288 matches
-
profesioniștilor, în evaluare, în reabilitare, în prognozarea evoluției precum și în acțiunile și strategiile de prevenire. în 1988, în perioada pregătirii legii cu privire la prevenirea tratamentelor rele și a protecției copilului din Franța, comisia de lucru a utilizat ca definiție pentru copilul maltratat următoarea formulă largă: „Copilul victimă a părintelui sau a adultului care îl are în grijă, fie prin acte brutale voluntare comise contra copilului, fie prin omisiunea intenționată a îngrijirilor, fapte care conduc la răniri fizice sau comportamentale, mai greu de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cuvânt, de reziliența lui. Dar trăirea traumei afectează nu doar echilibrul psihic al copilului, ci și starea lui de sănătate fizică, prin alterarea sistemului de imunitate, așa cum o dovedesc cele mai noi cercetări (Rubin, Noonan, 2010). Așadar nu toți copiii maltratați sunt traumatizați și dezvoltă sindrom de stres posttraumatic, deși cu toții sunt victime și dezvoltă caracteristicile victimei. b) Istoric al mișcării de prevenire a abuzului și neglijării copilului Nu a fost ușor nici pentru specialiști, nici pentru societate în general, să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un coleg radiolog, colectând radiografii ale unor fracturi osoase în diferite stadii de vindecare, la copii, imposibil de a fi fost produse doar prin căzături. Peste doi ani, la o întâlnire ulterioară a medicilor pediatri prezintă din nou cazul copiilor maltratați. Documentele și radiografiile prezentate de data aceasta, impun atenției participanților, subiectul copilului maltratat. Apare diagnosticul: „sindromul copilului bătut”care intră în manualele de medicină. Henry Kempe pune bazele unei asociații de profil: ISPCAN (International Society for Prevention of Child Abuse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vindecare, la copii, imposibil de a fi fost produse doar prin căzături. Peste doi ani, la o întâlnire ulterioară a medicilor pediatri prezintă din nou cazul copiilor maltratați. Documentele și radiografiile prezentate de data aceasta, impun atenției participanților, subiectul copilului maltratat. Apare diagnosticul: „sindromul copilului bătut”care intră în manualele de medicină. Henry Kempe pune bazele unei asociații de profil: ISPCAN (International Society for Prevention of Child Abuse and Neglect)2. Inițiază și o publicație de specialitate, cunoscuta revistă: Child Abuse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relație cu copiii, vorbea despre diferite forme de maltratare: 1. abuz emoțional (psihologic); 2. abuz fizic; 3. abuz sexual; 4. neglijare. Această clasificare se regăsește în majoritatea lucrărilor de specialitate, cum ar fi și cartea tradusă în limba română: Copilul maltratat (1998), a cărei autoare, Kari Killen, s-a implicat profund în promovarea prevenirii abuzului și neglijării copilului în România, între anii 1996 2006. O lucrare mai recentă, având ca și autoare pe Vivien Prior și Danya Glaser (2006), Understanding Attachment
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să amintim faptul că acei copii care cresc fără a întâmpina nici o respingere din partea părinților (a celor care cresc copilul), fără nici o limită impusă (adeseori în numele marii iubiri față de copil), dezvoltă, din punct de vedere psihologic, un profil asemănător copilului maltratat. Acest lucru se petrece ca o consecință a faptului că copilul crește fără a avea dorințe nerealizate, fără a învăța să țină seama de ceilalți. Françoise Dolto spunea că nu toate dorințele copiilor trebuie împlinite de părinți, că acele dorințe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ales pe politicienii noștri, căci „viitorul unei nații se naște în familie”(Winnicott, 1964). Ce viitor putem prefigura atunci când marea majoritate a copiilor cresc cu violență în loc de dragoste și respect, sau dublând dragostea și pervertindu-i sensul și manifestările? Copiii maltratați, în cea mai mare măsură, vor deveni adulți nefericiți și apoi părinți abuzivi, la rândul lor. 3. Abuzul sexual este mult mai frecvent decât am dori să recunoaștem. A început să fie recunoscut și studiat doar în ultimii ani. Definiția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
forme de maltratare, este cu atât mai pronunțată, cu cât: formarea lor inițială este mai puțin adecvată; volumul de muncă este mai mare; beneficiază de o slabă și inadecvată susținere profesională în activitatea lor dificilă. Kari Killen, în lucrarea Copilul maltratat (1998), identifică următoarele mecanisme defensive la intervenienții cu copiii maltratați: nerecunoașterea gravității fenomenului (au mai fost și alți copii abandonați și s-au descurcat foarte bine până la urmă!); înlocuirea problemei (consideră și promovează ideea că transformarea instituțiilor va rezolva problema
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formarea lor inițială este mai puțin adecvată; volumul de muncă este mai mare; beneficiază de o slabă și inadecvată susținere profesională în activitatea lor dificilă. Kari Killen, în lucrarea Copilul maltratat (1998), identifică următoarele mecanisme defensive la intervenienții cu copiii maltratați: nerecunoașterea gravității fenomenului (au mai fost și alți copii abandonați și s-au descurcat foarte bine până la urmă!); înlocuirea problemei (consideră și promovează ideea că transformarea instituțiilor va rezolva problema abandonului); proiecția propriilor probleme (supraidentificarea cu părintele agresor sau cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
suferință în care se află copilul față de care ei au responsabilitatea de a-l proteja. Mecanismele defensive ale intervenienților pot sta la baza unei violențe mai mult sau mai puțin disimulate în relația lor cu copilul abandonat sau în general, maltratat. Riscul unor decizii sau gesturi violente ale profesioniștilor chemați să repare trauma abandonului obligă sistemul de protecție a copilului la asigurarea unei supervizări profesionale personalului implicat cu cazurile de copii abandonați, indiferent de serviciul în care funcționează. De altminteri, legislația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prilej de igienizare psihică. în plus, am adăuga noi, profesia ca și toate celelalte activități cotidiene reprezintă și cele mai accesibile și mai ieftine forme de psihoterapie. în același context ideativ, nu trebuie să ne surprindă de ce copii-victime ale abandonului, maltratații etc. văd în școală o oază de lumină, unde se duc cu plăcere, întrucât sunt anturați de persoane binevoitoare, securizante și unde se pot afirma, valorificându-și resursele, și chiar obținând rezultate școlare lăudabile (Mignot și Strauss, 1991, apud Cyrulnik
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sănătate emoțională și globală, dar și în grupul victimelor un procent de 29% reușesc să facă față cu succes modificărilor neuroendocrine, psihologice și sociale specifice menopauzei. Cel de-al treilea studiu menționat de Șerban Ionescu (2010) se referă la copiii maltratați și expuși riscurilor: sărăcie, alcoolismul părinților, violență și boli mentale în familie. Studiul urmărește competențele sociale, absența simptomelor și rezultatele școlare. Un procent de 5% din copiii maltratați au reușit să se dezvolte bine și să aibă o bună integrare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al treilea studiu menționat de Șerban Ionescu (2010) se referă la copiii maltratați și expuși riscurilor: sărăcie, alcoolismul părinților, violență și boli mentale în familie. Studiul urmărește competențele sociale, absența simptomelor și rezultatele școlare. Un procent de 5% din copiii maltratați au reușit să se dezvolte bine și să aibă o bună integrare socială și rezultate școlare bune, în ciuda dificultăților. S-a mai observat că atunci când se renunța la unul din criteriile de reușită, procentul copiilor învingători (rezilienți) creștea. Al patrulea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe tema rezilienței (Werner, Smith, 2001; Masten, 1994; în Johnson, Wiechelt, 2004; Bowlby, 1989) subliniază importanța primelor legături dintre copil și persoanele în a căror protecție și îngrijire se află, în crearea rezilienței copilului. într-o cercetare asupra rezilienței copiilor maltratați, cu referire la capacitatea lor de a-și păstra sănătatea mentală la vârsta adultă, Collishaw și colaboratorii săi (2007, p. 213) afirmă că: Funcționarea rezilientă s-ar părea că se ivește din interacțiunea între factori ce țin de ereditate, caracteristici
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
exprimarea directă, activă a unei dorințe inconștiente ori a unui impuls și implică evitarea conștientizării efectelor, a consecințelor acestor scene. în fața unei situații dureroase, traumatice înlocuiește gândul, reflecția printr-o acțiune compulsivă. Este ceea ce în psihiatrie și în psihologia copilului maltratat intră în conceptele de pasagge à l'acte sau acting out; 6. disocierea, frecvent descrisă în situații traumatice, când, pentru a le face față, persoana nu mai integrează la nivel conștient stimulii percepuți, afectele generate de aceștia și comportamentele neuromotorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a copilăriei: „aceste comportamente temătoare, anxioase se vor transforma mai târziu, la nivelul relațiilor cu colegii, devenind factori de inabilitare a copilului în a se comporta cu competență în interacțiunile sociale”(p. 1772). Examinând câteva cercetări semnificative asupra rezilienței copiilor maltratați, Rutter (2007) găsește o coerență a manifestării rezilienței, în sensul că indivizii rezilienți în adolescență se dovedesc rezilienți și la vârsta adultă, deși au loc diferite schimbări inclusiv în factorii componenți ai rezilienței de-a lungul timpului. Așadar, ei rămân
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a-și mai găsi locul printre ceilalți. Sprijinind copilul în sensul de a păstra relațiile sociale, de a le valoriza, îl educăm pentru a fi rezilient. Tendința de a reacționa prin ruperea legăturilor cu ceilalți este o caracteristică a copilului maltratat. O nemulțumire față de o situație îl face să explodeze, „punându-i la respect”pe colegi, pe ceilalți copii. Părintele și apoi educatorii din învățământ au posibilitatea de a valoriza în ochii copilului relațiile cu ceilalți colegi și prieteni. în situația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
povești, în mărturiile depuse în tribunal, precum și în istoria noastră personală. A avea o istorie personală fără goluri, care decurge eveniment după eveniment, orientate în timp și spațiu, înseamnă a fi sănătos, rezilient, învingător al momentelor dificile de stres. Copiii maltratați, prin abuz sau neglijare, prin abandon sau instituționalizare, sunt copii ale căror istorii personale sunt lacunare, fragmente care nu se încheagă, copilul nu le poate lega și povesti. O procedură importantă de lucru pentru a le sprijini narațiunea coerentă este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
temă, A. Montandon, "La répétiton chez Kafka", în La répétition, Actes du Colloque international, présentés par A. Montandon, Publications de la Faculté des lettres et sciences humaines de Clermont II, coll. "Littératures", 1994. 594 "Silueta lui Gerstacker este "gârbovită și parcă maltratată", fața roșie, obosită, îngustă, cu obraji neasemănători, unul neted, unul supt, care se căsca din cauza atenției și care nu mai numără decât câțiva dinți rari" (38). 595 "Vă asemănați mult toți trei și lucrul prin care ea se deosebește de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mărșăluit majoritatea unităților militare În drum spre front, deja la 27 iunie au fost arestați evrei, sub acuzația că au semnalizat cu lanterne electrice: „Toți cei arestați au fost duși la cazarma Regimentului 13 dorobanți, unde au fost ținuți și maltratați și schingiuiți până În ziua de Duminică 29 iunie, când au fost duși, cei care mai trăiau, la Chestură”. Șeful circumscripției 5 de poliție, Nicolae Crăciun, XE "Crăciun, Nicolae" a lăsat o descriere detaliată a pogromului-divertisment pe care soldații români s-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Călărași" , locotenent-colonelul Victor Romulus XE "Romulus, Victor" , a constatat și el „absența spirituală” a evreilor care au coborât din tren În orașul său - cu alte cuvinte, erau niște oameni nebuni: „Am văzut scoțându-se din câteva vagoane de marfă evrei maltratați. Erau bătuți așa de grav Încât unii dintre ei erau În stare de absență spirituală... Spectacolul era lamentabil: goi, În marea lor majoritate, urme de sânge și de lovituri, stare de absență; erau de toate vârstele de la 14-15 ani până la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
poliție... având ca bază fișele Biroului de Siguranță pentru acei suspecți, femeile, copii și bătrânii peste 60 ani, asupra cărora nu aplanat nici o vină. Germanii Însă au protestat furios rearestând pe cei eliberați pe care Îi aduceau apoi la Chestură, maltratați oribil. La Chestură Însă o echipă de 10-12 polițiști germani i-a percheziționat, le-a luat banii. Au fost arestați 99 infractori civili și 9 militari români, care sunt În curs de cercetare. Chestura a organizat escortarea evreilor triați la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ale unor copii nevinovați, a căror greșeală este însăși fericirea la care visăm cu toții? De ce destinul se încăpățânează să pedepsească tocmai pe acești micuți, care nu speră decât la o viață în pace? De ce nu ne gândim că acești copii maltratați vor reprezenta viitorul, viitor care ne va include și pe noi? De ce nu ne așteptăm că acele lacrimi pline de suferință se vor abate asupra noastră ca o avalanșă de durere? De ce lăsăm răul să ne inunde viața? De ce nu
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92950]
-
a purcede acum doi ani să realcătuiască materia integrală a celui de-al optulea volum al ediției, pregătindu-l pentru tipar, iar Editură Minerva, de comun acord cu editoarea, s-a decis să reediteze acel volum. Acum realizăm cît de maltratat a fost acel volum, încît din unul vor ieși două, în două părți distincte. Deocamdată, a apărut Partea I conținînd discursurile parlamentare rostite de orator în numai doi ani, între noiembrie 1894 și aprilie 1896, urmînd că celălalt, aflat în
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
în care totul e posibil. Nucleul povestirii e compus din două personaje feminine, Felicity, o creola din New Orleans, orfana, crescută de o bunica nebună racolata de o sectă religioasă, si Andrea, copil-femeie, orfana și ea, victima războiului din Iugoslavia, maltratata într-un lagăr de muncă din Șerbia. Coordonatele spațiale ale narațiunii sînt doar aparent mai precise decît cele temporale, de fapt circumscriu un univers vast, simbolic, concentrat în New Orleans și în Ierusalim, unde se află Andrea. Atît New Orleans
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]