326 matches
-
îi era cunoscut lingvistului nostru, care, de altfel, îl și utilizează în același număr (din ianuarie, 1882) al revistei "Columna lui Traian" (la p. 60), desi semnificația acestuia nu este prea clară într-un atare context. În studiul introductiv dedicat Manuscriptului românesc din 1574 aflător la London, în British Museum (din care Hașdeu va publica, episodic, mai multe extrase) savantul român precizează: "În curs de trei saptămâne, lucrând zi după zi, de la 10 ore antemeridiane până la 5 după amiazi, în cea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
episodic, mai multe extrase) savantul român precizează: "În curs de trei saptămâne, lucrând zi după zi, de la 10 ore antemeridiane până la 5 după amiazi, în cea mai gigantică sala de lectură din London și chiar din lume, eu am citit manuscriptul de două ori și am extras din el tot ce mi s-a părut a fi interesant sub raportul filologic, fie că arcaisme lexice, fie că fonetica, fie că forme gramaticale, ca sens, ca sintaxa, ca fraseologie [s.m. C.M.]." (cf.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
expresie „sensului castrator dat de limbajul popular sau argotic acestui cuvânt” - la veuve poignet „văduva lu’ Pumnu”, adică „mâna masturbatorului” 497). Văduvă de vei visa „înseamnă supărare” - zice o Carte de vise alcătuită (pretinde necunoscutul autor) „după cele mai vechi manuscripte” 498. „De vei visa că discuți cu o persoană văduvă, îți va muri un prieten drag sau îl vei pierde prin necredință”499. „întristare”, „supărare”, „tristețe” sunt semnificațiile pe care le înregistrează pentru văduvă cele mai multe „cărți de vise” (chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
486. Carte de vise sau explicarea viselor, ediția a XI-a, Philip Lasar, Craiova, 1889, p. 89. 487. Veronica Tamaș, Mic dicționar pentru interpretarea viselor, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1995, p. 168. 488. Carte de vise după cele mai vechi manuscripte, „Cultura Românească” [f. a.], p. 16. 489. Veronica Tamaș, loc. cit. 490. Noemi Bomher, Cartea emblemelor din vise. Dicționar literar de vise, Editura Universitas XXI, Iași, 2004, p. 83. 491. Alte categorii: vise diavolești (oniricul fiind terenul pe care diavolul combate
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
largă răspândire. Unele motive epice au fost asimilate de folclorul autohton. Traduceri: Povestiri din Hronografe, CPL, II, 241-265; Cronograf tradus din grecește de Pătrașco Danovici, I-II, îngr. și pref. Gabriel Ștrempel, introd. Paul Cernovodeanu, București, 1998-1999. Repere bibliografice: Catalogul manuscriptelor românești, întocmit de Ion Bianu, R. Caracaș și G. Nicolăiasa, I, București, 1907, 181-192, 242-243, II, București, 1913, 39-81, 348-351, 357, III, București, 1931, 35-36, 45; Demostene Russo, Studii istorice greco-române, I, București, 1933, 87-100; Cartojan, Cărțile pop., II, 25-26
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
1903-1944), elaborată împreună cu Nerva Hodoș și Dan Simonescu, lucrare monumentală, atât prin concepția modernă, cât și datorită excelentelor condiții grafice și tehnice, este un valoros instrument de lucru, deoarece numeroase reproduceri, descrieri și diverse informații însoțesc înregistrarea fiecărei cărți. Catalogul manuscriptelor românești (I-III, 1907-1931), „întocmit” în colaborare cu Remus Caracaș și G. Nicolaiasa, a presupus o muncă mai dificilă, de investigare a unor fonduri arhivistice prețioase. În alte câteva contribuții a abordat și aspectele lingvistice ale epocii vechi, iar discursul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
în secolul al XIX-lea, București, 1891; Bibliografia românească veche. 1508-1830 (în colaborare cu Nerva Hodoș și Dan Simonescu), I-IV, București, 1903-1944; Despre introducerea limbii românești în biserica românilor, București, 1904; Momente culturale, pref. Ilarie Chendi, București, 1904; Catalogul manuscriptelor românești (în colaborare cu Remus Caracaș și G. Nicolaiasa), I-II, București, 1907-1913, III, Craiova, 1931; Începătorii Academiei Române la 1866 și 1867, București, 1922; Album de paleografie românească (Scrierea chirilică) (în colaborare cu N. Cartojan), București, 1926. Ediții: Antim Ivireanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
de merite. Condica lui Gheorgachi, pe care o va tipări în 1939, îi slujise drept material de studiu pentru teza de doctorat. Urmează Legenda lui Afrodițian Persul (1942), Istoria Țării Rumânești... a stolnicului Constantin Cantacuzino (publicată în 1944 „de pe un manuscript”, împreună cu N. Cartojan), Cronica lui Baltazar Walter despre Mihai Viteazul, în raport cu cronicile interne contemporane (în „Studii și materiale de istorie medie”, 1959), precum și textele editate exemplar în anii când era cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”: Istoria Țării Românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
urmă cu 120 de ani, la Ateneul Român. I-a copleșit pe audienți cu frumusețea expunerii, cu mostrele de legende hagiografice, legende eshatologice și legende despre Antihrist, cele mai multe descoperite, cu imensă trudă, de el însuși: „De unde le-am scos? Din manuscripte scrise de români, peste care paianjenul uitării a țesut mreja sa seculară, adunate cu multă trudă și cu multe jertfe, alese dintre hârtii netrebnice și maculaturi. Multe din aceste manuscripte au scăpat astfel de o pierdere sigură. Adesea am ridicat
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
imensă trudă, de el însuși: „De unde le-am scos? Din manuscripte scrise de români, peste care paianjenul uitării a țesut mreja sa seculară, adunate cu multă trudă și cu multe jertfe, alese dintre hârtii netrebnice și maculaturi. Multe din aceste manuscripte au scăpat astfel de o pierdere sigură. Adesea am ridicat câte o hârtie de pe drum, un fragment dintr-un manuscript, așteptând ca vântul norocului să-mi aducă încă o foaie. Și astfel, lipind foaie de foaie și carte de carte
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
mreja sa seculară, adunate cu multă trudă și cu multe jertfe, alese dintre hârtii netrebnice și maculaturi. Multe din aceste manuscripte au scăpat astfel de o pierdere sigură. Adesea am ridicat câte o hârtie de pe drum, un fragment dintr-un manuscript, așteptând ca vântul norocului să-mi aducă încă o foaie. Și astfel, lipind foaie de foaie și carte de carte am ajuns a reconstitui zidirea literară ridicată de mâini românești și să aștern înaintea domniilor voastre un tablou multicolor, al cărui
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
viu, este fotografia. Și-n pagina de tipar, ca și la cea mai artistică dintre fotografii, același aer inanimat te întîmpină. Și doar se cunosc, din vremea Faraonilor și pînă azi, atîtea mumii perfect sulemenite. Singur scrisul de mînă, așadar manuscriptul, - fie el în chirilica cea mai geometrică, fie în cea mai fantezistă grafie modernă, - pulsează de viață, tot așa cum se face simțită peregrinarea sîngelui și în mîna cea mai străvezie!" În epoca noastră, a scrisului pe calculator, asemenea cuvinte sună
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
europene, bizantinologii români nu au avut la îndemână un instrumentar de prestanța și dimensiunile celor de care dispun filologii, teologii, istoricii, lingviștii etc, pentru manuscrisele teologice, istorice și literare, în limba română, realizate de Ioan Bianu<footnote Bianu, Ioan - Catalogul manuscriptelor românești, tomul I, (1 - 300), București, Edițiunea Academiei Române, 1907; Bianu, Ioan și Caracaș, R. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul II (301 - 728), București, Edițiunea Academiei Române, 1913; Bianu, Ioan și Nicolaiasa, G. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul III, (729 - 1061), Craiova, Editura Scrisul
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
care dispun filologii, teologii, istoricii, lingviștii etc, pentru manuscrisele teologice, istorice și literare, în limba română, realizate de Ioan Bianu<footnote Bianu, Ioan - Catalogul manuscriptelor românești, tomul I, (1 - 300), București, Edițiunea Academiei Române, 1907; Bianu, Ioan și Caracaș, R. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul II (301 - 728), București, Edițiunea Academiei Române, 1913; Bianu, Ioan și Nicolaiasa, G. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul III, (729 - 1061), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1931. footnote>, și de Gabriel Ștrempel<footnote Ștrempel, Gabriel - Catalogul manuscriselor românești B. A. R.
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
realizate de Ioan Bianu<footnote Bianu, Ioan - Catalogul manuscriptelor românești, tomul I, (1 - 300), București, Edițiunea Academiei Române, 1907; Bianu, Ioan și Caracaș, R. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul II (301 - 728), București, Edițiunea Academiei Române, 1913; Bianu, Ioan și Nicolaiasa, G. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul III, (729 - 1061), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1931. footnote>, și de Gabriel Ștrempel<footnote Ștrempel, Gabriel - Catalogul manuscriselor românești B. A. R., vol. I, 1 - 1600, vol. II, 1601 - 3100, vol. III, 3101 - 4413, vol. IV, 4414 - 5920
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
deja de șapte ani. De atunci eram mort în idee, și dacă nu mă sinucideam în realitate, cauza era că nu voiam ca lumea să poată presupune din parte-mi măcar o umbră de pusillanimitate ș...ț Îți las un manuscript, pe care nu l-am sfârșit, fiindcă m-am oprit, din întâmplare, pe descrierea rețetei; și atunci mi-a venit ideea de a rămânea comic până și în ajunul sinuciderii: e foarte natural de a muri vorbind de rețete! Tu
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
timpul să lucreze. Dar liniște, liniște vă rog. Gândind la voi Întotdeauna, în cele mai adânci văgăuni ale mâhnirii am văzut coborându-se de Sus o funie albă. Albă, albă, imaculată, împletită din file de incunabul, de in-octavo sau de manuscripte, din câte și mai câte foi ninse. Așadar lăsați-mă să stau nițel cu ochii închiși (preț de vreun sfert de ceas), apoi să citesc din Quevedo, de nu cumva pătrunzătorul Quevedo citește din mine. În odaia asta prăpădită, de
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
de unde Titu Maiorescu îi scria junimistului Anton Naum: "...Aud despre o frumoasă nuvelă a d-lui Creangă, a(le) cărui scrieri în genere sunt o adevărată îmbogățire a literaturii noastre. Fă bine, spune-i să-mi trimeată pentru 5 zile manuscriptul nuvelei și îl voi remite desigur după acest timp; nu mă oropsiți de tot, rogu-vă..." Epistola din care am citat este reprodusă în volumul Ion Creangă și lumea în care a trăit, semnat de Constantin Parascan. Posteritatea critică a
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]
-
privilegiat de o asemenea responsabilă perspectivă. Aceeași idee animă "corespondența din München" - Manuscrisele lui Pamfil Șeicaru. René A. de Flers accentuează: "Pe atunci, când vorbeam cu Viorela șunica fiică a lui Pamfil Șeicaru, n.n.ț să mă lase să fotocopiez manuscriptele lui, mă gândeam ce s-ar putea face odată, într-o Românie liberă și democrată, deoarece este mai degrabă poporul român cel mai interesat să afle cine au fost cei care au luptat pentru întregirea României." Cu atât mai prețioasă
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
hârtie din gazetă s-a lipit de cerul gurii poetului. Gustul cernelii îl amețește. Întrevede, ca prin vis, încăperea redacției din strada Regală și colțul de masă unde obișnuia să facă corecturile înainte ca băiatul să alerge în tipografie cu manuscriptul. În semiobscuritatea și fumul gros din încăpere se aude o voce. E vocea lui Caragiale care tocmai îl lămurește pe Slavici că, înainte de pronumele care se pune virgulă, iar înainte de ce nu se pune decât fiind subordonata dreaptă” (pp. 154
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
cel mai scurt timp, în două tomuri, legate împreună: The History of the Growth and Decay of the Othman Empire, Part I... Written originally în Latin by Demetrius Cantemir, lațe Prince of Moldavia. Translated into English from the Authors own manuscript, by N. Tindal, M.A.Vicar of Greath Waltham în Essex...(Londra, 1734, XVI + 4 + 272 p. + plânse, în folio); Part ÎI... (1735, p. 273-460 + plânse, în folio; o parte a tirajului a fost difuzată mai tarziu, în 1756, de
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
original latin în toată plenitudinea lui încheie acest drum lung și deschide perspectiva ediției critice și a transpunerii integrale românești a celebrei opere cantemiriene. Note 1 Operele Principelui Dimitrie Cantemir, Tomul VIII. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, publicat de pre originalul manuscript al autorului de Gr. G. Tocilescu, București, 1901, p. 57. 2 Vezi, între altele: Antioh Cantemir, Sobranie stichotvorenij, St. - Petersburg, 1956; Stihuri, în românește de Virgil Teodorescu, Studiu introductiv de Paul Cornea, București, 1966 (Ed. 2, Iași, 1979); Satiry i
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
manuscrit original de la Houghton Library, "Revue des études sud-est européennes", ț. XXIII, 1985, no. 3, p. 203-221. În numărul următor, 4, al aceleiași reviste, autorul a dat o primă descriere a manuscrisului cuprinzând Istoria Imperiului Otoman: Life Story of a Manuscript: Dimitrie Cantemir's History of the Othmann Empire (p. 297-312). 4 Bibliotecă Academiei Române posedă toate aceste ediții, descrise în Bibliografia românească veche de Ioan Bianu și Nerva Hodos, tomul ÎI, București, 1910, nr. 209, p. 48-49 (și în tomul IV
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
sîngelui vergin să bată“ (Sînge). Sînt, apoi, „anxioasele“ și „epigonele“ pietre (semi)prețioase (agatul, opalul, ametistul, malahitul și jadul), florile (azaleea, „orbita sexului“, agava, crinul, tuberozele), lexicul, fermecător în arhaicitatea sa, al unei limbi bogate, ca de pagină cronicărească (vergin, manuscript, cetește, subt, văzum, tîngă, strein), locuri, figuri si topos-uri mitice (Galileea, Valea Iosafat, Bethleem, Yerihon, Salomeea, „regina harpă vidră dansatoare“, gnomii Nordului, „nuntașul incaș”, „decima wallhală“, Kali, „grotă senzuală”, zeița „neagră“ din mitologia vedică), realul, în ironic citat („Yahoo
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
gotlimbă/ și-a tatuat elementar horemul:/ Urmuz din Galaad. O noapte temu-l/ de domra-bas și tîrnosita drimbă/ și inorog. Mînia eldoradă/ își cerne aur lepădata soma./ Nu-i mai dansezi? Florida glaucoma/ prin mit consacră o irodiadă/ mergînd pe manuscripte palimpseste./ Amarnic drog te mistuie, poveste” (Lentando - variantă). Poezia din Manuscrisul de la Înviere e a unui suprarealist rătăcind în vremuri și locuri biblice, alături de magi - „Plecase după «Steaua-sus-răsare»./ Doar peste deal (în vis) Ierusalemul/ da semn. Avea prescura și poemul
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]