690 matches
-
orașului. Poate îmbrățișa efuziv o capră sau poate rătăci nocturn într-o barcă, luând un țigănuș la bord, pe care îl învață "Tatăl Nostru". Se mută de la o gazdă la alta, lipsit de posibilitățile de a-și achita chiria. Iubește maladiv copiii, detestă maturii, urăște societatea nefastă și impură. Simplist, l-am putea numi un neadaptat din categoria învinșilor din proza lui Vlahuță și Delavrancea. El nu e însă un sentimental, ci un filosof cu pretenții intermitente de interpretare metafizică. Nu
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
peliculă cinematografică, pe care o percepe doar mediumul”, spune Madaras. „Ecranul timpului poate fi oglinda sau chiar luciul unei ape”, continuă el explicația fenomenului. De fapt, experimentul datează din antichitate, când discipolii pitagoreici și chiar chinezii practicau vizualizarea pe medii maladive. Scribii din epocă vorbesc chiar de tămăduiri spectaculoase. Literatura de specialitate susține în același timp că în laboratoarele de parapsihologie din Germania și Franța, bunăoară la Hanovra, unde ființează o respectată școală de profil, asemenea experimente se efectuează de o
Agenda2005-23-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283782_a_285111]
-
victimă printre multe altele care nu primesc nicio satisfacție, una tardiv eliberată, dar nu și una eliberatoare. În urma lui rămâne o altă victimă încă și mai cumplit abuzată, mai neajutorată, Patsey (Lupita Nyong’o). Asupra delicatei negrese se exercită pasiunea maladivă a stăpânului, brutal până la sadism, afectat probabil de serioase probleme erectile. Epps este acolo pentru a transforma plantația sa într-un fel de lagăr de concentrare, asezonând tortura cu spectacolul degradării umane la care asistă cu încântare. În privința cruzimii, o
Stăpâni și sclavi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2837_a_4162]
-
Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului PATIMILE LUI HRISTOS De Paștele iudeilor, În vechiul Ierusalim, Împăratul evreilor A permis păcat meschin. A uneltit împotriva Lui Iisus din Nazaret, Iar ca jertfă maladivă, L-a răstignit pe Profet. Apostolii s-au îngrozit De teama răzbunării, Și, rând pe rând l-au părăsit, Pe Domnul creștinării. Cum Iisus a proorocit La Cina cea de Taină, De la un apostol iubit, Sărut i-a fost prigoană
PATIMILE, MOARTEA ȘI ÎNVIEREA LUI IISUS HRISTOS de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384959_a_386288]
-
înființează un obscur cenaclu “Junimea”, care, cu tot zgomotul pe care încearcă să-l facă, trece aproape neobservat. Doar revista “Luceafărul” (1880-1919) iese din “devălmășie”, de numele ei fiind legat primul val al simboliștilor. Dar, mereu necugetat, de un egocentrism maladiv, după o lectură în cenaclul Junimii și relații protocolare cu Titu Maiorescu, Macedonski îl atacă vehement, ca și pe Alecsandri, de altfel, pentru că a acceptat premiul Academiei (1882). Însă, cea mai crudă nedreptate i se face iconoclastului poet după apariția
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, DE PROF.UNIV.DR.FLORENTIN SMARANDACHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383858_a_385187]
-
am aflat că s-a născut la Bacău sub numele de Gh.Vasiliu și a trăit între anii 1881-1957.Despre opera sa...reținusem câteva idei din”Istoria”lui Călinescu: „poezia sa exprimă sentimentul izolării, drama căutării ieșirii din izolare, nostalgie maladivă, monotonie acustică, filosofii triste, teroarea umedului, viziuni apocaliptice, simbolism din tradiția baudelairismului ș.a.Cu aceste idei, Călinescu l-a fixat în „insectarul” literar: „un simbolist funebru, cu un soi de ermetism care, în poeziile din urmă, din exces de naivitate
UN GULIVER COTIDIAN de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383047_a_384376]
-
exista se termină. Nu neapărat că se apropie implacabil norii întunecați ai apocalipsei dar că lumea poate intra fără să-și dea seama într-un con de eclipsă spirituală, într-o fază a senectuții premature, a trăirii simptomelor unei moralități maladive în care ordinea se transformă în dezordine, ființa în non-ființă, lumina în întuneric, că am putea orbecăi prin acest labirint întunecat crezând ca trăim fericiți în lumină. (Entropie) •Teleologia, sensul și scopul creației omului și lumii acesteia, nu este finalizarea
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
exista se termină. Nu neapărat că se apropie implacabil norii întunecați ai apocalipsei dar că lumea poate intra fără să-și dea seama într-un con de eclipsă spirituală, într-o fază a senectuții premature, a trăirii simptomelor unei moralități maladive în care ordinea se transformă în dezordine, ființa în non-ființă, lumina în întuneric, că am putea orbecăi prin acest labirint întunecat crezând ca trăim fericiți în lumină. (Entropie)•Teleologia, sensul și scopul creației omului și lumii acesteia, nu este finalizarea
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
adversarilor de pe scena politică. Grupul PRO PARODIA a primit mari premii la absolut toate concursurile de umor sau pantomimă - la care a participat. De la, Câmpulung Muscel, Băilești, Călan, Vaslui, Iași, Pârul Rece, Bușteni, până la Bistrița, Rm. Vâlcea, Făgăraș, Sibiu. Succesul ...maladiv de public (aproape enervant, pentru unii) l-a repurtat și-l duce, încă foarte proaspăt, viguros, pe umeri cel mai ,,jomanfișist”, plin de capcane, de tot soiul, buclucaș și ,,inconștient” în nonșalanța-i triumfalistă dintre grupurile satirice ale căror obârșii
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
citea pe Bakunin, și nu se putu abține să nu desfășoare secvențele acelui destin ca și cum răsfoia un album de familie. (Și am impresia că printre acele imagini se amestecau, involuntar, și amintiri ale copilăriei sale.) Un subsol Într-o penumbră maladivă, În fumul țigării și al miasmelor de vin; scene jalnice cu certuri de familie, bătăi, urlete, plînsete cu sughițuri; ploșnițe plesnind sub torța hîrtiei de ziar, pe cînd flacăra lingea striurile din fierul patului de campanie; despăducherea, aidoma maimuțelor, seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
importanță și în gura lui cuvintele păreau niște sunete deformate de care te debarasezi cu condescendență. La un moment dat sună, dar nu-i răspunse nimeni. Atunci țipă. Tot nu primi nici un răspuns. Începu să urle și apăru un cap maladiv, care aducea cu un nap sleit. Capul acela tușea din treizeci în treizeci de secunde, o tuse care venea de foarte departe pentru a anunța că toate clipele fericite aveau un sfârșit, la fel ca și trupurile. Deținătorul acestui cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de când nu-i mai adresam vreun cuvânt, încât nu știam cum să încep. Desprinse cu vârful bastonului mușchiul crescut pe mal, se apropie un pic de mine și mă privi din cap până-n picioare, fără răutate, dar cu o precizie maladivă. Cel mai ciudat este că acea privire nu m-a făcut să mă simt prost, ci mi-a dat mai degrabă un sentiment de bucurie, calm și mângâietor, ca atunci când un doctor bătrân, pe care îl știi din copilărie, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
reproșezi ție însuți. Păcat, pentru că această patologie saturează cotidianul delincvenților relaționali, care sunt numeroși. Platon suferă de acest uimitor simpton, dându-i purtătorului său de cuvânt trăsăturile pe care le reproșează lui Gorgias, lui Protagoras și alor săi: o pasiune maladivă pentru formă, o obsesie a retoricii de dragul retoricii, o manie a subtilităților dialectice, o evitare a subiectului și o concentrare asupra unor probleme adiacente. Confiscarea socratică a cuvântului se efectuează în detrimentul subiectului: plăcerea. Socrate pierde efectiv enorm de mult timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
sublimeze imaginile, lăsându-se astfel amenințat de tulburări nevrotice, dependență și consum de pornografie și sex excesiv. Așa cum am subliniat, depozitul enorm de viziuni despre corp nu-și găsește un debușeu sănătos și la îndemână, comportamentele contemporane tinzând „voit” spre maladiv. Firește, corpul ca obiect în artă nu va putea satisface energia pulsională, prin simplu fapt că acesta nu poate să devina un obiect sexual real. Aceasta ar fi trăsătura distinctivă a artei. Ceea ce nu înseamnă că, fantasmatic, prin îndepărtarea tuturor
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
Râdeai cărunt reverberând retina pe parbrize Ploua pustiu rememorând în ceață Autostrăzi agonizând pe contrasens în crize Așteptam pe peronul unei gări avide Cu trenuri nervoase șuierând tardiv Cu vieți mărunte strecurate pe la colțuri și sordide Cafard mocnind în ochiul maladiv Ne-am revăzut la sfârșit clepsidră abisală Foșneau nisipuri sub arcade austere Și dacă voi muri...lăsați-mă-n lumina pală Pe-o filă...ultimă-n jurnal...tăcere... Referință Bibliografică: Jurnal comun / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
JURNAL COMUN de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364597_a_365926]
-
De ce? De unde atâta vrajbă? Tocuri, tălpi groase, scandal, sânge. O istorie. Tristețea vine încet ca un amurg. De neocolit este amurgul. Dar tristețea personală nu este o stare artistică. Nici veselia. Capodoperele nu se nasc din veselie, nici din pesimism maladiv. Iliada, Odiseea nu scrieri umoristice, iar TRISTELE lui Ovidiu inspiră, totuși, vitalitate. ROMEA ȘI JULIETTA este o tragedie totală, Don Quijote este Cavalerul tristei Figuri, nu am râs defel citind aventurile sale. Cum poți să râzi de un suflet nobil supus
TRISTEŢEA ÎN ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362906_a_364235]
-
beneficiul minciunii, al unei permanente dedublări. Așa cum Elena Ceaușescu se considera "savant de renume mondial"(titlu consacrat de breasla chimiștilor), la o altă scară avem tot soiul de oameni care defilează cu titluri calpe de academicieni, doctori sau profesori. Butaforia maladivă din anii comunismului s-a prelungit și după anul 1989... Ieșirea din subdezvoltare ar presupune așadar utilizarea mai frecventă a săpunului și grija pentru talanții ascunși în sufletul fiecărui semen al nostru. Spiritul lui Carol Davila și Spiru Haret n-
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
sta, de a fugi, de a acționa cu economie de efort și de a râde), apoi, cu aceste date strânse și pe baza unor tipologii aparținând mai multor autori, am încercat o reconstituire a fizionomiei, a constituției și a predispozițiilor maladive. Din punct de vedere „patologic”, a ieșit că Păcală a fost sănătos tun, dar bătrânețele, dacă le-ar fi ajuns, i-ar fi putut aduce câteva afecțiuni grave. Volumul nu este o analiză sociologică și nici nu atinge specificul național
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]
-
te urăsc. Nici măcar nu mai vreau să te ascult. Voi pleca de aici fără să privesc în urmă, fără să mă gândesc la altceva decât la noul Eden și la profețiile Fecioarei. Totuși am să te întreb, dintr-o curiozitate maladivă aproape, pe cine ai vrut să ucizi atunci? Pe biata Jeanne sau pe cel care nu puteai să fii? Cel inocent, curat, cu sufletul apropiat de îngeri. Cel care deschide porți către Cer, cel care simbolizează absolutul. Cel care nu
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
UCENICUL, de Mihai Iunian Gîndu , publicat în Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016. Trăiesc. Respir. Simt. Sunt viu. Dar o fac într-o lume bolnavă, aproape moartă, care își duce, parcă, agonia mai departe dintr-un soi de încăpățânare maladivă. Sau, poate, din inerție. Frunzele de toamnă au căzut pe alei, transformându-se într-un covor plin de uscăciuni. Speranța zilei de mâine nu e cu nimic mai presus decât deșertăciunea zilei de astăzi. Și atunci îmi dau seama, cumplită
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
de pildă, puterea banului sau a celui care strigă mai tare. Citește mai mult Trăiesc. Respir. Simt.Sunt viu.Dar o fac într-o lume bolnavă, aproape moartă, care își duce, parcă, agonia mai departe dintr-un soi de încăpățânare maladivă. Sau, poate, din inerție. Frunzele de toamnă au căzut pe alei, transformându-se într-un covor plin de uscăciuni.Speranța zilei de mâine nu e cu nimic mai presus decât deșertăciunea zilei de astăzi.Și atunci îmi dau seama, cumplită
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Trăiesc. Respir. Simt. Sunt viu. Dar o fac într-o lume bolnavă, aproape moartă, care își duce, parcă, agonia mai departe dintr-un soi de încăpățânare maladivă. Sau, poate, din inerție. Frunzele de toamnă au căzut pe alei, transformându-se într-un covor plin de uscăciuni. Speranța zilei de mâine nu e cu nimic mai presus decât deșertăciunea zilei de astăzi. Și atunci îmi dau seama, cumplită
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
beții de simțuri o vei vedea încinsă/ De dorul fără moarte ce pe de rost îl știu.“( Spre inimi calde ). Încă din titlu autoarea ne pune în gardă că este vorba de celebrarea unei afecțiuni față de cineva. De o sensibilitate maladivă și având profilul liric de ardeleancă îngândurată, poeta se exprimă prin poeme încărcate de cutremurări delicate și de gesturi premonitorii, ca în aceste versuri: “Dă, Doamne, pace, serafică lumină/În inimă, în suflet, în fapte și în gând,/ Izvorul rugăciunii
EMILIA TUDOSE TRIUMFUL IUBIRII , CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366066_a_367395]
-
Fundureanu , publicat în Ediția nr. 868 din 17 mai 2013. Dacă frunzele se-alina, Dacă dorul meu se-mbina, Între noapte și lumina; Dacă mă voi clatină.. Oare cum mă voi ascunde , De-am bolirea nedecisa, Neacceptata și proscrisa? Intervaluri maladive, Alb și negru de le-mbina.. N-au contur să le-ntretina. Ne-ntuneric, ne-lumina, Nici nu dreapta, nici nu stînga, Fără vină și cu vină. Vai cui o să aparțină? Ca șunt oi , sau ca șunt capre, Grîul cu
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
parte. Nu e viața nu e moarte,; Citește mai mult Dacă frunzele se-alina,Daca dorul meu se-mbina,Între noapte și lumina;Dacă mă voi clatină.. Oare cum mă voi ascunde ,De-am bolirea nedecisa,Neacceptata și proscrisa?Intervaluri maladive,Alb și negru de le-mbina.. N-au contur să le-ntretina.Ne-ntuneric, ne-lumina,Nici nu dreapta, nici nu stînga,Fără vină și cu vina.Vai cui o să aparțină?Că șunt oi , sau ca șunt capre,Grîul cu
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]