233 matches
-
astfel că după moartea tatălui său spre sfârșitul lui 1367, lupta pentru tronul moldovean - cu participare polonă - s-a dat între fiii săi Ștefan (fiul cel mare) și Petru (mezinul - susținut de majoritatea românilor și a „provincialilor ungurilor“, adică de maramureșeni), nepoții lui Bogdan I la trecerea prin Codrii Plonini. Petru - învingător al polonilor - și-a continuat domnia în Moldova ca Petru I (1367-1368). I-au succedat Lațcu I (1368-1375) mort fără descendență masculină, apoi fii lui Ștefan (fiu al lui
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
bucurau pînă atunci: libertatea și autonomia locală. Familiile de cnezi care nu au acceptat vasalitatea lui au migrat în sud, în Năsăud, Țara Lăpușului și Țara Chioarului. O parte din satele din Țară Lăpușului de azi au fost ridicate de maramureșenii refugiați. Familia de cnezi maramureșeni Cupșa (Kupsa, Cupcea), formată din 3 frați, alături de alte familii de nobili a migrat în Țară Lăpușului. Cei trei frați au întemeiat domeniile care în 1550 vor deveni satul Cupșeni din județul Maramureș, numit inițial
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
nici un rezultat, deoarece intenția românilor era "Desfacerea totală". A doua zi, după eșecul tratativelor cu delegația maghiară condusă de ministrul Jászi, la 15 noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central ia hotărârea de a declara unirea românilor transilvăneni, crișeni, bănățeni și maramureșeni cu Regatul României într-o Mare Adunare Națională. Hotărârea este cuprinsă în "Regulamentul" pentru alegerea deputaților care urmau să voteze Unirea cea Mare. Alegerea deputaților urma să se facă în următoarele 10 zile în conformitate cu "Legea electorală din 1910", pe circumscripții
Consiliul Național Român Central () [Corola-website/Science/324571_a_325900]
-
Borșa, „Serbările Zăpezii” de la Borșa, „Serbările Vișeului”) și religia; înscrie arealul în aceleași coordonate ale etnicității maramureșene. Economia zonei este bazată pe exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, turism (bisericile de lemn, rezervațiile naturale, „Mocănița de pe Valea Vaserului”) și construcții. Maramureșenii, pe lângă costumele populare tradiționale mai păstrează și astăzi vâltorile de apă. Aceste instalații funcționează pe principiul hidraulic ți sunt utilizate pentru spălarea, limpezirea și îndesirea pănurilor și cergilor (materiale textile confecționate la războiul de țesut). Presiunea antropica asupra sitului este
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
anul 1367 preluarea domniei principatului a devenit prilej de luptă dinastică între cei doi nepoți ai acestuia (fii ai lui Ștefan), Petru (mezinul) și Ștefan (fiul cel mare). Petru a fost susținut de majoritatea românilor și de "provincialii unguri" (adică maramureșenii din Moldova), drept care și-a însușit domnia. În aceste condiții, fratele său Ștefan - înlăturat de la succesiune, împreună cu tezaurul și câțiva boieri, s-au refugiat în Regatul Polonez și au cerut sprijin de la Cazimir cel Mare, în schimbul depunerii omagiului de vasalitate
Bătălia de la Codrii Plonini () [Corola-website/Science/332635_a_333964]
-
continuare pentru a păstra această tradiție', a spus o femeie venită la Nicula pentru a petrece sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului în atmosfera specială a pelerinajului. Un alt grup de credincioși a călătorit peste 80 de kilometri pe jos, din satul maramureșean Lăpuș, continuând astfel o tradiție veche de zeci de ani. Dochia Dolha, cea care organizează pentru grupul maramureșean plecarea în pelerinaj, a povestit că rugăciunile la icoana fecioarei au ajutat-o de multe ori să treacă peste greutăți, iar în
Zeci de mii de credincioși, la Liturghia oficiată de Adormirea Maicii Domnului () [Corola-website/Journalistic/105986_a_107278]
-
de ani. Dochia Dolha, cea care organizează pentru grupul maramureșean plecarea în pelerinaj, a povestit că rugăciunile la icoana fecioarei au ajutat-o de multe ori să treacă peste greutăți, iar în ultima vreme să facă față bolilor. Din grupul maramureșenilor fac parte credincioși ale căror vârste sunt cuprinse între 14 și 70 de ani. Peste 50.000 de oameni, la sjulba de duminică Peste 50.000 de oameni au luat parte la slujba oficiată duminică noapte, după miezul nopții, când
Zeci de mii de credincioși, la Liturghia oficiată de Adormirea Maicii Domnului () [Corola-website/Journalistic/105986_a_107278]
-
la „persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”; - noi toti - români, rumâni, vlahi, valahi sau vlasi - suntem un singur
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]