665 matches
-
eului liber”178, Fiammetta, spiritul ludic al Decameronului, aduce în prima povestire pe care o rostește, un nou elogiu înțelepciunii feminine, cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și în fața unei autorități cum era aceea a regelui. Inventează o strategie de apărare, servindu-i suveranului la masă doar bucate gătite din găini, spre nedumerirea și nemulțumirea bărbatului, care nu se oprește în a afla cauza acelei situații inedite. Marchiza este pregătită să dea lovitura decisivă a planului său: femeile, deși se deosebesc prin rang și prin vestimentație, sunt 176 Ibidem, p. 115. 177 Mirela Roznoveanu, Civilizația romanului. Arhitecturi epice, Editura Cartea Românească, București, 1991, p. 319. 178 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la fel în orice ținut, așadar regele putea găsi și în țara sa ceea ce râvnise de la ea. Noblețea în lumea boccaccescă nu este doar atributul unui titlu, ci ține mai ales de calitățile personale. Inteligentă și întreprinzătoare, dinamică și diplomată, marchiza, pe lângă abilitatea în păstrarea fidelității, se remarcă, în absența soțului, prin dexteritatea de a conduce un întreg domeniu, cunoaște toate tainele culinare și manierele ospitalității, după uzanțele sociale ale timpului, îl primește cu onoruri pe distinsul monarh. Perspicace, intuiește finalitatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
intuiește finalitatea vizitei, își menține echilibrul în această situație de asediu al propriei persoane și învinge, ca orice femeie educată, pe tărâmul diplomației, prin puterea cuvântului. Matroană nu doar a domeniului propriu, ci și a corpului și a întregii ființe, marchiza întruchipează idealul feminin creionat și de Pampinea, care îmbină armonios destoinicia de a guverna un ținut, organizarea unui festin regesc, cu ușurința de a conversa și de a oferi o replică lumii masculine ce era obișnuită să primească doar un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
răspunde cu aceeași tenacitate și forță. Donnele angelicate dețin, cu certitudine, calități care le fac memorabile în rândul celorlalte personaje. Sunt, înainte de toate, înțelepte, însușire pe care atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer o poziționează în fruntea virtuților umane (marchiza de Monferrato din I. 5). Bătrâna cumpătată, mama economului, un alt pelerin ce istorisește o povestire legată de problematica cuplului, se distinge prin chibzuința cu care își învață fiului să prețuiască în viață valoarea tăcerii: „Dintre virtuțile înțelepțești/ A pune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
eului liber”178, Fiammetta, spiritul ludic al Decameronului, aduce în prima povestire pe care o rostește, un nou elogiu înțelepciunii feminine, cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și în fața unei autorități cum era aceea a regelui. Inventează o strategie de apărare, servindu-i suveranului la masă doar bucate gătite din găini, spre nedumerirea și nemulțumirea bărbatului, care nu se oprește în a afla cauza acelei situații inedite. Marchiza este pregătită să dea lovitura decisivă a planului său: femeile, deși se deosebesc prin rang și prin vestimentație, sunt 176 Ibidem, p. 115. 177 Mirela Roznoveanu, Civilizația romanului. Arhitecturi epice, Editura Cartea Românească, București, 1991, p. 319. 178 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la fel în orice ținut, așadar regele putea găsi și în țara sa ceea ce râvnise de la ea. Noblețea în lumea boccaccescă nu este doar atributul unui titlu, ci ține mai ales de calitățile personale. Inteligentă și întreprinzătoare, dinamică și diplomată, marchiza, pe lângă abilitatea în păstrarea fidelității, se remarcă, în absența soțului, prin dexteritatea de a conduce un întreg domeniu, cunoaște toate tainele culinare și manierele ospitalității, după uzanțele sociale ale timpului, îl primește cu onoruri pe distinsul monarh. Perspicace, intuiește finalitatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
intuiește finalitatea vizitei, își menține echilibrul în această situație de asediu al propriei persoane și învinge, ca orice femeie educată, pe tărâmul diplomației, prin puterea cuvântului. Matroană nu doar a domeniului propriu, ci și a corpului și a întregii ființe, marchiza întruchipează idealul feminin creionat și de Pampinea, care îmbină armonios destoinicia de a guverna un ținut, organizarea unui festin regesc, cu ușurința de a conversa și de a oferi o replică lumii masculine ce era obișnuită să primească doar un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
răspunde cu aceeași tenacitate și forță. Donnele angelicate dețin, cu certitudine, calități care le fac memorabile în rândul celorlalte personaje. Sunt, înainte de toate, înțelepte, însușire pe care atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer o poziționează în fruntea virtuților umane (marchiza de Monferrato din I. 5). Bătrâna cumpătată, mama economului, un alt pelerin ce istorisește o povestire legată de problematica cuplului, se distinge prin chibzuința cu care își învață fiului să prețuiască în viață valoarea tăcerii: „Dintre virtuțile înțelepțești/ A pune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ce e departe”. Exemplu: Jacques Brel În 1975, Jacques Brel a cunoscut gloria, atât În muzică, cât și În cinematografie. Dar acest om al sfidării este obosit, simte nevoia unei evadări... În același an ajunge pentru prima dată În Insulele Marchize, unde se va și stabili În anul următor. Dar este de asemenea anul În care resimte primele simptome ale bolii care Îl va răpune. Saturn este În conjuncție cu Marte natal (situat În casa a VI-a: sănătatea) și În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
angajat servitori și a continuat să-i predea el însuși tinerei fete. Reședința lor se afla în inima cartierului de teatre din al doilea arondisment, unde se jucaseră piesele lui Racine și Corneille. Marguerite a păstrat în memorie fațadele și marchizele, gândindu-se că ar putea deveni un celebru dramaturg într-o zi. Niciodată nu s-a dezbărat de experiența electrizantă a hoinărelilor prin cartierul teatrelor din capitala Franței. Această perioadă rămâne în istorie pentru înnoirile din artele vizuale expresionismul, cubismul
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
parcă puțin rarefiat al toamnei, se înfioră ușor, apoi privind în direcția trenului simți că e ceva în neregulă. Monstrul mare și negru cu ochi de foc se apropia încet pufăind rar, apoi scrâșnind ascuțit din frâne se opri. Din marchiza înaltă a locomotivei cu abur, mecanicul a cărui față strălucea în lumina focarului încins îi făcu semn că vrea să-i spună ceva. Impiegatul se apropie precaut, ferind țeava de purjare fiindcă era pățit o dată și prin zgomotul aburului reuși
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
tatăl meu garanta cu viitoarea recoltă. Venirea comuniștilor a distrus aceste convenții. Bancherului i-a fost naționalizată casa în care era și sediul băncii. I-a fost stabilit domiciliu forțat și, în timpul copilăriei mele, stătea într-o cameră și o marchiză dintr-o casă din vecinătatea bisericii Maica Precista. Mai târziu, când tatăl meu a fost la închisoare, eu îi duceam acolo un litru de lapte la două zile. El ne plătea cu ce obținea din vânzarea lucrurilor pe care reușise
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
bună seamă. Romanul "creează" viața, avansînd un "adevăr" ficțional, situat adică în sfera posibilului, ceea ce, tehnic vorbind, asigură impresia verosimilului: acesta este postulatul poeticii din epoca tradițională a genului. "Adevărul" unei unei fraze (de invenție, dar în spirit romanesc), precum: "Marchiza ieși la ora cinci..." va fi simțit de Paul Valéry drept întruchiparea pură a aleatoriului. Gratuitatea, întîmplătorul, nondeterminarea cu necesitate a unei asemenea afirmații, iată tot atîtea libertăți în sfera de posibilități ale romanului. Direcția contestației lui Valéry se citește
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
constrîngerilor genului cu o forță a convenției copleșitoare; nimic nu mai este "liber", o dată atins pragul ficțiunii. Hazardul, se pare, absolut față cu domeniul logicii, al necesității dă naștere unei supuneri: la regulile speciei, la obiectul narațiunii. De ce ...să iasă marchiza la ora cinci? Celebră, deja, aporie. Motivînd prin însăși amploarea sa o asemenea alegere, romanul devine, s-a spus, un monument textual în care se stratifică, pînă la estompare, materiale diverse și heteroclite din punct de vedere funcțional. Eterogenitatea romanului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
vocație ludică abia disimulată, "nevinovat" manifestă, romanul pare o recreație intelectuală pe timpuri de recluziune. Reversul meditativ al atitudinii "neserioase", al opțiunii pentru jocul înțelesului ambivalent, trebuie gîndit în legătură cu vremurile sub care le e dat să trăiască și scriitorilor. Precum marchiza lui Valéry și în pofida împotrivirii sale mimate "cu o vehemență crescîndă", Ioanide ieși, totuși, ...la ora cinci, să onoreze ceaiul oferit de Saferian Manigomian. În ajun, Gaittany îl obligase la o adevărată paradă de false argumente, printre care se putea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mult prea puțin imaginația lui Catherine decât realitate. Filmul pare a fi omis ceva din tonul satiric al românului în favoarea unei scene horror, completate cu secvențe masochiste de vis, demne de un cinematograf expresionist. Apar personaje bizare, cum ar fi marchiza străină, si este depășită până și acuratețea istorică atunci cand Catherine și John Thorpe se destind în băile române, iar generalul Tilney are un vultur american pe post de animal de companie. Această producție a fost un punct de plecare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
mare, identică cu cea a gărzilor elvețiene și o lovea continuu: asta era cea mai mare plăcere a sa.” (trad. n.) Printre personalitățile timpului care s-au ocupat de educația micuțului rege în prima parte a copilăriei sale se numără marchiza de Lansac, fiica mareșalului de Souvre, prima guvernantă a Delfinului, investită în această funcție de către Ludovic al XIII-lea. După anul 1640 a devenit și guvernanta fratelui său. Imediat după moartea lui Ludovic al XIII-lea, a fost înlocuită de
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
de Lansac, fiica mareșalului de Souvre, prima guvernantă a Delfinului, investită în această funcție de către Ludovic al XIII-lea. După anul 1640 a devenit și guvernanta fratelui său. Imediat după moartea lui Ludovic al XIII-lea, a fost înlocuită de marchiza de Senecey, o fostă doamnă de onoare din suita reginei Ana. În martie 1646, regina mamă l-a numit pe marchizul de Villeroy în funcția de supraveghetor al regelui, iar Mazarin a devenit,,Surintendant au gouvernment et la conduite de la
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
cu bicicleta/ tuns zero ca răcanii-n regiment/ statui de ipsos își fac toaleta/ și pajii sorb lichior de piperment// Se dă în vânt fântâna țâșnitoare/ cu jeturi de sifon sub presiune/ și din oglindă în oglindă, trec la soare/ marchizele și duci să se-mpreune.// Trec peste drum la ghilotină pompadurii/ în largi furgoane pentru morți și vii/ și cad statui la marginea pădurii./ Alon zanfan dela patrii". Substratul poetic este totuși cât se poate de serios în acest gen de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
texte risipite în volumele sale erotice intenționează să articuleze, în ritmuri cantabile, o consacrare a iubirii similară procesului de distanțare aproape mistică față de obiectul adorației din lirica trubadurescă: "O, ce veste minunată,/ sunt chemat la judecată./ Spiță/ de străveche viță,/ marchiza păienjeniță/ luni solie mi-a trimis/ cavaleri cu zapis scris;/ marți,/ pilaștrii zăceau sparți;/ miercuri,/ eram strâns în cercuri;/ joi,/ închis în buduroi/ intrai pe pământ varvar;/ vineri, gol, fără stihar,/ sâmbătă, în ierihon,/ eu în strană, ea-n amvon
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu a ezitat să-l numească "Pariziana". Preocupat de clasificarea "speciilor sociale", Balzac a făcut tipologia unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu social: există în La Comédie humaine seria duceselor și marchizelor Diane de Maufrigneuse, Antoinette de Langeais, Léontine de Sérizy, marchiza d'Espard, contesa de Restaud, prințesa de Blamont-Cahuvry, baronesa de Nucingen, vicontesa de Beauséant ș.a. Femeia plictisita de viață casnica și care caută refugiu într-o altă dragoste, formează un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
speciilor sociale", Balzac a făcut tipologia unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu social: există în La Comédie humaine seria duceselor și marchizelor Diane de Maufrigneuse, Antoinette de Langeais, Léontine de Sérizy, marchiza d'Espard, contesa de Restaud, prințesa de Blamont-Cahuvry, baronesa de Nucingen, vicontesa de Beauséant ș.a. Femeia plictisita de viață casnica și care caută refugiu într-o altă dragoste, formează un registru important în La Comédie humaine. Eugène de Rastignac, care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
actele lor sunt fără rost. În această lume a stabilității mediocre evenimentele sunt rare. Din cauza fragmentarii realului și caracterului contradictoriu al personajelor, acestea din urmă devin incerte. Parizienele mondene-figurante din L'Éducation sentimentale nu sunt lipsite de deficiențe. Astfel apare marchiza d'Amaëgue: C'était une femme pale, à nez retroussé, avec des mitaines jusqu'aux coudes et de grandes boucles noires qui pendaient le long de șes joues, comme deux oreilles de chien" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.104-105]. Este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]