233 matches
-
Istoria Românilor, vol. III, Iorga nuanțează și scrie că formațiunea de la răsărit era "o căpitănie regală", dar, chemând pe un voievod maramureșan la conducerea ei, recunoștea prin aceasta caracterul românesc al ținutului cucerit.30 Ca o recunoaștere a rolului românilor maramureșeni la îndepărtarea primejdiei tătare și cu acordul fruntașilor români locali, în fruntea mărcii militare, menite să fie un zăgaz împotriva atacurilor mongole, a fost desemnat de rege, Dragoș din Bedeu. Numirea lui ducea la strângerea legăturilor dintre Maramureș și nord-vestul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la Baia sau la Siret. În lumina faptelor obiective ajungem la concluzia că întronarea lui Dragoș a fost precedată de anumite înfăptuiri pe planul organizării formațiunilor voievodale locale. Transferul puterii politice din mâinile voievozilor autohtoni (est-carpatici) în cele ale feudalilor maramureșeni (cuceritori ?) nu este de imaginat fără împotrivirea celor înlocuiți sau destituiți, în vremea în care funcția voievodală devenise ereditară. El, Dragoș, a acționat ca împuternicit al regelui Ungariei, într-un teritoriu cu o populație potrivnică ambițiilor dominatoare ale regatelor catolice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întins, cel mai apropiat de Moldova, cu care Maramureșul avea legături. În fruntea împotrivirii locuitorilor Maramureșului față de politica ungurească se afla voievodul Bogdan din Cuhea. Cine era acesta? "Noul ocupant" al Moldovei, împotriva căruia trebuie să lupte Balc, era un "maramureșean rebel vechi" (Iorga), considerat "infidel", de izvoarele ungurești, încă din 1343 (DIR C, sec. XIV, p. 157-158). Considerat "indezirabil" în Maramureș, nereușind să mai apere libertatea acestuia, voievodul Bogdan s-a alătuurat acțiunii politice a românilor din Moldova îndreptată împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de locuitorii săi". Pentru răsturnarea urmașilor lui Dragoș era nevoie de forțe militare însemnate, capabile să se opună oștilor lăsate de Angevini, la est de Carpați, după intervenția în Moldova. Pentru a învinge în această luptă, Bogdan a apelat la maramureșenii săi, dar și la forțele locale din zonă. Lupta cu Bogdan a fost purtată de Balc, fiul și urmașul lui Sas. Deși letopisețele interne moldovenești nu-l menționează pe Balc în șirul domnilor țării, unii istorici îl consideră succesorul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu un număr redus de oameni. Dar se poate aprecia că mișcările demografice interregionale au avut un rol însemnat în consolidarea unității etno-lingvistice și în constituirea statelor medievale românești. Acțiunea politico-militară inițiată de Bogdan, după 1359, cu sprijinul susținătorilor săi maramureșeni și moldoveni a avut loc într-un context extern favorabil, când regele Ludovic era antrenat în acțiuni militare în sudul Dunării. La răsărit, Moldova nu era supusă unei amenințări iminente, Hoarda de Aur fiind epuizată de războaiele civile, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ambele maluri ale Prutului erau în stăpânirea domniei, dar sud-estul țării (Bugeacul) era în mâinile tătarilor (Hoardei de Aur). Cu toată rapida întindere a țării, aspectul ținutului de origine (valea Moldovei) a rămas (s-a păstrat) numele celor dintâi boieri, maramureșeni și moldoveni, reprezintă, în varietatea lor nesfârșită, o largă sinteză, ele sunt din vechiul fond slavo-român, dar și nume de împrumut. La începuturile ei, rămân ici și acolo sălașuri de tătari, care rătăcesc nestingheriți. În organizarea și administrarea Moldovei, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
culori roze a vieții de la Canal, din care ar reieși că Întregul șantier e o oază binecuvântată, unde totul e cânt și petrecere. Aici se adună, parcă ar veni Într-un pelerinaj, oameni ai muncii din toate colțurile țării: «Vin maramureșenii codrilor, Vierii din Târnavele bogate, Oltenii horelor și-ai doinelor Și bănățenii holdelor bronzateă» etc. Munca văzută numai la suprafață; imaginea ei este redată prin clișee ca acesta: «Și muncitorul s-a suit pe schele, Brigadierii se-ntreceau cu zor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Zama este o parcare la periferia din extremitatea sud-estică a orașului. În fiecare sâmbătă câteva sute de borșeni 27 vin să trimită pachete către Borșa și să se întâlnească cu cunoscuți. Cu ocazia întâlnirilor de la Zama, se strâng borșeni și maramureșeni din zona Lombardiei, trimit pachete către Maramureș, află noutăți de la Borșa și, eventual, aranjează afaceri sau discută despre locuri de muncă. În plus, Zama este un loc în care fiecare poate să vadă ce au făcut alți borșeni și să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]