416 matches
-
coadă groasă, care-i atârna pe spate. Purta un maiou sărăcăcios și blugi foarte colanți, care scoteau în evidență cât de lungi și de subțiri îi erau picioarele. Pielea îi arăta ca de fetiță și nu de tânără domnișoară. Pe sub maiou se proiectau proeminent oasele omoplaților, nu sânii. Lui Tom îi apăru la fel de copil ca și prima dată, cu singura diferență că nu mai era udă leoarcă. — Ți-am adus niște flori, îi spuse Tom, întinzându-i-le. Vai, Doamne, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fost loial. Dar acum întrerupem, pentru o știre de ultimă oră: „a deraiat un tramvai în București”. Fusese un voluntar special - Voluntar român de nevoie. Dispută Doi nebuni s-au întâlnit pe stradă Și cu mare interes se cercetau: În maiou și cu cravată primul, Celălalt pe umeri cu-n sacou. Cu-n mâner fără de geantă-n mână, Celălalt în coș cu-n singur ou, Au pornit la râs unul la altul, Fiecare dându-se erou. Trecătorii nu intrau în horă
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
cu ea zilnic. Ieșeam în marginea orașului și pândeam cicliștii care se antrenau. Mă luam după ei și pedalam cât puteam de tare. Uneori reușeam să-i însoțesc câțiva kilometri. Pe urmă așteptam alții. Seara, mă întorceam frânt. Îmi storceam maioul de transpirație, făceam un duș și mă culcam fericit. Această pasiune a eșuat în umilință. Într-o zi, cum mergeam foarte mândru de mine pe bicicletă, undeva în afară de oraș, am simțit o lovitură puternică în spate, m-am trezit zburând
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mintea spectatorului, pe calea auzului. Canțoneta conținea toate duhurile rele care circulau printre cei cinci sute de figuranți; conținea atmosfera încărcată de pudră, fard și parfum, de decolteuri, de poleială, de lac nou, de pijamale închise, de fuste învoalate, de maiouri lipite, de dans și contorsiune. Oyral era un fel de sugestie de la scenă la sală. Deștepta în spectator multiple senzații care zăceau în el latent. Orchestra făcea să tresalte tot jazz-ul pe care-1 poartă oamenii în mușchii șalelor și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
că e bărbat! Cât timp mi-am iubit soția, literalmente n-am putut-o înșela - adesea spre disperarea mea - nici în vis... N-am putut să particip. Dar am stat acolo, în lumina de ambră a lămpii acoperite de un maiou de mătase, ore-n șir, privind cu aviditate tot ce se-ntâm pla în acel pat, neștiind cui să-i mul țumesc pentru darul straniu, întunecat, care-mi era făcut. Am văzut-o căutând înadins pozițiile cele mai sub misive, am
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
clătină, alunecă și zbură. Cioara plana la treizeci de metri sub el. Poziția și viteza lui depindeau de ea. Trecură peste panglica ternă a canalului cu bălării și văzu în interiorul camerelor unde femeile călcau sub sforile cu rufe, bărbații în maiouri citeau ziarul, copiii și îndrăgostiții stăteau sub plăpumi în dormitoare întunecate. Se legănă ca un trapezist peste orașul-fagure.Viața aceea complicată și compactă îl fascină iar apoi îl îngrozi. își acoperi ochii. Picioarele îi atinseră imediat pămîntul. își sprijini stomacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
comunei Câmpineanca, pe o tarla cu grâu șituată între Focșani și Odobești, o combină secera însoțită de un specialist care urmărea calitatea batozării spicelor. La un moment dat în urma combinei printre paie, a rămas o pungă din material plastic tip maiou de culoare albastră. Specialistul care mergea în urma combinei a observat-o și i-a făcut semn șoferului de pe combină să oprească pentru că i-a căzut din cabină pachetul cu mâncare. AcestAșa oprit mașina și s-au dus împreună să vadă
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
CU NASUL ÎN VÂNT, OBSERVA CU REGRET CĂ ACEST TIMP, NICI PLOIOS, NICI CALD, ERA CEL MAI POTRIVIT PENTRU O PARTIDĂ BUNĂ. VORBEA ȘI EL CUM SE PRICEPEA DE MIROSUL DE CATAPLASME DIN VESTIARE, DE TRIBUNELE ÎNȚESATE PÂNĂ LA REFUZ, DE MAIOURILE ÎN CULORI VII PE TERENUL ROȘCAT, DE LĂMÂILE DINTRE REPRIZE SAU DE LIMONADA CARE ÎNȚEAPĂ CU MII DE ACE RĂCORITOARE GÂTLEJURILE USCATE. TARROU NOTEAZĂ DE ALTFEL CĂ ÎN TOT TIMPUL DRUMULUI, PRIN STRĂZILE DESFUNDATE ALE MAHALALEI, JUCĂTORUL NU ÎNCETA SĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
și ea. Dar odată ajunși aici, s-a adaptat destul de repede. Acum era Omul Washingtonului, care iese din casă imediat după ora șase. Deschizând pe jumătate un ochi aproape lipit de pernă, Maggie văzu că era în pantaloni scurți și maiou de alergat, ambele îmbibate de transpirație. Ea dormea încă, în timp ce el își făcuse deja tura de alergare în parcul Rock Creek. Haide! strigă el din baie. Mi-am lăsat liberă ziua asta ca să mobilăm apartamentul. Crate și Barrel; Bed Bath
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mai usca: clienții, jos, la intrarea în bloc. Le deschise. Luând în calcul timpul pe care îl vor petrece în lift, mai avea cam un minut să se îmbrace. Își prinse repede părul în coadă și se întinse după un maiou gri, larg, care-i ajungea sub talie, peste blugi. Deschise cu o mișcare bruscă un dulap și puse mâna pe prima pereche de pantofi cu toc jos pe care o găsi. Avu timp doar să arunce o scurtă privire în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de apă caldă. Pe când ieșeau de pe autostradă și intrau pe străzile orașului, Maggie fu izbită de frenezia panourilor publicitare și a cumpărătorilor, a barurilor cu burgeri și cafenelelor în aer liber, a ambuteiajelor și clădirilor de birouri, a fetelor în maiouri scurte și băieților cu părul aranjat în țepi făcuți cu peroxid. La mică distanță de Ierusalim, unde sfințenia plutea ca un nor, Tel Avivul părea un templu al desfrânării permanente, nestăvilite. —OK, stă la numărul 6. Să parcăm acolo. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cu o linie trasă pe o hartă ar fi dezamăgită de ei. Iar ei nu voiau asta. Dar nu mai arăta așa aici. Acum, înconjurată de aceste ființe splendide, nici una peste douăzeci și cinci de ani, cu pielea lor lucioasă și cu maiourile lor scurte, își dădu seama că probabil e persoana cea mai în vârstă de acolo. Se uită la pantalonii negri, jacheta Ann Taylor și cămașa Agnes B care îi alcătuiau îmbrăcămintea: erau bune pentru serviciu, dându-i eleganța necesară întâlnirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
privi cum un peisaj generat de calculator începe să umple ecranul, ca pentru a anunța începutul unui joc video. În planul apropiat, cu spatele la Maggie, se afla o versiune CGI a unei femei tinere, suple, care purta blugi mulați și un maiou cu steagul Regatului Unit. Aceasta, și-a dat seama Maggie, era Lola Hepburn, întruchiparea lui Liz din Second Life, avatarul ei. Maggie privi la setul de butoane care apăreau în partea de jos a ecranului: Hartă, Zboară, Vorbește și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Se gândi acum din nou la acest lucru, stând întinsă pe patul hotelului, lăsându-se să alunece câteva minute într-un somn epuizat. Visă că rătăcea pe străzile Ierusalimului, nu în propriul ei trup, ci în cel al avatarului cu maiou creat de sora ei în Second Life. Plutea deasupra Domului aurit al Stâncii, avântându-se mult deasupra Zidului de Vest. Bărbații de dedesubt, cu bărbi, haine negre și șaluri de rugăciune priveau către ea, cu gurile căscate... Se trezi deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
în jos. — Maică Doamne! exclamă el. Cred că mă voi întoarce în cealaltă cameră. — Șterge-o, umflatule! îl îndemnă Liz. Consumi tot aerul de-aici. — Opriți-vă, fetelor, țipă Dorian la Frieda și Betty care se luptau și ale căror maiouri începuseră să se umezească de transpirație. Se înjurau și gâfâiau, trăgând de scaun în jurul camerei, trântindu-se una pe alta de pereți și de chiuvetă. — Gata, potoliți-vă! țipă Liz la prietenele ei. Oamenii aceștia or să creadă că sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
simțea că acum i se dă o Întâlnire reală. Astfel Încât nu putea nici măcar să dezerteze de la ea prin lașitate, pentru că fusese pus cu spatele la zid. Teama Îl obliga să fie curajos. Inventând, crease principiul de realitate. 106 Lista nr. 5, șase maiouri, șase indispensabili și șase batiste, i-a intrigat Întotdeauna pe Învățați, esențialmente din cauza totalei absențe a ciorapilor. (Woody Allen, Getting even, New York, Random House, 1966, „The Metterling List“’, p. 8) Chiar În zilele acelea, nu mai mult de acum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și mai pustie, după ce ziarul o să dea faliment și angajații o să fie concediați. Doamne, răsună o voce ce o făcu să tresară, nu știam că mai e cineva pe-aici. Era Sean McGee, rămas în pantaloni scurți de lycra și maiou sport, așezându-și casca astfel încât să-și mențină echilibrul între coada de cal și lanțul lui de argint. Lângă el zăcea un rucsac mare pe care îl prinse de bicicleta lui Mountain Bike. Pari încărcat, remarcă Fran. Pleci undeva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
să fie trădată de alegători - oricum, lua-o-ar dracu’ de curvă comunistă, n-o să ocupe ea fotoliul de la Montecitorio În locul meu. Elio se Întoarse pe o parte, dar nu reușea să adoarmă. Transpirația Începea să i se răcească În maiou. Cuvintele incisive ale acelui membru de partid căzut pe câmpul de onoare, Într-o noapte Îndepărtată de acum treizeci de ani - scara romană, scara romană -, i se lipeau de creier ca o hârtie de muște. Continua să-și vadă fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
așa umflându-se uneori, când era enervat ori excitat. Achile stătea aproape întotdeauna îmbrăcat gros, cu sacoul pe el, chiar și în mijlocul verii, deși uneori mai ieșea doar în cămașă, mai ales seara, dar avea grijă să-și pună un maiou strâmt, care îi ținea creasta în frâu. Viața lui intimă era destul de grea. Se ducea la Castelul Spermului o dată pe săptămână, de preferință lunea, când era mai puțină lume, și își făcuse faimă prin faptul că nu se dezbrăca niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de mijlocul cerului. Giulia iese alene, deschide poarta, face un pas pe caldarâmul înmuiat de soare și îl sărută pe obraz, cu un ciao spus printre buze. El are un fir de tuberoză în mână și este îmbrăcat cu un maiou subțire, galben, iar la nici jumătate de metru, un morgon privește bosumflat pe sub pleoapele umflare și cenușii. Pare o pungă de hârtie mototolită, pe care Zogru o împinge din discret cu sandaua Giuliei. - M-ai făcut foarte curios, abia aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
două înțepături mici pe gât, cei mai mulți speriați de moarte, și care alergau spre clinici și spitale, să afle dacă nu cumva au în sânge virusul ucigaș. Andrei Ionescu își parcase mașina în fața blocului și stătea lângă ea, zâmbind încă, în maioul lui galben și mov. Nu avea chef să intre în casă și, ca niciodată, nu se mai gândea la scris, la Academie, la violuri și oribilități, ci se bucura de ziua frumoasă și de cerul înalt, iar lui Zogru îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
vedem niciodată, și atunci am simțit cum mi se pune un nod în gât, dar mama și de toate astea tot a râs, și trebuia să râd și eu, fiindcă într-adevăr era foarte caraghios ambasadorul cum stătea acolo în maioul lui de atlet, sub capul de leu cu gura căscată, pe care-l ținea cu o mână, încercând să-l pună la loc, pe perete, și în același timp vârându-și furios celălalt braț în mâneca de la cămașa descheiată, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
poate nu e una și aceeași, ci o alta, staționând lângă trotuar din întâmplare și nu special pentru mine, simțeam cum se agită berea în sticle, de departe, în geamul de oglindă al ușii din spate, mă vedeam alergând, în maiou alb și șort negru, oglinda mă arăta deformat, strâmb, când prea lung, când prea scurt, am ajuns lângă dubă, știam că-n curând va demara, pornind-o după mine, dar nimic din toate astea nu s-a întâmplat, am trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
întoarse iute și chipul i se lumină de un zâmbet larg. — Inti...! Era un bărbat tânăr, aproape un băiat, de statură mijlocie, vânjos, foarte brunet, cu o enormă mustață pe oală și sprâncene stufoase. Purta niște blugi uzați și un maiou de culoare portocalie, iar aspectul lui era cel al unui „hippy“ care o apucase pe căi greșite. Îl bătu afectuos pe spate pe misionar și fără multă ceremonie ridică piciorul, trase un scaun sub el și se așeză, întinzând mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
eu i-am pus pe fugă cu atitudinea mea indiferentă... Sunt eu femeie urâtă? Sunt respingătoare prin felul meu de a fi?” Nemulțumită, sări din pat și se așeză în fața oglinzii. Îmbrăcată sumar, doar într-o pijama sexy compusă din maiou și boxer, cu părul blond și buclat căzut peste bretelele subțiri de culoare neagră, de care se prindea partea dantelată a maioului roșu-vișiniu cu flori mari de culoare albgri, își examină cu atenție fața și trupul. Își privi chipul, mai
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]