349 matches
-
blajin" "Psalmii" lui Doinaș (a doua cronică din volum) îl găsim, parcă, fără farmec, fără notele sale distinctive. Iată cum critica admirativă ne apare ca "neconstructivă". Sau așa arată ea la Regman, pe care nu-l recunoaștem decât plin de maliție, umor, dispoziție ludică neobosită. E drept, însă, și că nu despre orice se poate scrie ironic sau ireverențios. De altfel, cartea lui Șt. Aug. Doinaș este singura din volum receptată fără rezerve, nici măcar Negoițescu nu întrunește întreaga adeziune a criticului
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
necazurile autorului-narator (...) de-a lungul procesului de elaborare căznită a cărții" (în cronica la Constantin Novac), dar se arată incitat de "falsul tratat" al lui Ion Mureșan ("Basmele românilor "recitite" de Ion Mureșan), scris după toate rețetele postmodernismului românesc. Lăsând maliției locul ce i se cuvine în critica lui Regman, cum spuneam, și "filoanele" serioase ale demersului său (în linia lui Șerban Cioculescu) au nevoie să fie explorate și înțelese. Cultivând ierarhiile e curios cum nu se vede de-a lungul
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
și evocă evenimente, ca un prozator, narațiunea e fluentă, verbul nu o dată expresiv. Bun observator și psiholog fin, crează o tipologie variată (personajul tragic, timidul, arivistul, diplomatul rece sau cel plin de ură, femeia pasională). în portretistică, C. Argetoianu amestecă maliția cu disprețul, având înclinație spre grotesc; el își înjosește personajele, care trebuie văzute ca ficțiuni, uneori, aflate la mare distanță de modelul real. Așa va proceda mai târziu și Petre Pandrea. O vastă pânză epică realizează un alt nescriitor, Ion
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
care torentul de experiență a realității se întâlnește cu un flux bogat de impresii, idei, evaluări, judecăți, inducții oferite de cărțile citite. Petrini, fratele său ficțional din romanul lui Marin Preda, știe filozofie numai din auzite - notează el undeva, cu maliție; în ce-l privește, a făcut filozofie la școala lui Blaga și Liviu Rusu și o poate explica (pe un pat de închisoare reală sau în lungi fragmente eseistice inserate în cuprinsul romanelor) în mai multe limbi străine. Cu anii
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
reaminti ritos că Socrate și Platon au fost, la urma urmelor, balcanici... Așa e. Doar că nu trebuie să ignorăm, în primul caz, împrejurările morții "maieutului", condamnat de majoritatea... balcanică a cetății sale, iar în al doilea aș observa cu maliție că până astăzi nu avem încă în românește opera integrală a lui Platon, așa cum au occidentalii... Cu alte cuvinte, refuzăm să luăm act de situația reală, "din teren", si ne prefacem a crede că în două, trei mii de ani
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
văzut, Pișcu se juca cu focul, redactând silitor un roman a cărui metodă de scriere era îngrijorător de asemănătoare cu aceea a delatorilor. Ce consemna el acolo era perfect inofensiv: jocurile de cuvinte ale campionului jocurilor de cuvinte, Ion Stratan, malițiile, totuși, atât de calde ale lui Alexandru Mușina, reacțiile îmbufnate ale lui Romul Bucur și altele asemenea. Prin acest „filaj” la vedere, Daniel Pișcu decongestiona o atmosferă care putea părea (și probabil chiar era) imposibilă. le acestea au continuat și
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
mai modesta întoarcere spre sine, reticenți față de orice tip de înregimentare, fie ea și Ťgeneraționistăť. Dovadă, răspunsurile foarte ponderate la ancheta publicată în Echinox în 1979, sub titlul stănescian Dreptul la timp, realizată de Nicolae Băciuț." (pag. 7) Nu ușoara maliție la adresa pretențiilor de centralizare lunediste se cuvine, în primul rând, reținută, ci accentul, cu focar mai adânc, pus asupra autonomiei strategice a grupării clujene. Oricum, în istoria acesteia, începutul deceniului al nouălea reprezintă numai o secvență, nici măcar, ne sugerează Ion
Argumentul Echinox by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7149_a_8474]
-
Lovinescu își revine, însă, repede, recurgând tot la memorialistică și la portret. Rîșcanu e autorul unor manuale neîngrijite, ca și omul. Și Maiorescu, și Iorga par să-i datoreze, mai curând, favoruri extra-intelectuale. Iată de ce Lovinescu îl preia, nu fără maliție, pentru a pune în oglindă textul, modest, și meritele ce i s-au scos. Aducându-i împreună pe acești trădători ai scrisului, Lovinescu pare că i-ar ierta. În realitate, cel mai mult prin postfața scribului, alter-ego, Anonymus notarius, se
Fiii risipitori by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4933_a_6258]
-
de satisfacție intelectuală dînd peste fraze ca: „Cunoașterea quidditativă a nonființei nu necesită existența obiectului, fapt pe care Mathaeus îl demonstrează în trei moduri, pornind de la analiza quiddității, a intelectului și a speciei inteligibile." (p. 220) Nu e vorba de maliție sau de rea-voință aici, Ana Irimescu făcînd cu această traducere o muncă de pionierat în domeniu, de vreme ce, dacă îi dăm crezare, în afară de britanici și de domnia sa, nimeni nu l-a mai tălmăcit pe Mathaeus într-o limbă europeană. Iată de ce
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
pagina ultimă, unde poate citi, de exemplu, sub același condei pseudonim că dl Patapievici e așteptat cu mare nerăbdare în SUA, unde va conferenția, de comunitățile gay de peste ocean. Recunoașteți, dle Antonesei, că aveți un colaborator capabil nu doar de maliții prost dirijate, dar chiar de un sănătos spirit mitocănesc bine știut dv., ca și nouă, din Atac la persoană sau România mare. l În revista REFLEX de la Reșița (nr. 1-2-3, 2003), un studiu interesant al lingvistului Simion Dănilă vine cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
sunt un adept (a fost o reconfirmare) al Panoramei lui A. E. Baconsky, de altfel o capodoperă în materie: scriitura, traducerea, portretele ș...ț Iar Corabia lui Sebastian a produs o adevărată fascinație asupra mea. Cândva Virgil Mazilescu, cu o maliție seniorială declara că Panorama lui Baconsky nu înfățișează vreo perspectivă lirică necunoscută lui, însă era V. M. Citind volumul de opere complete al lui Virgil Mazilescu (inclusiv jurnalul) am plâns și am înțeles că o mare poezie ca aceea a
Poemul Și scrisoarea by Răzvan-Ionuț Pricop () [Corola-journal/Journalistic/8085_a_9410]
-
transferat la Panteon, pe data de 4 octombrie a.c. Creația lui Dumas este, cel mai adesea, identificată cu romanul celor trei muschetari. Despre care, aproape invariabil, se adaugă - cu ceea ce se vrea a fi o undă de umor sau de maliție - că, de fapt, erau patru. Cu excepții rarisime (cazul lui Stevenson și, mai recent, acela al lui Dominique Fernandez sînt, poate, cele mai notabile), puținii interpreți ai lui Dumas s-au referit, aproape în exclusivitate la cel dintîi roman din
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
o rețetă de mîncare în care ingredientele, dacă sînt combinate cu artă, vor culmina într-un gust bun. Russell e un stoic de limfă rațională, înzestrat cu un sarcasm blînd, de finețe corozivă, care, chiar și atunci cînd trîntește o maliție, o face suficient de mătăsos spre a stîrni zîmbetul. Ca orice natură logică, Russell are un morb pozitivist de evidentă aplecare empirică, matematicianul fiind convins că orice om, dacă știe să-și folosească rațiunea, poate atinge treapta fericirii. Cu alte
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
inevitabil tentat să-i pună și întrebări indiscrete, să o ia prin surprindere, să o determine să apară fără fard în fața lumii. Ana Blandiana răspunde cu o noblețe intangibilă acestor provocări. Explicația nu constă, așa cum ar putea pretinde cineva, cu maliție, într-o tehnică a disimulării perfect însușită. Ana Blandiana nu simulează elevația, ci chiar este elevată. Dacă ar vrea să fie vulgară, abia atunci ar trebui să se prefacă și în mod sigur n-ar reuși să fie convingătoare. Poeta
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
autobiografică, cartea cuprinde pagini de ascuțime psihologică, sarea fiind dată de locurile unde autorul, lepădîndu-se de politețea de a-și menaja colegii, îi descrie cu ochi lucid și tentă malițioasă. Căci, vorba lui Călinescu, portretul reușit e un fiu al maliției, nu al iubirii. Ba chiar și atunci cînd își face autoportretul, Nicolae Radu nu-și cruță orgoliul: miop și hipoacuzic din studenție, suferind de naivitatea de a crede în cuvîntul dat, incomod și obositor pentru apropiați, timid cu oamenii, dar
Idoli și amintiri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6028_a_7353]
-
sărace față de referentul real pe care îl are cititorul român. De pildă, Paul Georgescu - o personalitate fascinantă și paradoxală prin amestecul de inteligență și fanatism ideologic, de iubire reală pentru literatură, simț nuanțat al valorii și cinism, de generozitate și maliție - a devenit personaj literar în mai multe romane: Căderea în lume de Constantin }oiu, Cel mai iubit dintre pămînteni de Marin Preda, în Cronică de familie (vol. III) și întîlnire la judecata de apoi de Petru Dumitriu, în Supraviețuirile lui
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
căror expresie vie este o atitudine în care nu morala precumpănește, ci atitudinea religioasă. Sau dacă adjectivul ,religioasă" ne sperie, atunci să-i spunem ,metafizică", căci e totuna. Tocmai de aceea spuneam la început că, la Kierkegaard, opinia nu e maliția sarcastică de tip moral, ci frondă religioasă de tip existențial. Cu asemenea idei ne întîmpină volumul tradus de Ana-Stanca Tabarasi.
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
mușcăturile cu rost zeflemitor. Teoria culorilor a lui Newton e „pălăvrăgeală“ (p. 228, vol. I), cărțile lui Friedrich Iacobi sînt „înduioșătoare“ (p. 16), Fichte și Schelling sunt „fanfaroni“ (p. 20, ibidem) și Hegel e „șarlatan“ (p. 20, ibidem). Dar aceste maliții sunt simple condimente cu iz sarcastic, fără repercusiune asupra ideilor propriuzise, viziunea autorului fiind coerentă și mai ales crudă. De altfel fascinația pe care a exercitat-o cartea nu poate fi separată de cele trei stihii care fac din ea
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
isterice peste enorma dantură de cal”. „Sărmane rege croitor!”, exclamă Goga văzând uniformele fanteziste decise de Carol pentru oștirea română cu ocazia defilării de 10 mai. Nu e propriu vorbind mizantropie în aceste note de fiziognomie morală. Mai curând o maliție gratuită, artistică epurată, astăzi, la o lectură târzie, de motivațiile conjuncturale. Ar fi interesant de știut cum s-ar fi plasat Goga pe sine însuși în această galerie de portrete istorice lamentabile. Pereții casei de la Rășinari sunt plini de fotografii
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
bineînțeles, sub masca unei revizuiri ori a unei repoziționări judicioase, aduse la zi, obiective. Sondajul implicit și aerul timpului aveau nevoie de acoperirea solidă a unei conștiințe critice. Iar în acest scenariu, Bogdan Crețu reprezenta - o spun fără umbră de maliție - mâna fermă care ar fi urmat să scoată castanele din foc. Din fericire, abilul cronicar de la Convorbiri literare a făcut, în substanțiala prefață a Băutorilor de absint, mai mult decât era prevăzut pentru o asemenea întreprindere editorială. Adică și-a
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
cînd rebel, atins de spiritul de frondă al intelectualului revoltat, cînd împăcat cu soarta și pătruns de convingerea că istoria se face singură, peste capul nostru. Cînd orgolios pînă la lezarea vanității cînd e atins de tăișul celei mai mici maliții, cînd plecat sub umbra unei umilințe de ordin metafizic. Cînd păcătos pînă la demonie, încălcînd norme și sfidînd sensibilități mondene, cînd ascetic și interiorizat, ca sub imperiul unei revelații cristice. Cînd tradiționalist și adept al creșterii organice a generațiilor, cînd
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
confrați. Tot Jiøí Na ëinec îmi face cunoștință cu gazda acestei neobișnuite biblioteci. Jiøí Gruntorád, el însuși un personaj descins parcă dintr-un roman de Milan Kundera sau Ludvík Vaculík, bărbos și cu ochii de un albastru intens, scînteind de maliție, îmi arată cu precădere piesele umoristice, uneori licențioase, din fabuloasa-i colecție. Îi place să-și surprindă vizitatorul, mai mult decît să-l impresioneze. A fost, totuși, unul dintre cei mai activi și mai tenace agenți ai culturii paralele din
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
Exercițiile de supraviețuire mi s-au părut neinteresante. (Din păcate, acesta e cuvântul.) Până la urmă, nu m-ar fi deranjat să-mi împrospătez memoria. Ce mă surprinde însă e cât de firavă e, la Ileana Mălăncioiu, granița dintre intransigență și maliție. Destule din adversitățile ei, pe care n-are nici o rezervă în a le proclama, au resort exclusiv umoral. Sigur, nu-mi fac speranțe că un scriitor, oricât de valoros și de civilizat, va judeca vreodată la rece toate conflictele sale
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
hegemonismului american. Lucrarea lui Todd se susține însă și fără plasarea în siajul ideologic al unei anume strategii politice, prin coerența logică a argumentației, dar și prin subtila manipulare a surselor teoretice ori statistice, într-un stil strălucitor, impregnat cu maliție, ironie sau chiar aroganță. Nu valoarea literară a eseului, tipică „școlii franceze”, este totuși cea care ne preocupă, cât întemeierea demersului, valabilitatea lui. Pentru că Emmanuel Todd ajunge la concluzia „inutilității Americii” după un excurs istoric, o analiză economică și o
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
plictisitoare), având de fiecare dată aerul că n-a mai scris de mult și își dorea arzător să se pronunțe asupra literaturii actuale, Nicoleta Sălcudeanu transformă aproape orice comentariu într-un spectacol critic. Într-un spectacol din care nu lipsesc maliția și chiar cruzimea. Ea se mobilizează cu aceeași fervoare indiferent de autorul pe care îl are în vedere. Luând în considerare sumarul culegerii de cronici (care constituie și volumul ei de debut), nu s-ar putea alcătui o listă de
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]