775 matches
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > STEFAN HRUSCA : " "A DEVENIT O TRADIȚIE CA, DE ZIUA LUI, HRUȘCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII " " (INTERVIU) Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 695 din 25 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cantautorul maramureșean Ștefan Hrușcă, stabilit de mai mulți ani în Canada, revine și în 2012 în țară, într-un turneu care începe pe 26 noiembrie, prilej cu care își va lansa și un nou album de colinde - "La mijlocu' cerului". Într-un
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
și liniștea tulburată doar de fâlfâitul aripilor câte unei păsări ce se plimba din copac în copac, căutându-și hrana sau perechea. O ciocănitoare bătea cu ciocul ei iscoditor în scoarța unui copac bătrân și găunos, precum toaca unei biserici maramureșene. Cioc, cioc, cioc. Apoi relua ritualul căutării viermilor în lemnul putrezit. Admira cât de frumoasă-i era prietena și cum inima lui începea să se neliniștească. Era chemată să îmbrățișeze o iubire curată cum și-ar fi dorit să vină
CAPITOL DIN ROMANUL DESTIN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356198_a_357527]
-
trădat prietenii. Evreul convertit la ortodoxie în spirit ecumenic, botezat de părintele Mina Dobzeu în celulă, cu „apă viermănoasă și cu Duh rapid” - devenit după eliberarea din 1964, exemplu de creștin și aflându-și liniștea în umbra luminoasă a mănăstirii maramureșene, un om cu o minte ascuțită și cu un spirit înalt, care ne-a lăsat o moștenire neprețuită: cuvintele sale, devenite axiome, iată-l acum, evocat de profesorul Nicolae Băciuț, cel care a avut privilegiul de a-l întâlni și
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
medic. Multe trebuiau să se schimbe, unele nu. S-au schimbat mai mult din cele ce nu trebuia să se schimbe și mai puțin din cele ce trebuiau schimbate. În locul clopului maramureșan acum se poartă baseball-cap american, iar locul porților maramureșene, o adevărată artă în stejar, l-au luat tot felul de table și fiare sudate grosolan, gresia și bucăți de marmora așezate în modele de kitsch local. Din motive personale merg la Bârsana, unde s-a ridicat un adevărat complex
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
independenței, progresului și emancipării României. Sempiterni precum România. După anul 2.000 de fiecare dată mă opresc la noua Mănăstire Peri Săpânța, cu cea mai înaltă biserica de lemn din Maramureș și a fost ridicată în memoria primei episcopii ortodoxe maramureșene de la Peri, aflată pe malul celălalt al Tisei, pe care au dărâmat-o habsburgii, iar ucrainenii au șters vestigiu. Când nu-s plecat, stau și citesc pe terasa de la etaj a Casei cu Flori, ce dă spre livadă și pădurea
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
Sima. Alături de el, printre concurenți se vor afla și îndrăgită Ozana Barabancea, artist liric și o prezență exuberanta, care va reprezenta zona Ardealului, fiind acompaniata de preotul Cristian Pomohaci, precum și solistul Alin Pascal, care v-a aduce în studio cântecul maramureșean cu Lupu și Cornelia Rednic. În cadrul emisiunii, Paul Surugiu v-a pregătit mai multe surprize. Printre acestea se numără și un duet special realizat împreună cu Ozana, inspirat din piesă " Cine scârțâie fântână", interpretată inițial de Tiberiu Ceia, si preluată ulterior
FUEGO FACE SPECTACOL LA O DATA-N VIATA, PE TVR1, VINERI 17 MAI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354875_a_356204]
-
în fiecare an în preajma sărbătorilor, colindele lui Hrusca și pentru câteva momente retrăiesc magia Crăciunurilor petrecute alături de oamenii dragi lor. Prin interpretarea să unică, Hrusca reușește de fiecare dată să emoționeze și să trasmita publicului o avalanșă de sentimente. Cantautorul maramureșean își va bucura publicul cu frumoasele sale colinde: Florile Dalbe, Trei Pastori, Afară Ninge Liniștit, Linu-i Lin, Sfanta-i Sară de Crăciun, etc. Cei ce doresc să se lase colindați pe 7 decembrie de către Hrusca - simbolul colindului românesc își pot
STEFAN HRUSCA NE COLINDA LIVE, PE 7 DECEMBRIE, LA SALA PALATULUI BUCURESTI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356810_a_358139]
-
unde m-am căsătorit cu poeta Titina Nica Țene, care era învățătoare acolo... la școala condusă de fratele ei Ion. Ca o coincidență, soția mea își trăgea rădăcinile din Ușurei, un sat de lângă Drăgășani. Ne-am căsătorit în acea localitate maramureșeană... având verighete câte un fir de iarbă... pe deget! De unde aur, când acest metal prețios era monitorizat de comuniști?! Țin minte că la căsătoria noastră ne-a cântat la pian o doamnă unguroaică și am ciocnit câte un pahar de
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
unde m-am căsătorit cu poeta Titina Nica (Țene), care era învățătoare acolo... la școala condusă de fratele ei Ion. Ca o coincidență, soția mea își trăgea rădăcinile din Ușurei, un sat de lângă Drăgășani. Ne-am căsătorit în acea localitate maramureșeană... având verighete câte un fir de iarbă... pe deget! De unde aur, când acest metal prețios era monitorizat de comuniști?! Țin minte că la căsătoria noastră ne-a cântat la pian o doamnă unguroaică și am ciocnit câte un pahar de
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
la dorința unui grup de inițiativă format din preoți inimoși, ale căror nume sunt menționate în documentele vremii, precum și la dorința mulțimii credincioșilor, Sfântul Sinod al B.O.R. a aprobat memoriul înaintat în data de 02 februarie 1990 de preoțimea maramureșeană și în 12 februarie a aceluiași an, s-a hotărât reactivarea Episcopiei Maramureșului, care urma să cuprindă județele Maramureș și Satu Mare. Locțiitor al noii Eparhii a fost desemnat P.S. Părinte Justinian Chira - fiu al Maramureșului, Episcop vicar al Clujului din
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355092_a_356421]
-
revistei de Epigrame Spinul, din Baia Mare, cea care, atunci când a fost invitată să ia cuvântul, a și citit din creațiile dumneaiei, extrem de proaspete, scrise atunci, chiar în momentul derulării evenimentului. Catrenele doamnei Viorica, deja au fost publicate în revista Jandarmeria maramureșeană, 2013. Le mulțumesc și în această clipă, pentru cuvintele frumoase rostite, la adresa poemelor, la concepția inedită a cărții, la adresa mea. G.D.: - Doamne talentate, cu inspirație de moment, dar și domni ... alături de gl.bg. Lucian Irimuș, inspectorul șef al Inspectoratului de
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
ce o depuneți, ca din acest punct geografic, nordul nostru atâta de frumos, noi să fim cunoscuți, să fim citiți și de ce nu, să fim apreciați și recompensați, pentru ceea ce facem. A se vedea în acest sens, aparițiile multor scriitori maramureșeni în diverse antologii din țară, datorită ție, domnule! Este o muncă laborioasă ce necesită mult efort intelectual, dar și multă pasiune și dragoste pentru ceea ce faceți. Trebuie să recunosc, și chiar să spun, despre implicarea dumneavoastră în toată această activitate
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
unde m-am căsătorit cu poeta Titina Nica Țene, care era învățătoare acolo... la școala condusă de fratele ei Ion. Ca o coincidență, soția mea își trăgea rădăcinile din Ușurei, un sat de lângă Drăgășani. Ne-am căsătorit în acea localitate maramureșeană... având verighete câte un fir de iarbă... pe deget! De unde aur, când acest metal prețios era monitorizat de comuniști?! Țin minte că la căsătoria noastră ne-a cântat la pian o doamnă unguroaică și am ciocnit câte un pahar de
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
o dorisem s-o aibă. Am întârziat optesprezece ani. N. Steinhardt nu mă mai aștepta. Dar el era acolo. Târgu-Mureș, 31 octombrie 2004”. Și oare e cu totul întâmplător faptul că, anul trecut, am pus la cale cu un preot maramureșean care a fost de nenumărate ori la Rohia, o vizită în chilia monahului Nicolae Steinhardt, proiect încă nerealizat, dar care sper că se va înfăptui, înainte ca eu să plec din zariștea pământească? Dea Domnul să-l întâlnesc acolo, așa cum
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
împresurați de tătari, iar polonii se retrag sub scutul de oțel al teutonilor. Situându-și romanul într-o epocă atât de tulbure din istoria noastră, când încă nu ne statornicisem ca stat feudal, el de abia fiind întemeiat de voievozi maramureșeni ori din Țara Făgărașului care descălecară aici, autorul se dovedește a fi mare artist în arta descrierii unor înfruntări dramatice de care au avut parte moldovenii și valahii. Nu trecea nici anul când eram călcați de tătari, de leși ori
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
directorul Centrului Cultural „Spiridon Buciuman”. Acesta urează bun venit invitaților din Baia Mare și îl roagă pe prof. Gelu Dragoș să modereze activitatea literară. Acesta a oferit invitatului special al întrunirii, scriitorul și omul de televiziune Ioan Romeo Roșiianu o traistă maramureșeană cu produse ale toamnei și l-a rugat să spună celor prezenți despre demersul Domniei-sale. „Poate că știți, în demersul nostru ca municipiul Baia Mare să devină capitală culturală europeană în 2021, edităm revita culturală eCreator - Prietenii Literare. Dacă cel mai
LA SATULUNG S-A ÎNTÂLNIT CONDUCEREA REVISTEI ECREATOR CU MEMBRII CENACLULUI „PETRE DULFU” DIN LOCALITATE de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353295_a_354624]
-
Acasa > Cultural > Modele > GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului Toată viața, artistul Gheorghe Turda a fost numai și numai maramureșean, întru totul, suflet și ființă a Maramureșului. I-a rămas în auz vocea bunicului său, preot la Săpânța, muzica psaltică, versetele psalmodiate la strană în anii copilăriei, iar în ocazii mai rare, după copilărie. Acestea-s zestrea de ani a
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
repertoriului lui Gheorghe Turda. Cine iubește Maramureșul și e prieten cu maramureșenii nu ajunge cu mare anevoință a fi prietenul interpretului. Dar, cine, oare, nu iubește Maramureșul și cine nu-i prieten cu maramureșenii?! O întâlnire cu maramureșenii, în țara maramureșeană, împietrește o longevitate a bunei primiri în casa lor, în sufletul lor. Trecerea pragului caselor maramureșenilor se bucură de o primire omenoasă și fraternă ce se leagă pe viață. Artistul Gheorghe Turda este cel mai boier țăran al muzicii populare
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
anevoință a fi prietenul interpretului. Dar, cine, oare, nu iubește Maramureșul și cine nu-i prieten cu maramureșenii?! O întâlnire cu maramureșenii, în țara maramureșeană, împietrește o longevitate a bunei primiri în casa lor, în sufletul lor. Trecerea pragului caselor maramureșenilor se bucură de o primire omenoasă și fraternă ce se leagă pe viață. Artistul Gheorghe Turda este cel mai boier țăran al muzicii populare, mare râvnitor de veselie și prieteni, dar deopotrivă zgârcit în vorbe cu cei caracterizabili după talent
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
spre văzduhul Maramureșului. Vulturii îl recunosc și Iza îl scaldă în cristelnița vadului nemuritor. Notarul comunal de la Săpânța a înmânat părinților lui Gheorghe Turda nu un act, ci un stih, pe care ei l-au pus pe tâmpla muzicii folclorice maramureșene, pentru ca fiul să nu aibă niciodată etate ci numai gloria clipelor, zilelor, anilor... Cântecele interprelui Gheorghe Turda au rodit o viață întreagă și au semințe ce și în pustietăți sterpe, de s-ar împrăștia, ar încolți. Toate l-au făcut
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
niciodată etate ci numai gloria clipelor, zilelor, anilor... Cântecele interprelui Gheorghe Turda au rodit o viață întreagă și au semințe ce și în pustietăți sterpe, de s-ar împrăștia, ar încolți. Toate l-au făcut pe interpret, vodă al folclorului maramureșean. Clipe și ceasuri de neuitat, petrecute cu ele, înfloresc inima! Sunt cântece ca vulturi ce veghează într-un ochi fără pleoapă al folclorului curat ca zăpada și pur ca roua, și mai sunt haine de aur neîmbrăcate decât de înseși
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
neuitat, petrecute cu ele, înfloresc inima! Sunt cântece ca vulturi ce veghează într-un ochi fără pleoapă al folclorului curat ca zăpada și pur ca roua, și mai sunt haine de aur neîmbrăcate decât de înseși cântecele întrupate în folclorul maramureșean, sigurul căruia îi vin. Nu contenesc niciodată, sunt păsări fără corp, cu o singură sorginte și un singur cuib: Maramureșul! Sunt numai glas, fără sfârșire, sunt păsări haihui, păsările idealului omenesc înflăcărat de dragoste, credință, statornicie! În toate aceste cântece
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
cu o singură sorginte și un singur cuib: Maramureșul! Sunt numai glas, fără sfârșire, sunt păsări haihui, păsările idealului omenesc înflăcărat de dragoste, credință, statornicie! În toate aceste cântece ale interpretului Gheorghe Turda țâșnește izvorul melodiei fără perechhe a locurilor maramureșene și versul popular pornit din suflet curat, fără vorbărie zădarnică, numai cu iubirea - sete a inimii - și dorul - urzitor și neîncetat frate al drumului. Maramureșeanul din toate vremile mai luminate și mai umbrite are vocația lăsământului unui cânt fără de prihană
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
ispitirile muzicii clasice pe care a studiat-o în Conservator, pentru că palinca de la Săpânța întrece în bunătate gustul berii lui Mozart. Putea maestrul să cânte operă, sigur că da. Sieși nu și-ar fi făcut un rău, dar muzica folclorică maramureșeană, fără cântecele glasului său și-ar fi numărat cântăreții cu unul mai puțin, întocmai acela ce a mutat marginile emisiei vocale la văzduh! Ori, acolo unde ajunge cântecul interpretului Gheorghe Turda e undeva unde locul nu are înțeles, iar măreția
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
visului, pe când cele puternice, ca a cântărețului Gheorghe Turda confecționează zburătorii sufletești la care vulturii se prosternă. Ascultând cântecele interpretului Gheorghe Turda nu se poate lăsa loc unei cât de mici nepăsări. Gheorghe Turda e un interpret de muzică folclorică maramureșeană care făptuiește cu vocea farmecul unei zeloase logodiri a vârfului brazilor cu potirul slavei cântecului! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Gheorghe Turda. Cântecele, păsări fără trup / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1181
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]