a cunoscut înaintașul și nici nu s-a ocupat de dânsul exegetic. Numai evenimentele literare din urmă le-au trezit, într-o măsură oarecare, o conștiință maioresciană, simțul solidarității spirituale și nevoia apărării poziției lui care e și a lor" . Cea de-a treia generație post-maioresciană intră efectiv în arena critică după anul . Până la această dată peisajul literar național fusese dominat de așa-zisa "critică de direcție
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ilustrată strălucit de Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Eugen Ionescu ș.a. Dacă autoritatea lui Maiorescu scăzuse considerabil în perioada "-" - observă Ov. S. Crohmălniceanu (epocă dominată, cum se știe, de sămănătorism și poporanismă, perioada interbelică restabilește spectaculos autoritatea maioresciană. Demersul critic al celei de-a treia generații postmaioresciene se sincronizează în cea mai mare parte cu marea literatură de imaginație din epocă, într-o viziune unitară, integratoare. Criticii de marcă ai momentului interbelic "fac apropieri firești, foarte curente, între
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
disociază ferm valoarea de non-valoare, construind în materia efemeră a cuvântului edificii durabile, construindu-se simultan pe sine ca personalitate armonioasă. Locul lui Vladimir Streinu se află între valorile perene ale culturii noastre. II DOMINANTE ALE DEMERSULUI CRITIC În descendență maioresciană și, desigur, lovinesciană, Vladimir Streinu este și rămâne un critic estetic. Nu estetist. De altfel, este semnificativ de observat că autorul Ritmului imanent a respins cu hotărâre eticheta de critic estetist, pledând consecvent pentru judecata estetică a artei. Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
constate, indiferent unde părea aceasta și sub ce steag se situa." Obiectivitatea, altfel spus, conștiința morală reprezintă însușirea primordială a unui critic de gust. Fără aceasta, exercițiul analitic devine un nonsens, cantonând iremediabil în inutilitate mai mult decât păgubitoare. "Transparența" maioresciană, în sensul de capacitate funciară a criticului de a primi și accepta toate modalitățile exprimării estetice și de a le recepta adecvat, poate fi detectată pretutindeni în opera finită a lui Vladimir Streinu. Atenția sa - mereu trează - este reținută nu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
acestea mai albăstrii în perspectivă, ca Valéry, Esenin și Rilke. Numai relieful muntos, cu concurența lui de creste, a peisajului care îl cuprinde, îi declară adevărata altitudine." Voce critică distinctă, dialectician redutabil, garantând o durabilă și exemplară transparență de extracție maioresciană, spirit obiectiv și permanent obiectivat în judecarea fenomenului literar, Vladimir Streinu nu este mai puțin un critic ferm și o structură polemică. El nu are mai niciodată amenitatea adormitoare și cordialitatea luxuriantă ale lui Perpessicius, a cărui strategie critică se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
între ele de multe ori, dar totdeauna autentice" . Polemistul are - cum se vede - un tir precis și eficace. Am fixat succint mai sus câteva dominante ale demersului critic al lui Vladimir Streinu: "vocea distinctă", ideatic și stilistic, "transparența" în filiație maioresciană, obiectivitatea, exercitată consecvent, pe deasupra conjuncturilor și servituților epocii interbelice, subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Doinaș, Ioan Alexandru, Marin Preda, Ion Lăncrănjan, Dumitru Radu Popescu. Am spune că este exemplară această generoasă cuprindere exegetică ce nu exclude aproape nici un nume de referință din câmpul percepției critice. Vladimir Streinu este fundamental un spirit "transparent", în sens maiorescian, receptiv la varii modalități creatoare, la varii cristalizări literare, expresiv-stilistice și ideatice. Criticul tinde spre o cuprindere din ce în ce mai largă a literaturii, printr-o asumare gradată a valorilor consolidate, prin aderență simpatetică, în ample cercuri concentrice, dinspre național spre universal. Un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nicio împrejurare față de Eminescu și Caragiale, admirație devenită asistență activă și neobosită, ține aproape de miracol când i se cunosc neînțelegerile omenești cu fiecare dintre ei." Lui Maiorescu și junimismului politic li s-a adus învinuirea de oportunism. Or, poziția politică maioresciană - constată Vladimir Streinu în studiul Titu Maiorescu în " - era foarte limpede: "liberalism moderat bătând înspre conservatori și conservatorism însuflețit de noile vremi bătând înspre liberali, adică un centrism luminat susținut din amândouă părțile de convingeri teoretice și nu de interese
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și care l-au înconjurat adesea cu dragoste și recunoștință, chit că ulterior unii dintre ei au căutat să se elibereze de tutela (poate împovărătoareă a magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și Vladimir Streinu stăruie asupra ideii maioresciene cu privire la "trebuința unei critice generale" pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de tutela (poate împovărătoareă a magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și Vladimir Streinu stăruie asupra ideii maioresciene cu privire la "trebuința unei critice generale" pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană "nu interzice în nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii" . Dealtfel, criticul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană "nu interzice în nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii" . Dealtfel, criticul junimist a avut prilejul să mediteze și să revină asupra unora din ideile sale estetice expuse în O cercetare critică asupra poeziei române de la ". Vladimir Streinu observă cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii" . Dealtfel, criticul junimist a avut prilejul să mediteze și să revină asupra unora din ideile sale estetice expuse în O cercetare critică asupra poeziei române de la ". Vladimir Streinu observă cu multă justețe: " Gustul maiorescian se dovedește astfel mai ferm decât puteau fi dogmele estetice din tinerețe, a căror neclintire, în parte, trebuie să-i fi apărut lui însuși ca înșelătoare de la raportul academic în chestiune." (raportul de premiere a poeziei lui Octavian Gogaă. Din
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
obiectivitate și detașare, să nu uităm totuși că monumentul critic și istoricoliterar cel mai durabil i-a fost ridicat lui Maiorescu de către E. Lovinescu, autorul cunoscutei monografii și al unor studii greu de clintit ca argumentare și ca informație. Contribuția maioresciană a lui Vladimir Streinu rămâne stimabilă și instructivă, oricând folositoare lectorului studios. Poezia a fost și a rămas până la capăt nobila obsesie a lui Vladimir Streinu, sub înfățișările ei multiple, fascinante, caleidoscopice. Literatul a cultivat el însuși poezia, cu o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în grup." Imaginea despre criticul Vladimir Streinu n-ar fi completă dacă nu neam referi și la un alt compartiment al activității sale exegetice, acela în care comentează cărțile confraților întru critică, ale criticilor, istoricilor literari și eseiștilor. Urmând lecția maioresciană, Vladimir Streinu se dovedește și aici un spirit transparent, care citește cu aplicație și judecă mereu cu o cordialitate comprehensivă și în același timp exigentă cărțile autorilor mai vârstnici, de o seamă cu el sau mai tineri. În această ordine
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ce tinde permanent spre "scoaterea din uz a rețetelor, spargerea siguranței leneșe, a opiniei comune." Vladimir Streinu - ne previne C. Stănescu - nu este însă un spirit demolator: Construcția criticului se înalță pe dărâmăturile produse de negațiile sale succesive, rostite însă maiorescian, de sus, ca și când însuși adevărul s-ar rosti prin vocea sa." sa." În ", acerbul Gheorghe Grigurcu publică în volumul Idei și forme critice (Editura Cartea Româneascăă un comentariu critic având drept punct de pornire primele două volume din cele cinci
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Vladimir Streinu poate fi scrutată acum cu seninătate și detașare, proiectată pe ecranul vast și multiform al valorilor perene. Așa se explică și o serie de obiecții critice pe care Gheorghe Grigurcu le aduce autorului comentat. Vladimir Streinu este un maiorescian. Gh. Grigurcu nuanțează această necesară și judicioasă filiație: "Maiorescianismul său constă nu numai în atitudinea autonomiei estetice, ci și în modernitatea dominatoare pe care o afișa." Și mai departe: "Streinu era un castelan melancolic, dar de o melancolie studiată, lustruită
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
N-a avut prilejul să-și contemple chipul în oglinda impetuosului exeget, care scria rânduri juste precum următoarele: "Actele sale de critică sau de istorie literară sunt situate deopotrivă sub zodia eseismului brodat pe canavaua unei formații clasice de filiație maioresciană, fertilizată de un bergsonism nedogmatizat. El caută în opera literară "concretul necategorial", "realitatea monadică", pe care le reperează de fapt tot prin structuri, motive, mijloace literare. Atent la nuanțe, erudit dar refuzând istorismul, sociologismul, estetismul dar nu și patriotismul, V.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Eminescu), modernizarea culturală (la Titu Maiorescu), etnic (la C. Rădulescu-Motru), națiune (la Simion Mehedinți) sau la dimensiunea religioasă a națiunii (la Nichifor Crainic), revoluție (la Mihai Ralea), corectând înțelegerile reducționiste și partizane. În cadrul cercetărilor privind problema modernizării este reevaluată teoria maioresciană a „formelor fără fond”, reciclată și aplicată în explicarea disfuncționalităților culturale și mentalității românești contemporane, S. considerând că această teorie este deplin actuală în orice societate care parcurge epoci de tranziție. Proiectată în trei volume, monografia C. Rădulescu-Motru. Viața și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
ziariștilor, rostite în Parlament. Eminescu nu putea fi scutit de "internări" (mai întâi la bolnița Mânăstirii Neamț din cauza că "agăța femei pe stradă, la Iași", apoi la stabilimentul doctorului Șuțu din București), de chete publice făcute cu sila, de ediția maioresciană ce-l cobora "în infern", totul făcând "imposibilă reintrarea lui Eminescu în presă, ca ziarist angajat, polemist, teoretician". N. Georgescu nu insistă asupra motivelor medicale ce au dus la decesul poetului, ci asupra crizei publice din viața acestuia, ce s-
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
masacrantă. De unde și îndrituirea de a da romanul editării textelor poetului "Scrisorilor", de la origini până în zilele noastre, pe filiera Ibrăileanu, I. E Torouțiu, Perpessicius, Al. Oprea, și de a analiza în detaliu, aplicat, aproape maniacal, pe sute de pagini, nucleul maiorescian până la Perpessicius, revizitând cu mijloacele sale performante de filolog, bibliotecar academic, de istoric și critic literar, toate edițiile Eminescu dintre 1883 și 2000. Le supune unei radiografii ce ia în calcul cauzalitatea lor ascunsă, meritele și scăderile, cu voluptatea solitară
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
al lecturii înlănțuite a poemelor, menite să depisteze în curgerea poveștii continue pragurile teoretice, conceptele tip singurătate, melancolie, despărțire, odă, cugetarea sacră ș.a.m.d., mitologeme circulante ale unei arte poetice unice ce informează întreaga operă în versuri. Despre nucleul maiorescian, ediția princeps "Poesii" de Mihai Eminescu (Editura Librăriei Socec I. C. București, 1883/1884), urmată de încă 11 ediții, N. Georgescu scrie cel mai cuprinzător studiu pe care-l cunoaștem, fiind de părere că organizarea, arhitectura interioară în catene și verigi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ivindu-se primele spirite critice. E. Lovinescu, bunăoară, din mantaua căruia a ieșit școala critică modernă, atît în literatură, cît și în sociologie. Lovinescu este acela care a reînnodat firul ce părea rupt al maiorescianismului, vorbind, de exemplu, de generații maioresciene de critici literari. Desigur, linia lirică și-a avut și în anii '20 susținătorii, Pârvan, bună oară, răbufnind încă o dată în deceniul al patrulea. Această răbufnire e legată de generația lui Eliade, Cioran și compania. De la Itinerariul spiritual din 1927
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]
-
în interviul din "Familia": "Nordul românesc a trimis spre sud trei genii, iar Bucureștiul nu l-a reținut decât pe unul singur - pe Eminescu. Pe doi i-a respins, pe Maiorescu și pe Blaga. Nici astăzi nu sunt pomeniți, spiritul maiorescian, germanic, raționalist-logic, e ignorat. în schimb, toți hăhăie pe Caragiale, cu schițele lui penibile ce amuză doar prin acele automatisme verbale mici. Nu în dramaturgie e mare Caragiale (...) Caragiale își scria comediile construite pe un comic de situație sau de
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
pentru el, o formă, prima, de eminescianism, cum, la fel, Blaga, Arghezi, Nichita Stănescu. E timpul să ne întrebăm, odată cu Liviu Antonesei, dacă nu cumva întreaga cultură se supune acestui ciclu "fatal" și dacă nu cumva "grila" lovinesciană a generațiilor maioresciene în critica literară se repetă într-o "grilă" eminesciană în poezia noastră. Celălalt studiu, solid, bine argumentat, privește "timpul popular", plecînd de la un fapt aparent lipsit de însemnătate, anume reformarea, în 1924, a calendarului. Argumentele lui Liviu Antonesei vin dinspre
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
e, și-o știm, dar stilul cărții, lucios, clar, scăpărînd, sporește efectul, că oamenii noi n-apar de nicăieri. Sînt foștii oameni vechi, botezați întru alte idealuri. Bunăoară, lovinescienii. E. Lovinescu, cel care și-a călăuzit toată existența de-acel maiorescian Ťbiruit-a gîndulť, n-ar mai putea recunoaște pe aceia care altădată îi socotea continuatorii săi. Unii sînt în temniță, unii au murit, unii - biruit-a nerușinarea - sînt la Academie sau în paginile de gazetă, ale timpurilor noi." Memoria bunului, încercatului
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]