352 matches
-
confirme acesta, Încet, ca să nu fie auzit de cuplul de la 2.15. Vreți să vă fixez o oră pentru a o putea vedea și luni? — Da, nu, vă mai sun, spuse Maja. Privi Încă o dată pereții albi ai salonului, fereastra, mandarinul, și cealaltă viață a sa, ce rămânea În spatele ușilor ce se Închideau În urma ei. — Vii cu mine la petrecerea Camillei? Ea ține foarte mult la asta. Și eu - Încercă ea să o dreagă, Întârziind În fața mașinii. Vizita aceasta fusese o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
la teatru. Ar fi mai bine să fim surzi și muți. Pești, cum spune Aris. Rostise numele lui Navidad pentru că nu avea ce spune, ca să nu tacă, să nu se gândească la apartamentul din fața Vilei Cavalerilor de Malta, la parfumul mandarinului, la ochiul prin care dacă te uiți vezi exact cupola de la San Pietro, la marele salon În care i-ar fi plăcut să-și Întindă rogojina ei de cocos și În care i-ar fi plăcut să-și atârne șalurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Journal of an xe "Israel"Israeli Ambassador: Jewish Communities in Romania, 1985-1989”, Jews in Rusia and Eastern Europe, 3(46), iarna 2001, pp. 77-92. xe "Gaston"Moscovici, Serge, Cronica anilor risipiți, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 1999. Pandrea, Petre, Crugul mandarinului. Jurnal intim 1952-1958, Editura Vremea, xe "București"București, 2002. Pandrea, Petre, Memoriile mandarinului valah, Editura Albatros, xe "București"București, 2000. xe "Rădulescu Motru"Rădulescu-Motru, Constantin, Revizuiri și adăugiri, 1943-1952, 8 vol. (coordonator: Dinu C. xe "Giurescu"Giurescu), Editura Floarea Darurilor, xe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
in Rusia and Eastern Europe, 3(46), iarna 2001, pp. 77-92. xe "Gaston"Moscovici, Serge, Cronica anilor risipiți, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 1999. Pandrea, Petre, Crugul mandarinului. Jurnal intim 1952-1958, Editura Vremea, xe "București"București, 2002. Pandrea, Petre, Memoriile mandarinului valah, Editura Albatros, xe "București"București, 2000. xe "Rădulescu Motru"Rădulescu-Motru, Constantin, Revizuiri și adăugiri, 1943-1952, 8 vol. (coordonator: Dinu C. xe "Giurescu"Giurescu), Editura Floarea Darurilor, xe "București"București, 1996-2001. xe "Rosen"Rosen, Moses, Primejdii, Încercări, miracole. Povestea vieții șef-rabinului
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
domolească răsculații. În mod normal, soluția ar fi trebuit să vină de la un guvern puternic, capabil să restabilească autoritatea. Singurul lucru rațional, îi scria Flaubert lui George Sand în aprilie 1871, este următorul: un popor condus de un guvern de mandarini va rămîne veșnic un popor minor". Cum adică? Și Comuna din Paris, cu insolenta ei pretenție de a schimba lumea, cu proclamarea vremurile viitoare ce cîntă clipa în care Franța va fi îngenunchiată, teritoriul ei amputat iar armata învinsă?! Comuna
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cale de acces spre un univers exotic. Poezia se deschide, atunci, spre Bosforul În care se leagănă molatic delfinii, spre Veneția cu decorurile fastuoase și senzuale. Poezia Îmbrățișează și legendele iberice, un Pastel chinezesc și un poem În stil parnasian (Mandarinul) evocă eleganța și smalțurile Extremului Orient. Proza (Călătorie În Africa) relatează despre o lume total inedită pentru cititorul român. CÎteva imagini, golite de materie, trec și În poezie. Reveria le purifică și abstractizează. Obiectul poetic romantic se manifestă cu precădere
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
etc. Tendința lui Alecsandri este de a Încremeni Într-un tablou asemenea sublimități. Natura este, În orice caz, valorificată prin capacitatea ei de a produce peisaje grandioase (un grandios, repet, măsurat, un sublim care să nu pericliteze statutul obiectului!). În Mandarinul ochiul se plimbă, fermecat, de la podoabele costumului la turnurile hieratice ale pagodei. Obiectele excelează În genul lor: sînt transparente dacă originea lor e minerală, Înalte, mărețe și sprintene (există la Alecsandri o obsesivă teamă a sprintenului, descoperită chiar și În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
l-am întrebat pe profesor : „Dacă numărul ăsta nu există, de ce ni-l predați ?“. Parcă-l văd, noi așteptam să umple tabla cu formule, dar el se așază pe catedră și zice, pe alt ton : „A fost odată, demult, un mandarin în China...“. Nu e straniu ? — Eu nu m-aș fi mirat... răspunse Cosmina, captivată. Nu există întrebare la care chinezii să nu fi găsit un răspuns. — Și ție îți plac dragonii ? întrebă el, intrând astfel, alături de ea, în cerc. Ea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cum mă simt. Gata, nu-ți mai arăt, ăsta e jurnalul meu intim. Se aplecă spre ea, dându-și tava deoparte. Dacă îți plac dragonii, atunci o să-ți placă și povestea... Deci zice profesorul ăsta al meu : „Trăia, demult, un mandarin în China. Toată viața a învățat cum să lupte împotriva dragonilor. Devenise un luptător desăvârșit. Numai că, la bătrânețe, și-a dat seama că, de fapt, în lumea în care își căuta adversarii, nu există dragoni. Totuși, pentru ca învățătura lui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-i arate că, de fapt, în ciuda fierului înroșit pe care îl simțea încă în pântece, lucrurile se petrecuseră altfel. Și atunci, în locul lor, combina muzicală începu iar să cânte, moartea săltă, când pe un picior, când pe celălalt, ca un mandarin miraculos. Fata își întinse cu greutate picioarele și-și adună mâinile în poală, ca și cum ar fi vrut să-și astâmpere tremurul coapselor. El se întinse alături, punându-și capul în palmele ei făcute căuș. Cosmina îl privi cu indiferență. — Vreau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
carte, va fi o mare rușine pentru noi. Dacă am avea un învățământ mediu, copiii noștri nu ar mai pleca departe, ar sta în sat, nu ar mai fi înfometați. Okelataka e un sat mare; avem o pepinieră de cafea, mandarini, cocotieri, avocado, papaya. Aceste lucruri le mâncăm cu gura, și nu e bine. Guvernul ne-a refuzat, suntem înfuriați împotriva lui. Muncim mult, aducem pe lume copii care merg la școală, și nu există spital care să-i îngrijească. Ne
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
BEAUD S. și PIALOUX M., 1999 Retour sur la condition ouvrière. Enquête aux usines de Sochaux-Montbéliard, Fayard, Paris. BERTHO A., 1996 La crise de la politique. Du désarroi militant à la politique de la ville, L'Harmattan, Paris. BINST M., 1990 Du mandarin au manager hospitalier, L'Harmattan, Paris. BOLLINGER D. și HOFSTEDE G., 1984 Les différences culturelles dans le management, Éditions d'organisation, Paris. BOURDIEU P., 1980 Le sens pratique, Minuit, Paris. CASTORIADIS C., 1975 L'institution imaginaire de la société, Seuil, Paris
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
industrielles, 1988. 62 M. Selim, L'aventure d'une multinationale au Bangladesh, L'Harmattan, Paris, 1991. 63 D. Bollinger, G. Hofstede, Les différences culturelles dans le management, Les Editions d'organisation, 1987. 64 Althabe & Marcadet, op. cit. 65 M. Binst, Du mandarin au manager hospitalier, L'Harmattan, Paris, 1990; B. Honoré, L'hôpital et son projet d'entreprise, Privat, 1990. * Articol apărut în Journal des anthropologues, 66-67, 1996, sub titlul "L'entreprise: emprise idéologique, mondialisation et évolution des problématiques". 66 J. Revel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
că nu faci decât să mă blochezi, că nu mă muți din loc, că mă lași acolo unde eram. Și atunci afirm, chit că Sorel o să se supere pe mine, că Hintikka nu mai e nici măcar un alexandrin: e un mandarin. Și e pecinginea mandarinismului - maniera în locul substanței - cea care se întinde astăzi peste cultură cu spiritul acesta anglo-saxon, cu formalismul logic care în America a devenit aproape o materie teologală și a cărui singură grație este de a fi generat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înșiși scriitori: G. Călinescu e cazul emblematic), profesorii universitari și cercetătorii "reabilitați" într-un fel sau altul, plătind un preț sau altul, erau indispensabili funcționării vastului aparat de propagandă al partidului-stat. și, fie că au lucrat ca "negri" pentru noii mandarini ai culturii publice (ca documentariști, traducători, adevărați autori, "re-scriitori", redactori etc.), fie că au semnat cu pseudonim, fie că au publicat în nume propriu, eventual pe poziție secundă, după cei care, deși contribuiseră mai puțin ori nu contribuiseră deloc la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
respectului autorității. El și discipolii săi țineau ca puterea să fie exemplară și incoruptibilă, justificînd revolta față de o guvernare nedreaptă. Ce era curtea imperială altădată a devenit Comitetul Central al Partidului Comunist. Încă puțin și tovarășii devin cu adevărat niște mandarini confucianiști. Cum spunea sinologul Paul Pelliot, "poporul chinez este cel mai pozitiv din lume, cel mai puțin înclinat către reverie", tenace și pragmatic. Max Weber făcea o paralelă între raționalismul confucianist și puritanismul protestant. Nivelul de raționalitate se recunoaște, înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cu diateza pasivă din limba rusă a fost pusă în legătură cu o atitudine culturală pasiv-contemplativă a individului în lume, în timp ce preferința pentru structurile active din culturile anglo-saxone este asociată cu atitudini active, cu o filosofie a lui to act. În dialectul mandarin nu există condițional deoarece oamenii din Orient evită în general dezbaterea, speculația orientându-se în special spre aplicații practice. 2.2. Nivelul discursiv Proiecția sistemului abstract al limbii în planul vorbirii, al interacțiunii într-un context determinat, pune în evidență
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
in intercultural communication: wordplay and translation. Manchester, St.Jerome. Lehtonen, Mikko (2000). The Cultural Analysis of Texts. Sage Publications, London, Thousand Oaks, New Delhi. Liang, Guodong, Han Jing (2005). A Contrastive Study on Disagreement Strategies for Politeness between American English & Mandarin Chinese. The Asian EFL Journal, 2005, 7. HYPERLINK "http://www.asian-efl-journal.com/index.php" http://www.asian-efl-journal.com/index.php Lotman, Iuri (1974). Studii de tipologie a culturii, București, Univers. Lakoff, George (1987). Women, Fire, and Dangerous Things. Chicago, IL
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spre "recenzat" cărți despre care, la drept vorbind, n-ar prea fi scris nimeni. A fost totuși de acord, cam cu vreo trei propuneri din partea noastră în șase ani, să zicem, cu condiția ca volumele să nu fie semnate de "mandarinii" scrisului de după anii nouăzeci, așa zisa "elită" gerontocrată sau tinerii genialoizi publicați în virtutea unor considerente mai curând cronologice sau comerciale, decât axiologice. Acest tip de autori era domeniul aproape privat al unor D. C. E., C. C., A. Ș, S. L. sau D.
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
propun să încep cu prefigurările temei, creionate sporadic și spontan, în Letopisețul Țării Moldovei, de un cronicar moldovean școlit în Polonia, Miron Costin (este vorba despre două episoade alerte și uimitor de moderne, primul, pur istoric, având în centru uciderea "mandarinului" domnitorului Iliaș, grecul Batiște Veveli, iar al doilea, memorialistic, fiind axat asupra descrierii unei invazii a lăcustelor). Exegeza mea se va desface, apoi, în trei direcții de bază, în funcție de ancrajul ontologic al terifiantului textual. Prima dintre ele va pune în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
civile, iar socialismul este susținut de social-democrații care au militat pentru întărirea funcțiilor statului, pentru buna înțelegere dintre guverne și sindicate, numită de autori "neocorporatism", precum și prin grupurile și categoriile sociale beneficiare de funcții bine plătite în stat, numite "noii mandarini". Etatizarea democrațiilor occidentale postbelice s-a amplificat cu neocorporatismul, adică cooperarea guvernelor cu organizațiile de jos ale societății. Puterea a început să oscileze între "partitocrația" manifestată prin presiunile partidelor și "tehnocrația" reprezentată de experți (18, p. 169). S-a ajuns
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
civilizației, tehnicii și gîndirii. Cu toate acestea, în ciuda conflictelor și a războaielor care au străbătut-o, ea a rămas o societate ierarhizată, statornicită și rigidizată de birocrația celestă. Nu au avut loc nici emanciparea clasei negustorești, nici legături între înțelepții mandarini și inovatorii meșteșugari. China a rămas practic împietrită în și prin homeostaza sa sociologică. În schimb, dezechilibrele și antagonismele europene vor genera progrese economice, sociale, tehnice, politice și culturale, care vor provoca la rîndul lor noi dezechilibre și antagonisme creatoare
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
celelalte colțuri ale lumii, apartenența europeană se face simțită din ce în ce mai intens. Această apartenență poate fi percepută dintr-o perspectivă critică, ca atunci cînd filozofii secolului al XVIII-lea raportează brutalitatea și desfrînarea europene la inocența "bunului sălbatic" și la înțelepciunea mandarinului chinez. La rîndul lor, romanticii vor încerca nostalgia comunităților organice din Evul Mediu și a Creștinătății pierdute. În secolul al XIX-lea însă, apartenența la Europa va fi percepută ca fiind din ce în ce mai satisfăcătoare. Către 1800 apare termenul "europenism", care desemnează
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dacă Universul însuși tinde spre dispersie, recontracție, reînceput, neant... Europa a devenit centrul cel mai sensibil, cel mai neliniștit al acestei problematizări ivite din cultura sa... Inventarea intelectualului Spre deosebire de Preoții-Magi ai anticelor societăți teocratice și de castele orînduite ierarhic ale Mandarinilor chinezi, Europa modernă a produs o categorie instabilă și relativ dezrădăcinată de oameni de cultură, care se vor numi filozofi în secolul al XVIII-lea și intelectuali în secolul XX. Acești oameni de cultură sînt într-un anumit sens urmașii
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
într-un mod aproape etnografic. Mai mult decît atît: prin intermediul "bunului sălbatic" mitico-real, cultura unei Europe aflate în mișcare și-a pus, ca într-o imagine pe negativ, problema îndepărtării sale de o artă naturală de a trăi. Prin intermediul "înțeleptului mandarin" mitico-real, ea și-a pus problema unei înțelepciuni care devenise impracticabilă într-o istorie care devenise clocotitoare. Apoi romantismul a exprimat nevoile difuze, imense, inexprimabile ale sufletului în interiorul unei civilizații sortite preciziei tehnice și calculului. Astăzi, artele de a trăi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]