243 matches
-
sau mai puțin neimplicați în toată povestea. Recenzia dnei Gabriela Gavril la Boierii minții este interesantă. Deși cartea nu merita nici atîta exces de stimă, nici atîta dispreț cît i s-a arătat: e o bîlbîială intelectuală de toată frumusețea. Marginalii de care vorbeam sînt, în numărul cu pricina din Timpul, eternul și fascinantul domn Gabriel Andreescu și dl Valentin Protopopescu. Luînd-o în ordinea inversă menționării, dl V. P., care a fost pomenit de un comentator în contextul polemicii, se simte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12527_a_13852]
-
grupării lui Maiorescu, Carp și ceilalți cu masoneria încă din 1973, fiind, alături de Z. Ornea, printre puținii care au ridicat problema în timpul comunismului. Al doilea text este o recenzie a dlui Dan Mănucă la o carte a dlui Liviu Papuc, Marginalii junimiste, Ed. Timpul, Iași, 2003, pe care n-o cunoaștem (am rămîne îndatorați editurii sau autorului dacă ne-ar expedia un exemplar), plină, se pare, de noutăți referitoare la societatea și la cenaclul care l-au dat, între atîția, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
9.2.3.3.1, dar respectarea pct. 9.2.3.3.2 și 9.2.3.3.3 nu este neapărat necesară. Alimentarea cu energie electrică a tahografului se realizează printr-o barieră de securitate conectată direct la baterie (marginaliile 220 514) iar instalația electrică a mecanismului de ridicare a axului boghiului trebuie să fie instalată de către constructorul vehiculului acolo unde a fost prima dată și trebuie să fie protejată într-o carcasă etanșă corespunzătoare (marginaliile 220 517). Mai precis
jrc5951as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91123_a_91910]
-
conectată direct la baterie (marginaliile 220 514) iar instalația electrică a mecanismului de ridicare a axului boghiului trebuie să fie instalată de către constructorul vehiculului acolo unde a fost prima dată și trebuie să fie protejată într-o carcasă etanșă corespunzătoare (marginaliile 220 517). Mai precis, vehiculele-cisternă cu o masă maximă mai mică de 4 tone destinate transportului local de motorină (număr ONU 1202) trebuie să respecte condițiile de la pct. 9.2.2.3, 9.2.2.6, 9.2.4.3
jrc5951as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91123_a_91910]
-
întrucât măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul comitetului prevăzut în art. 9 al Directivei 94/55/CE, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Directiva 94/55/ CE se modifică după cum urmează: 1. Anexa A: "Anexa A cuprinde dispozițiile marginaliilor 2000 - 3999 din anexa A la Acordul European privind transportul rutier internațional de mărfuri periculoase (ADR), în vigoare de la 1 ianuarie 1997, în care "parte contractantă" se înlocuiește cu "stat membru". NB: Versiunile în toate limbile oficiale ale Comunității ale
jrc3043as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88199_a_88986]
-
în toate limbile oficiale ale Comunității ale textului din 1997 de modificare a textului codificat din 1995 al anexei A la ADR vor fi publicate imediat ce vor fi disponibile texte în toate limbile." 2. Anexa B: "Anexa B cuprinde dispozițiile marginaliilor 10 000 - 270 000 din anexa B la Acordul European privind transportul rutier internațional de mărfuri periculoase (ADR), în vigoare de la 1 ianuarie 1997, în care "parte contractantă" se înlocuiește cu "stat membru". NB: Versiunile în toate limbile oficiale ale
jrc3043as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88199_a_88986]
-
înseamnă doar asta. Fenomenul desemnează și ocuparea unei cladiri de către persoane fără drepturi asupra respectivei proprietăți, cu scopul simplu al locuirii, fără să presupună o poziție anticapitalista asumată. Acțiunea este rezultatul unei situații social-politice radicale în care persoanele implicate sunt marginalii procesului istoric de distribuire a proprietății, cei rămași (aproape) în afara logicii economice a acumulării capitalului. Este și situația majorității squaturilor din Europa. Și este și situația cvasi-tuturor squaturilor din România. În aceste condiții, anti-squatting-ul presupune și un atac explicit împotriva
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
unic al facultăților de litere și filosofie din țară (1897). Ioan Bogdan a găsit aceste glose, în anul 1890, într-un manuscris prezentat cu ocazia unei expoziții de la Moscova. Manuscrisul reproduce o versiune slavonă a "Sintagmei lui Matei Vlastaris". Ca marginalii, pe paginile manuscrisului, sunt scrise 662 de glose în limba română și vreo 70 în limba slavonă. Ele au primit denumirea de „glosele Bogdan”. Cel mai frecvent, glosele cuprind unul sau două cuvinte, rar o propoziție sau o frază, prin
Ioan Bogdan () [Corola-website/Science/299889_a_301218]
-
întreb adesea dacă nu cumva a da direct fondurile de ceretare, destul de consistente altminteri, familiilor nevoiașe nu le-ar schimba, fie și pentru o perioadă scurtă, viața în bine. Dar, măcar în cercetările noastre apar, fie și în cifre seci, marginalii. </spân></p> Cu totul și cu totul altfel stau lucrurile când vine vorba de o altă gașcă de intelectuali care se apropie de grupurile vulnerabile. Artiștii, căci despre ei este vorba în spectacolul* Geaninei Cărbunariu. Ei, în cazul lor, lucrurile
De câți năpăstuiți ai nevoie ca să devii artist celebru? () [Corola-website/Science/296173_a_297502]
-
asupra modului în care cei din breaslă Gianinei Cărbunariu - artiștii - se raportează la aceste grupuri. Inutil să spunem că perspectiva lor este una de un cinism și o infatuare care poate explica, cel putin parțial, observația lui Vasile Ernu privind marginalii. Ei privesc cu mare suspiciune orice majoritar care se apropie de ei, pentru ca, de regulă, el, majoritarul bine hrănit, e cel care vrea ceva de la ei și interacțiunile de acest gen nu se termină niciodată bine pentru marginali. </p> Sunt
De câți năpăstuiți ai nevoie ca să devii artist celebru? () [Corola-website/Science/296173_a_297502]
-
ideii de ”artă pentru artă” se percep ca fiind marginalizați. Ei pur și simplu nu realizează ca alternativă la arta că vehicol al progresului social e arta că afacere veroasa de cele mai multe ori, ca simplu business cu emoții, în care marginalii sunt un mijloc de a face bani. Victimizați tocmai de cei care ar trebui să le susțină public cauza, marginalii devin o masă de manevră pentru artiștii al căror scop este să-și clameze ”talentul”, ”energia”, ”viziunea”, nicidecum să se
De câți năpăstuiți ai nevoie ca să devii artist celebru? () [Corola-website/Science/296173_a_297502]
-
că vehicol al progresului social e arta că afacere veroasa de cele mai multe ori, ca simplu business cu emoții, în care marginalii sunt un mijloc de a face bani. Victimizați tocmai de cei care ar trebui să le susțină public cauza, marginalii devin o masă de manevră pentru artiștii al căror scop este să-și clameze ”talentul”, ”energia”, ”viziunea”, nicidecum să se aplece real asupra problemelor sfâșietoare cu care semenii lor vulnerabili se confruntă. Și banii curg, și premiile se decernează, si
De câți năpăstuiți ai nevoie ca să devii artist celebru? () [Corola-website/Science/296173_a_297502]
-
în egală măsură la crearea unei stări “poetice” greu de înlăturat din sufletul ascultătorului. Cântecul, chiar cel de joc, îmbracă o dulce aureolă melancolică, el se circumscrie vieții rurale din care a isvorît, înnobilînd satul și oamenii lui.” (Lucian Steia, "Marginalii la cântările Floricăi Ungur", în: Alma Mater, nr. 9-10 (33-34), an V, octombrie-noiembrie 1973) „Cântecul Floricăi Ungur pune un strop de fericire în fiecare inimă. Cântecul ei preamărește omul, viața, iubirea în firescul și sublimul lor”. (Ioan Laza, ziarist, "Farmecul unui
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
strada Melendez Valdes, nr. 59, Madrid/Spania, după cum reiese din adresa tipărită pe coperta interioară a revistei. ,Destin” cuprindea mai multe rubrici precum: ,Studii” ale scriitorilor români aflați în exil, ,Note”, ,Comentarii”, ,Documente” în legătură cu diverse teme și ,Bibliografie românească” sau ,Marginalia”. Aici se regăsesc scurte recenzii ale scriitorilor români din exil (Spania), care erau făcute articolelor, cărților sau publicațiilor apărute în afara granițelor României sau erau prezentate evenimentele culturale ce se desfășurau în exil. Totodată, la secțiunea ,Publicații românești primite”, sunt menționate
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
printre preocupările revistei se numărau teme precum: politica, biserica, libertatea, justiția, științele, arta, economia și medicina. Un capitol important îl constituie comemorările unor scriitori sau colaboratori ai revistei, toate reunite sub titlul „In memoriam”. Începând cu anul 1956, în capitolele ,Marginalia” și ,Bibliografie românească” au fost publicate scurte recenzii ale cărților primite la redacția revistei. Începând cu numărul 11 al caietelor și până la ultimul număr, sunt enumerate, pe interiorul celei de-a doua coperți, numele celor care și-au adus contribuția
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
să adăugăm, doar cu titlu exemplificativ, Săptamâna muncii intelectuale", "Cetatea literară", "Viața Românească", "Gândirea", "Mișcarea literară", "Universul literar". Față de colegii săi de generație (Tudor Vianu, George Călinescu), în volum a debutat oarecum târziu, în 1938, cu "Pagini de critică literară. Marginalia. Eseuri", urmat de "Recitind pe clasicii noștri. Ion Creangă "(1939), "Clasicii noștri" (1943), "Literatura română contemporană. Antologie" (1943), "Istoria literaturii romane "(în colaborare cu Tudor Vianu și Șerban Cioculescu) (1944), "Versificația modernă" (1966), "Calistrat Hogaș" (1968), "Pagini de critică literară
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
C. Demetrescu, "Un nume fatal, "în „Freamătul”, Bîrlad, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1912, pp. 21-25. DENSUȘIANU 1909: Ovid. Densușianu, "Șt. Petică,Cântecul toamnei, serenade demonice, "in „Viața nouă”, V, nr. 16, 1 octombrie 1909, p. 331. DENSUȘIANU 1911: Ovid. Densușianu, "Marginalia," în „Viața nouă”, VII, nr. 19, 15 noiembrie 1911, p. 372. DOBOȘ 1912: Constantin Doboș, "O epocă nouă", în „Freamătul”, II, nr. 4-5, aprilie-mai 1912, pp. 98-100. DOBOȘ 1924: Constantin Doboș, "Ștefan Petică", în „Cele trei Crișuri”, V, nr. 7
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Cătălin Naum, Alice Barb și Tudor Chirilă, care la acea dată era student și a jucat in piesa "Mutter Courage". La secțiunea "Film" au participat Nae Caranfil și Dan Rațiu (producător de film). La secțiunea "Coregrafie" a fost invitată trupa "Marginalii", cu Cosmin Manolescu. Festivalul a mai avut, în acest an, secțiunea "Arhitectură". Cea de-a cincea ediție a StudentFestului desfășurată între 21 - 27 aprilie 1996, a avut tematica "Două Puncte Cardinale" și a reflectat nevoia de integrare în structurile internaționale
StudentFest () [Corola-website/Science/328402_a_329731]