694 matches
-
intrat pe piața muncii mai multe femei decâtbărbați (Raport Național de progres..., 2006, p. 12). Diferența la salarizare între femei și bărbați a fost în anul 2005 de 13%, în unele domenii existând diferențe mai mari: de exemplu, în domeniul manufacturii, cifra este de 26,4%, în timp ce pentru comerț și intermediere financiară ea ajunge la 23% (http://www.mmssf.ro/website/ro/munca/050906statistici. pdf, p. 14). Femeile tind să fie în general mai prost plătite pe piață, la nivel european
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
protetici sunt datate cu aproximativ 200 de ani în urmă, iar primul brevet oficial pentru un astfel de produs era obținut în anul 1913. În anul 1939, în SUA, existau deja 15 milioane de purtători de proteze totale și numeroase manufacturi care fabricau acest produs. În 1940, Boos menționează pentru prima dată utilizarea gnatometrului pentru măsurarea forțelor ocluzale intermaxilare. În cercetarea de specialitate, gnato-dinamometrul este folosit pentru a masura cu exactitate aceasta forta, fiind astfel o modalitate extrem de folositoare de a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de chimie, numărau șase (1879-1883), respectiv patru absolvenți (1878-1884)3. Din 1884 și până în 1914 obțineau diplome de inginer la Scoala Politehnica din Bruxelles încă cinci români 4. Alexandru Cristea din Focșani (1889) a urmat specializarea ingineri de arte și manufacturi secțiunea mecanică -, unde în perioada 1885-1911 au susținut examenele finale nu mai puțin de 64 de studenți, dintre care 18 erau străini (născuți în Franța, Indiile Olandeze, Olanda, zona poloneză, Renania, România, Rusia și Turcia). Grigore Bejan din Iași (1894
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Turcia, Franța, Indiile Olandeze, Java, Madeira, Peru, Polonia, Portugalia, Rusia și Spania, dintr-un total de 240 de posesori de diplomă)5. Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Specializarea / Secțiunea Total 1889 Cristea, Alexandru (Focșani) Ingineri de arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Spania, dintr-un total de 240 de posesori de diplomă)5. Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Specializarea / Secțiunea Total 1889 Cristea, Alexandru (Focșani) Ingineri de arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1902-1903 Mironescu, Constantin (Român) Ingineri civili de mine 1 Să
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Specializarea / Secțiunea Total 1889 Cristea, Alexandru (Focșani) Ingineri de arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1902-1903 Mironescu, Constantin (Român) Ingineri civili de mine 1 Să mai spunem că la specializarea ingineri de construcții civile în perioada 1893-1914 au
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1902-1903 Mironescu, Constantin (Român) Ingineri civili de mine 1 Să mai spunem că la specializarea ingineri de construcții civile în perioada 1893-1914 au fost înregistrați 105 absolvenți, dintre care 13 străini; la cea de ingineri civili (1885-1914
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
spunem că la specializarea ingineri de construcții civile în perioada 1893-1914 au fost înregistrați 105 absolvenți, dintre care 13 străini; la cea de ingineri civili (1885-1914), 20, dintre care trei din afara Belgiei; iar la cea de ingineri de arte și manufacturi, secțiunea chimie (1887-1904), 15 (trei străini)6. O parte a tinerilor absolvenți români ai Facultății de Stiinte Aplicate de la Universitatea Liberă din Bruxelles au avut cariere importante în țara lor de origine. L-am amintit ceva mai devreme pe Ștefan
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
într-o seama de epistole ce le adresa Legației României de la Bruxelles prin ultimii ani ai secolului al XIX-lea Vasile Butză, bucureștean de origine, și-a început studenția belgiană la Facultatea Tehnică a Universității din Liège (secțiunea artelor și manufacturilor). Pe 6 / 28 iunie 1898 Însărcinatul cu Afaceri al României la Bruxelles primea o misiva din partea Direcțiunii Comerciale și Consulare a Ministerului Afacerilor Străine de la București prin care era informat că tânărul Vasile Butză primea un ajutor de 150 de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
zis jurnalist (de teapa lui J.Z.) a descoperit că, deoarece fruntariile se modificau aproape lună de lună, administrația (dar și școlile) aveau mereu nevoie de noi hărți. Cărora le-a crescut prețul cu cel puțin 79% în acei ani. Manufactura hărților era deținută de doi frați total anonimi, unul locuind în Republica Democratică Vandana, celălalt în Republica Umanistă Vandana. Ceea ce i-a atras atenția ticălosului jurnalist a fost că acei doi frați au trăit până nu de mult în două
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
trăit până nu de mult în două case vecine din același stat, dar că acolo a fost singurul loc unde, în loc să se reunească vechile comunități, au fost despărțite. Pe urmă, același jurnalist de investigație a aflat că ambii proprietari ai manufacturii hărților nu erau decât oamenii de paie ai Președinților republicilor surori. Păi, altfel cum ar fi primit ei monopolul asupra tipăririi hărților printr-o Ordonanță de Urgență emisă simultan (!) în cele două țări? Cum? De data asta, populația chiar s-
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
jos: concurența în branșă era atât de mare încât pentru puterea sa financiară de început nu exista nici o șansă de supraviețuire. Dar, vandan adevărat, Joseph Spilburn a amușinat atmosfera și a găsit o altă oportunitate, unde aerul era încă rarefiat: manufactura de hărți. După cum se știe, viața în ziua de azi este extrem de instabilă, așa că hotarele se modifică mereu. Iar 24 septembrie (după unele surse în 1947, după altele în 2008), când a apărut frumosul gard cu sârmă electrificată ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
săptămână mai apărea câte o decizie definitivă și irevocabilă, agreată de cele două Curți Supreme și astfel granițele istorice erau modificate. Nu foarte mult, dar modificate. Drept urmare, la toate organismele guvernamentale, în instituții, în școli etc. trebuiau afișate noi hărți. Manufactura Hărților Spilburn a înflorit. (Cine nu știe astăzi ce reprezintă MHS?) În săptămânile puține în care nu se modifică hotarele istorice ale celor două republici surori, nu există să nu se schimbe hotarele pe alte meridiane. Lumea este mare, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
zis jurnalist (de teapa lui J.Z.) a descoperit că, deoarece fruntariile se modificau aproape lună de lună, administrația (dar și școlile) aveau mereu nevoie de noi hărți. Cărora le-a crescut prețul cu cel puțin 79% în acei ani. Manufactura hărților era deținută de doi frați total anonimi, unul locuind în Republica Democratică Vandana, celălalt în Republica Umanistă Vandana. Ceea ce i-a atras atenția ticălosului jurnalist a fost că acei doi frați au trăit până nu de mult în două
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
trăit până nu de mult în două case vecine din același stat, dar că acolo a fost singurul loc unde, în loc să se reunească vechile comunități, au fost despărțite. Pe urmă, același jurnalist de investigație a aflat că ambi proprietari ai manufacturii hărților nu erau decât oamenii de paie ai Președinților republicilor surori. Păi, altfel cum ar fi primit ei monopolul asupra tipăririi hărților printr-o Ordonanță de Urgență emisă simultan (!) în cele două țări? Cum? De data asta, populația chiar s-
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
jos: concurența în branșă era atât de mare încât pentru puterea sa financiară de început nu exista nici o șansă de supraviețuire. Dar, vandan adevărat, Joseph Spilburn a amușinat atmosfera și a găsit o altă oportunitate, unde aerul era încă rarefiat: manufactura de hărți. După cum se știe, viața în ziua de azi este extrem de instabilă, așa că hotarele se modifică mereu. Iar 24 septembrie (după unele surse în 1947, după altele în 2008), când a apărut frumosul gard cu sârmă electrificată ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
săptămână mai apărea câte o decizie definitivă și irevocabilă, agreată de cele două Curți Supreme și astfel granițele istorice erau modificate. Nu foarte mult, dar modificate. Drept urmare, la toate organismele guvernamentale, în instituții, în școli etc. trebuiau afișate noi hărți. Manufactura Hărților Spilburn a înflorit. (Cine nu știe astăzi ce reprezintă MHS?) În săptămânile puține în care nu se modifică hotarele istorice ale celor două republici surori, nu există să nu se schimbe hotarele pe alte meridiane. Lumea este mare, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
al zbaturilor și elicelor din largul Mării Negre. Ancorau în porturile Galați și Brăila care se deschideau ca niște porți spre lume pentru Valahii. Vapoare sub diverse pavilioane occidentale, dar în special engleze, încărcau din roadele acestui pământ și desfăceau din manufacturile și mărfurile produse prin atelierele și fabricile Vestului. În mod just, s-a considerat că dacă, politic, progresul a plecat de pe străzile Parisului pentru a ajunge la București și Iași, în plan economic, a pornit din danele Londrei pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în India: Nokia, Hyundai, Renault, Posco, BMW, Nissan, Suzuki, Ford ș.a. Deși are o populație activă de cca. 500 milioane de locuitori, doar aproximativ 12% din-tre ei plătesc impozite, restul făcînd parte din așa-zisul "sector neorganizat": agricultură, comerț, mici manufacturi, restaurante etc. Veniturile acestora din urmă sunt foarte mici. Se poate spune că majoritatea mîinii de lucru lucrează la negru, pe perioade determinate. Un alt dezavantaj al Indiei îl constituie infrastructura foarte proastă. Dacă industria IT nu are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mediul urban. Pentru stabilirea impozitului pe clădiri erau luate în considerare câteva criterii exterioare: destinația și numărul camerelor; Deoarece se aplicau izolat și nu ofereau o imagine integrală asupra dimensiunii obiectului impozabil, aceste criterii nu îngăduiau o impunere echitabilă. Progresul manufacturilor, al fabricilor, al comerțului și realizarea altor activități liberale au generat sporirea numărului meșteșugarilor, fabricanților, comercianților și a liber-profesioniștilor. S-a introdus, pentru impunerea acestora, impozitul pe activitățile comerciale, industriale și profesiile libere. Stabilirea acestui tip de impozit se făcea
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
4. Cumpărările și vânzările de părți sau de acțiuni ale societăților comerciale. 5. Orice întreprinderi de furnituri. 6. Întreprinderile de spectacole publice. 7. Întreprinderile de comisioane, agenții și oficiuri de afaceri. 8. Întreprinderile de construcții. 9. Întreprinderile de fabrici, de manufactură și imprimerie. 10. Întreprinderile de editură, librărie și obiecte de artă, când altul decât autorul sau artistul vinde; 11. Operațiunile de bancă și schimb. 12. Operațiunile de mijlocire (samsarie) în afaceri comerciale. 13. Întreprinderile de transporturi de persoane sau de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
șase ani. Iuliu Rațiu are idei clare, bine conturate și chiar memorabile momente de luciditate critică: "Nimic mai penibil literar vorbind decât asfixierea temelor generoase în moralități pedestre, nimic mai ratat decât plantarea ideilor vii în terenul arid, neemoțional al manufacturii". Bine forvmulat acest edict în contra grafomanilor acestei specii și a tipăriturilor aferente suferind de "cloroză congenitală". Autorul Istoriei... nu pregetă să dea totodată și rețeta cărților reușite pe adresa copiilor și adolescenților: sentiment, melodramă, aventură ("Singur pe lume", "Pinocchio", "Dumbrava
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
preluării puterii, Ludovic al XIV-lea aștepta o soluție pentru ieșirea din criză, iar ministrul finanțelor, Colbert, fiind un mercantilist convins, a încurajat pe cât a putut extinderea exporturilor și diminuarea importurilor. De asemenea a arătat un interes sporit pentru extinderea manufacturilor și încurajarea meșteșugarilor autohtoni. Deși planurile sale ambițioase vizau scoaterea Franței din criză, nu a găsit un sprijin deosebit la rege, care avea un alt punct de vedere privind depășirea crizei financiare. Astfel, Ludovic era interesat să controleze factorii de
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
produs chiar de către Stat, singura referință la care individul trebuie să se raporteze. Mijlocul cel mai sigur pentru atingerea acestui obiectiv este uniformizarea administrativă, în particular unificarea sistemelor de măsuri și greutăți, unificarea monetară, crearea unei armate naționale, implantarea de manufacturi pe întreg teritoriul, cu reguli precis respectate. Nimic nu mai rămîne între individ și Stat. Reperele intermediare dispar în profitul unei referințe centrale unice, cea furnizată de către Principe. 2.4.2. Conceptele economiei politice Destructurarea, apoi recompunerea, ar-tificială și administrativă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în India: Nokia, Hyundai, Renault, Posco, BMW, Nissan, Suzuki, Ford ș.a. Deși are o populație activă de circa 500 milioane de locuitori, doar aproximativ 12% dintre ei plătesc impozite, restul făcînd parte din așa-zisul "sector neorganizat": agricultură, comerț, mici manufacturi, restaurante etc. Veniturile acestora din urmă sunt foarte mici. Se poate spune că majoritatea mîinii de lucru lucrează la negru, pe perioade determinate. Un alt dezavantaj al Indiei îl constituie infrastructura foarte proastă. Dacă industria IT nu are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]