409 matches
-
etica politică. Mulțumesc prietenilor mei, Maria Bucur, Jeffrey Isaac, Lazăr Vlăsceanu, Aurelian Crăiuțu, Vladimir Tismăneanu pentru discuțiile noastre relevante și consistente pe aceste teme. Mulțumesc pentru toate cauzele comune orientate spre o politică mai morală, mai contemporan-democratică și mai puțin maniheistă, prietenilor și colaboratorilor mei din societatea civilă și din politică: Samaranda Enache (Pro-Europa), Gabriel Andreescu (APADOR-CH), Renate Weber (Fundația pentru o Societate Deschisă), Cristian Pârvulescu (Pro Democrația), Csaba Astalosz (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării), Florin Buhuceanu (ACCEPT), colegilor de la asociațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
au improvizat furtuni veridice în uriașe bazine, s-au căutat peisaje au fost destul de departe de adevărul istoric al fenomenului. Raportate la complexitatea tehnicii, am avut realizări diferite, calitativ. În anii 1930 1950, pirații erau personaje bine spălate moral, delimitate maniheist în victime sau eroi. Nu existau ambiguități de interpretare, publicul vedea clar cine e bun și cine rău. Pirații nu erau deloc eroii negativi, dimpotrivă, apăreau veseli, petrecăreți, conștienți de calitatea lor de proscriși ai tuturor națiunilor și sistemelor socio-politice
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
colții rechinilor, ca o pedeapsă divină, Spânu a întruchipat în literatura română atât o variantă a perso najulul malefic, imprevizibil ca marea lângă care s-a năs cut și a trăit, cât și un arhetip nou, pe care naratorul, ușor maniheist, l-a pus într-o poveste unde binele și umanitatea trebuiau să învingă. Figuri corsare au mai apărut în alte romane ale sale, dar nu cu aceleași efecte estetice. Comandorul Maximov, din Un port la răsărit, de pildă, a fost
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
adaugă nume noi: poeții Victor Tulbure, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu și prozatorii Aurel Baranga, Petre Iosif, A.G. Vaida, Al. Jar și Petru Dumitriu. La majoritatea este evidentă supunerea la comandamentele ideologice ale momentului (la nou-veniți mai pronunțat), conformarea la schemele maniheiste, fie în zugrăvirea în culori sumbre a epocii trecute, fie în exaltarea revoluționarilor de la 1848 sau a opozanților regimului „burghezo-moșieresc”, dar nu în măsură de a constitui o probă de literatură „nouă”, ci doar de literaturizare nu o dată propagandistică. Programul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
de la experiența trăită în timpul celui de-al doilea război mondial. Ca romancier, T. evocă mai ales realitatea frontului, viața militară, confruntările cu „dușmanii patriei”, care transformă orice orfan în erou (Băiatul și luna, 1965). Personajele sunt liniare, lipsite de viață, maniheist pozitive sau negative, iar comportamentul lor trebuie să justifice această demarcație rigidă. Romanul Împlinire (1966), structurat în trei volume: Fata din inima țării, La capătul nopții, Sub Arcul de Triumf, inspirat din viața Ecaterinei Teodoroiu, are caracter biografic, e lipsit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
numeroase personaje schematice se distinge câte o figură creionată mai nuanțat, ca de pildă aceea detestabilă, dar nu simplistă a bogătașului Țuper, violatorul Liviei, pedepsit ulterior de soțul femeii, țăranul sărac Ceampaș. Cu o viziune marcată ideologic, ca atunci când înfățișează maniheist relația dintre țăranii săraci și chiaburi sau înfruntarea regimului comunist cu partizanii, autorul privește realitatea prin ochii reporterului: el descoperă evenimentul spectaculos într-o ambianță anodină și îl evidențiază printr-un scris nervos, dinamic, plin de culoare, utilizând cu precizie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285944_a_287273]
-
Mediu ar fi fost "amatori" comparativ cu inginerii și arhitecții zilelor noastre, cărora le ia cu mult mai puțin timp să ridice o catedrală și o fac și "științific". În fapt, ceea ce este reproșabil viziunii lui Nicolas Carr este demarcația maniheistă și irelevantă între "amatorism" și "profesionalism" când în realitate demarcația trebuie operată între "cu expertiză fără expertiză". Am apelat la menționarea atitudinilor cititorilor față de controversatul critic al "beneficiilor" internetului tocmai pentru a sublinia faptul că, deși civilizația de astăzi este
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
scrie la repezeală un nou capitol. Se uită de istorie, de mentalități. Materialismul dialectic mi se pare acum simplist, îndeosebi în domeniul economic. Islamul ține cont mult mai bine de slăbiciunile, de ambiguitățile ființei umane. E mai realist, mai puțin maniheist. Nu mai ai, pe de o parte, proprietatea privată și, de cealaltă, naționalizările, binele și răul. Trebuie găsite soluții intermediare, iar islamul este pregătit pentru așa ceva. Dar vreau să vă spun ce anume a contat pentru mine personal. Atunci când mergeam
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
1 0 0 54 TOTAL OCURENȚE 146 308 51 4 6 210 4.1.1. Pe de o parte... pe de alta este o structură care apare în toate tipurile de texte (vezi Tabelul 5: coloana 3). O latentă erezie maniheistă comprimă neîncetat drama imediată a vieții, sistematizând-o după un binom didactic: absolutismul virtuții pe de o parte, abisul viciului pe de alta (A. Pleșu, Minima moralia) Precizarea și delimitarea acestor termeni sunt necesare, pe de o parte, pentru cultura
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
a literaturii române din revista „Limbă și literatură” (1961), el disocia tranșant între „forțele progresiste” și „pozițiile reacționare”, considerând, de pildă, drept „curente diversioniste” și „retrograde” nu doar sămănătorismul și poporanismul, dar și simbolismul. Prezentare... e de fapt un „îndreptar” maniheist, sumă a tuturor etichetărilor și tezelor „realismului socialist”. În acest spirit sunt „reconsiderați”, în antologii și prefețe, corifeii Școlii Ardelene, Alecu Russo, Alecu Donici, chiar și Miron Costin. Autorul căruia i-a consacrat cea mai mare parte a activității de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
le-au succedat apelurile la salvgardarea „patrimoniului comun al umanității”, lozincilor „mâncați mai bine, consumați produse sănătoase” - elogiile slow food-ului. Ceea ce contează este, înainte de toate, apărarea marilor echilibre planetare, producerea de mărfuri reciclabile, reconcilierea economiei cu ecologia. Protestul globalizant și maniheist s-a preschimbat în instrument de reflexivitate pragmatică făcută din contestații punctuale, din sensibilitatea la urgențele clipei, din apeluri la o modificare „realistă” și necesară a practicilor productive, a politicilor publice și a modurilor de consum. După pasiunile revoluționare, principiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
națională e Însoțită de o prejudecată față de celelalte neamuri, deoarece copiii au nevoie să facă diferențieri clar delimitate, iar un criteriu simplu ar fi să consideri bun ce e al tău și rău ceea ce nu-ți aparține. Toți copiii sunt maniheiști, fără să știe. Altă metodă simplificatoare constă În limitarea percepției celorlalte grupuri la un stereotip. Diferențele culturale pot duce la antagonism din lipsa sentimentului Împărtășit de umanitate. Sunt multe popoarele care se consideră singurele „ființe omenești”, categorie din care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
în societate, în sistem. Propaganda ideologică este însă slujită de prozator cu mijloacele unor specii de consum - literatura polițistă și de aventuri, care se conduc după schemele clasice, agrementate cu clișeele epocii: diferențele zdrobitoare dintre Est și Vest, contrastele, văzute maniheist, dintre sisteme, din perspectiva cărora românii sunt mereu „cei buni și drepți”, iar occidentalii - „băieții răi”, spionii, criminalii. În cel mai izbutit roman al său, Fiul munților (1979), L. pune într-o lumină mai mult decât favorabilă contraspionajul românesc. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287936_a_289265]
-
Gh. Gheorghiu-Dej, amestec de umor și romantism, portretizând expresiv profesori și liceeni, sugerând conflictul între generații, dar și solidaritatea între tineri și păstrând nostalgia anilor de școală (în varianta radiofonică piesa se numește Rămas-bun, copilărie!). Elevi și dascăli se împart maniheist, în tabăra „bunilor” încadrându-se „blândul” director Pleșoianu, visătorul profesor de geografie zis Columb, sentimentala Mia, iar de cealaltă parte situându-se „negativul” Mișu Felecan, un Mefisto al clasei, bătăușul Ionaș Oproiu, zis Tarzan, sau drasticul profesor de istorie, poreclit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
ancheta psihologică de tipul literaturii polițiste de bună ținută și reconstituirea trecutului personajelor printr-o ingenioasă utilizare scenică a analepsei, preluată din lumea filmului. Astfel, conturarea personajelor depășește, cel puțin la nivelul spectacolului, clișeele epocii, introducând o nuanțare a viziunii maniheiste a momentului. Ritmul alert, marcat prin suspans, buna folosire a experienței directe pe care i-o oferea autorului stagiul său pe șantier și în uzină, inventivitatea în organizarea caracterelor și a elementelor unei intrigi nu atât complexe, cât uneori complicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
Și, mai presus de toate, nu ne cunoaștem pe noi înșine. Or, dorințele pot fi stabilizate prin credință, iar fricile prin iubire. Dar omul trebuie tratat ca un întreg, inclusiv în privința comportamentului său economic, haideți să nu-l mai sfîrtecăm maniheist, să nu-l mai rostogolim între sentimente și să-l vedem în unitate cu întregul. Căci adevărata natură umană este esențialmente natură divină. Iar asta înseamnă unitate, codul binar nu mai ține, înseamnă că mintea trebuie să coboare în inimă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de valetul casei, Peter Quint. Ambii au decedat, însă spiritele lor bântuie încă zidurile blestemate ale casei. The Turn of the Screw, crede Peter Brooks, "este emblematică pentru tendința lui James din toate celelalte scrieri ulterioare de a intensifica lupta maniheistă dintre bine și rău, lumină și întuneric, printr-o reflectare a efectului care nu desemnează cauza și care, totuși, nefăcând-o, creează o amenințare uriașă, evocând o cauză teribilă" (Yeazell, 1994: 27). Altfel spus, cu cât știm mai puține, cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
anul 1952, în satul moldovenesc Hârtoapele, unde se înființa o gospodărie agricolă colectivă. Folosind tehnica realismului „obiectiv” specific perioadei, autorul se încadrează în tipul de proză proletcultistă, ghidată de comandamentele epocii, pe care le servește „exemplar”, într-o scriitură rudimentară, maniheistă, îngroșat ideologizată. În Un Oscar pentru Ana (1982) este anunțată încă de la început formula narativă dominantă, vizând obiectivitatea și distanțarea naratorului. Acțiunea este subsumată analizei psihologice, având în centru confruntarea tensionată dintre partenerii unui cuplu distrus din cauza înțelegerii greșite a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
și ideologici. Lumea fusese împărțită în sfere de influență exclusivă a celor două superputeri, iar ce rămânea în afară era doar un teren de antrenament pentru pregătirea următoarei conflagrații. Un nivel fără precedent al înarmărilor, cantitativ și calitativ, precum și modul maniheist de raportare al liderilor politici față de problematica internațională - „NOI, cei buni” vs. „EI, cei răi” - făcuseră ca un război nuclear sovieto-american să pară o ipoteză extrem de plauzibilă, consecințele lui fiind situate dincolo de înțelegerea umană. Din acest punct de vedere, orice
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în libertate și moderație, de cealaltă, sunt extremiștii care îi măcelăresc pe nevinovați și își clamează intenția de a ne distruge felul nostru de viață". Așadar, este vorba despre un război ideologic între "cei buni" și "cei răi", o viziune maniheistă pe care am mai întîlnit-o în discursurile lui Bush și care nu anunța nimic bun. La fel, madam Rice, într-o vizită la Tel Aviv, în timpul războiului din Liban din 2006, spunea că "Ceea ce vedem aici sunt durerile facerii unui
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
admirației și respectului de care se bucurau pînă de curînd americanii. Percepția oamenilor s-a schimbat mult. În Iran, un american e întrebat de o localnică: "Cum este să trăiești într-un stat teocratic?"(!) Șapte ani de retorică inflamată și maniheistă din partea Administrației Bush au transformat războiul împotriva terorismului într-unul contra Islamului. Generali, pastori, politicieni, toți cei care au vorbit despre o "bătălie spirituală împotriva unui ins numit Satana", despre Islam ca "religie malefică" sau despre necesara bombardare a Meccăi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
destinate să o măsoare. Dar Cartea ceasului de nisip este departe de a se reduce numai la atît. La o lectură mai atentă ne dăm seama că toată cantitatea aceasta de informație funcționează mai degrabă pretextual. Grefată pe o viziune maniheistă asupra percepției duratei și pe o predispoziție marcat nostalgică, erudiția de-a dreptul năucitoare a scritorului german conduce discursul pe piste trasate cu eleganță, spre concluzia că timpul ceasului mecanic și acela al nisiparniței se exclud. La acest nivel avem
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
sau a 'celor 5' ori dacă are idee de cinematografia rusă, georgiană ori armeană. Ne- a mărturisit singur cât de generală este cultura sa, așa că nu mai insistăm”, a comentat liberalul. În final, vicepreședintele PNL a notat că această ,,viziune maniheistă” a președintelui poate fi tradusă printr-un cântec oltenesc. ,,Așadar, aceasta viziunea maniheistă a președintelui României. Cum ar fi zis un oltean: 'Cin’ se ia cu mine bine, ii dau haina de pe mine/ Cin’ se ia cu mine rău, să
Discursul lui Băsescu tradus de Varujan Vosganian by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/42533_a_43858]
-
armeană. Ne- a mărturisit singur cât de generală este cultura sa, așa că nu mai insistăm”, a comentat liberalul. În final, vicepreședintele PNL a notat că această ,,viziune maniheistă” a președintelui poate fi tradusă printr-un cântec oltenesc. ,,Așadar, aceasta viziunea maniheistă a președintelui României. Cum ar fi zis un oltean: 'Cin’ se ia cu mine bine, ii dau haina de pe mine/ Cin’ se ia cu mine rău, să-l fereasca Dumnezău/ că sunt șarpe de dudău, da-l galbin și mușcă
Discursul lui Băsescu tradus de Varujan Vosganian by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/42533_a_43858]
-
copiii care au crescut cu Andersen. În basmele sale Andersen povestește agresiuni împotriva unor micro-ființe extrem de fragile. Cei care îi agresează pe soldățelul de plumb, pe Degețica sau pe rățușca cea urâtă sunt răi prin structură și caracter. Opoziția e maniheistă, simplă, iar eroii chinuiți sfârșesc în captivitate. Aici, dimpotrivă, ființa chinuită e un copil, agresiunea nu e la vedere, agresorul e chiar părintele și captivitatea nu e de natură fizică - se vede foarte bine din ce mi-ați citit - și
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]