342 matches
-
venit gîndul unui studiu în această direcție. Presupunem că fără a-l fi părăsit simțămîntul de frustrare din tinerețe. Asociat și cu constatarea unui clivaj, care, orice s-ar zice, persistă încă, între mediile autoritare ale marilor centre culturale și marginalitatea literelor noastre. De unde mișcarea centripetă a „provinciilor” continentului către salvatorul Occident. Are loc o „criză de identitate” a scriitorului ajuns bilingv, în virtutea nu o dată a unui complex, analizat de Tzvetan Todorov, în Omul dezrădăcinat. Scriitor al cărui eu ar fi
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
să-i premiem pentru a demonstra cât de obiectivi suntem. Scriem împotriva parti-pris-urilor, în timp ce le facem noi înșine. Parti-pris-ul nu e niciodată al nostru! Bagatelizăm marile succese ale celorlalți arătând șubrezimea criteriilor: prejudecăți păguboase, mentalități potrivnice, obtuzitățile sau mașinațiunile celorlalți, marginalitatea lor. Supraevaluăm micile noastre reușite arătând dificultatea demersului nostru: prejudecăți păguboase, mentalități potrivnice, obtuzitățile sau mașinațiunile celorlalți, marginalitatea noastră. Ne revizuim când argumentele noastre sunt în pericol de a fi demontate; suntem consecvenți când nu mai avem nici o șansă. Ne
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
Parti-pris-ul nu e niciodată al nostru! Bagatelizăm marile succese ale celorlalți arătând șubrezimea criteriilor: prejudecăți păguboase, mentalități potrivnice, obtuzitățile sau mașinațiunile celorlalți, marginalitatea lor. Supraevaluăm micile noastre reușite arătând dificultatea demersului nostru: prejudecăți păguboase, mentalități potrivnice, obtuzitățile sau mașinațiunile celorlalți, marginalitatea noastră. Ne revizuim când argumentele noastre sunt în pericol de a fi demontate; suntem consecvenți când nu mai avem nici o șansă. Ne revendicăm de la tradiție când prezentul ne depășește și clamăm urgențele timpului nostru când nu avem operă. În ambele
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
se scaldă în mizerie, grotesc și parodie socială. Acesteia din urmă, ca și altor sporadice realități i se rezervă flashuri de ironie, nici aceasta corozivă. Condamnarea este discretă, difuză, abia sugerată. În schimb, înțelegerea și adeziunea la tot ce este marginalitate, umilință, decrepitudine, suferință este intensă și permanentă. O atitudine neobișnuită față de o lume incomodă, escamotată și respinsă de guvernanți, căci este nealiniată la, nu-i așa, acquis-ul comunitar! Nu e mai puțin adevărat că autentică, imaginea este și incompletă, ceea ce
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
ochiurile/ cum ai tăia apa fîșii/ cu briciul". Desigur, pe lîngă efectul său de poetică, tonalitatea ironică posedă în cuprinsul versurilor în chestiune și o conotație de morală socială, ca o tentativă de reechilibrare a unei existențe ce-și asumă marginalitatea. Ființa periferică, deposedată de rolul ce s-ar cuveni a-l juca, cel al autenticității, polemizează cu centrul abuziv, predispus la manifestări parazitare, al convenției prezumțioase. între eul poetic cu o situare lăturalnică și lumea asupra căreia se răsfrînge acest
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
mult "diferența specifică" - ierarhizarea scriitorilor în interiorul acestei mișcări nu îl preocupă pe autor. El restabilește (în ton cu militantismul optzecismului timpuriu) diferențele de modernismul și tardomodernismul românesc. Toți postmodernii români sînt invocați nediferențiat pentru susținerea unor ipoteze mult prea generale: marginalitatea, mentalitatea underground, corporalism etc. Or, un observator atent al fenomenului, nu mai poate suporta cu ușurință citarea împreună a unor autori foarte diferiți (Cărtărescu, Groșan, Horasangian, Crăciun, spre exemplu). Acea nouă sensibilitate care i-a reunit cîndva mi se pare
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
în frac,/ Cuvioasă ca un popă/ Și smolită ca un drac”). Pare să se fi folosit tot mai mult în sintagma (calchiată după franceză) lume interlopă, desemnare comodă a unui ansamblu de persoane, fenomene și situații definite prin ilegalitate și marginalitate. Sintagma e curentă în textele polițienești („Un bun investigator acoperit trebuie să aibă mai multe aptitudini, cum ar fi: să aibă cunoștință despre lumea interlopă, metodele ei și modurile de operare; să fie familiarizat cu felul lor de a vorbi
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
lucrurile se complică. Alexandru Ecovoiu rămîne complet "neangajat". El nu încearcă să-și mobilizeze cititorii. Parabola regizorului conține problema autorului nostru. Acel film nu ar fi avut succes fără un îndemn extraficțional. În lipsa acestui programatism, literatura sa este condamnată la marginalitate (deși a fost premiat de Uniunea Scriitorilor și de Academia Română). Doar cu textul în față, este greu să decizi dacă demersul său este doar desuet, o perpetuare artificială a esopismului, sau deschiderea reală către o ficționalitate servită în supradoză unui
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
Cert e că Povestașul nu poate rezista lui Ahasverus - mitului evreului rătăcitor. După plăsmuiri și concluzii dintre cele mai utile literar, Vighi concluzionează că „A fi ins (nu popor) ales înseamnă a avea parte de greutăți și de nenorocire, de marginalitate și slăbănogeală”. În Istoria din cutia de pantofi, Daniel Vighi scrie cu ambiția restauratorului devotat, remarcabil în simbiozele literare. Specialistul potrivirii noului cu vechiul cunoaște limitele istoriei și pe cele ale prezentului ficțiunii, însă nu melancolizează. Preferă să trăiască halucinații
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
mele cu Orlando, poate fi citit și ca eliberare masivă, nu definitivă, de obsesii. Nu altfel se poate explica accentul pe sentimental (eroul tânjește sub teii înfloriți, cum altminteri?, la o femeie frumoasă și pură) și exilarea politicului într-o marginalitate aproape derizorie, deși imixtiunea sistemului în destinele personajelor e în continuare agresivă și umilitoare. Ca și alte dăți, Cornel Nistea delegă un narator la persoana întâi (martor pedant, moralist când acid - toate femeile pictorului sunt dame schimbate după umori ori
Schimb de dame by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4139_a_5464]
-
încoace. Din anii '80, însă, o altă editură de avangardă se impune: POL (numită așa după Paul Otchakovski-Laurens, numele fondatorului, în 1984). Editura publică mult, destul de eterogen însă, axîndu-se pe texte marginale din punctul de vedere al esteticii promovate - o marginalitate mai puțin conotată politic decît textualismul revoluționar al celor de la Minuit. POL nu evită romanul de succes, dar nu ocolește nici autorii unor texte cu care e mai greu să te familiarizezi. Pentru că apăruse voga minimalismului, POL nu-l ocolește
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
sau Gh. Grigurcu. Argumentul potrivit căruia și Iisus s-a născut într-o iesle este entuziasmant, și trebuie să adaug că ruralofobii cu pricina își merită tratamentul cu acizi. Împărtășesc, de asemenea, considerațiile cu privire la „complexele culturii române”, între care complexul marginalității, al întîrzierii istorice față de Europa și al ruralității ca subdezvoltare merită o atenție specială. O discuție separată ar merita atitudinea lui Eugen Simion față de „spiritul național” și față de ceea ce, eu unul, aș numi „ura de sine” a ultracosmopoliților postdecembriști; în
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
cancerul societății românești. Până la deplina lor extirpare nu se va putea face nimic. Pentru asta e nevoie, firește, de chirurgi de înalt profesionalism. Or, la acest capitol, optimismul meu începe să scadă. Din nefericire pentru noi, în patru ani de marginalitate, opoziția n-a reușit să dea la iveală personaje politice credibile. Cu excepția lui Băsescu, bine echipat pentru un pevizibil război de gherilă, nu prea văd un alt politician al alianței "D.A." capabil să se ia la trântă cu baronii, să
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
indulgența celuilalt" (p. 352), fapt ce i-a afectat pe termen lung demnitatea, considerată mai puțin rentabilă decât ,echilibristica adaptării" (p. 353). Există însă o speranță, pe care Vitalie Ciobanu o formulează foarte clar: ,intelectualul basarabean își poate învinge handicapul marginalității, cultivându-și o autentică vocație europeană" (p. 360). Și Vasile Gârneț este de părere că ,opțiunea pentru Occident este o chestiune vitală pentru Basarabia" (p. 289). La românofobia basarabenilor se impune cu greu ca alternativă ,integrarea culturală românească" sau, și
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
conceptul de latinitate și, cu aceeași intensitate, de universalism. Două concepte și două realități care legitimează ca națiune o populație mereu jenată de a se legitima cu firesc și relaxare politică și dispusă să se furișeze în contemporaneitate cu complexul marginalității și cu deliciul ușilor dosnice, sau cu siguranța precară a imitațiilor cuminți, după tendințele zilei. Câteva inventive comentarii și montaje imagistice din facebook indică direct nervozitatea iscată de ofranda latinității, una dintre situații fiind cea a excluderii animalului simbolic din
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
o sumă de reprezentări reale. Privind an afară, marginalul nu caută și descoperă centrul, ci ăntregul, cu toată vastă lui cuprindere. Acesta este, daca al ănteleg eu bine, mesajul volumului lui Iso Camartin. Pentru a fi senina și nu frustrată, marginalitatea trebuie să fie conștientă de condiția să și an același timp să se lase fermecata, nu timorata, de ceea ce rămâne an afara granițelor ei. Camartin numește această formă de marginalitate reflexiva și asumată principiul contiguității. O cultură marginala poate ieși
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
lui Iso Camartin. Pentru a fi senina și nu frustrată, marginalitatea trebuie să fie conștientă de condiția să și an același timp să se lase fermecata, nu timorata, de ceea ce rămâne an afara granițelor ei. Camartin numește această formă de marginalitate reflexiva și asumată principiul contiguității. O cultură marginala poate ieși din izolare atunci când, fără a-și pierde specificitatea (ceea ce ar dizolva-o și absorbi an alte culturi, anulănd-o de fapt), ea se raportează la alteritate nu pe baza unui principiu
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
de un creator care atât s-a hazardat cu experimentul limbajului, dar fără a trăda substanța vieții interioare și relaționale a omului. Un fel de conservator înnoitor, a cărui alternativă avea rădăcini perene, era internă, cu miez, nu pornea din marginalități superficiale, frivole, oarbe. În postcomunism mizează pe monarhism, punând drept gaj propria întoarcere în patrie, dar „trișează”. O declară în 2005 (în „Observator cultural”, nr. 259), reamintind decizia - unui indecis, cum se recunoaște adesea - de la „începutul anilor ’90”. Nu oferă
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
Gabriel Chifu Sunt privite, adeseori, ca niște Cenușărese. Ori și mai și, ca niște ambarcațiuni inutile, bune de tras pe mal. Metafore care rezumă statutul acestor reviste, sugerând marginalitatea, fragilitatea și chiar umilitatea condiției lor. Am citit de curând textul încărcat de tristețe amestecată cu exasperare și cu oboseală al Martei Petreu despre obstacolele pe care le are de înfruntat ca să țină în viață revista "Apostrof". Nici revista "Ramuri
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
asocial, aflându-se când pe culmile succesului, când în subsolul vieții de noapte a cluburilor deocheate, aproape ruinat, sufocat de datorii, Van Morrison nu reușea, în nici un chip, să se mențină la suprafață. In 1967, eșuat la Boston, își trăiește marginalitatea cu un amestec de voluptate și impulsuri sinucigașe: „La orele târzii ale nopții, diskjockey-ii se obișnuiseră cu un personaj care, cu un accent irlandez incomprehensibil, le urla beat să pună muzică de Jerry Lee Lewis." Din fericire pentru el, pentru
Van the Man (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6012_a_7337]
-
nu este un scriitor foarte cunoscut, dar nici nu cred că este cazul să fie un scriitor foarte cunoscut. El face parte dintre scriitorii marginali revoltați, inconformiști, cu ascendent în futurism, al căror program este mai degrabă anarhismul decât libertatea. Marginalitatea le explică într-o anumită măsură violența nemulțumirii împotriva literaturii ,oficiale", adică a literaturii acceptate și comentate de critică, dar marginalitatea este în același timp o condiție asumată, singura capabilă să le atribuie un statut care să le justifice comportamentul
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
parte dintre scriitorii marginali revoltați, inconformiști, cu ascendent în futurism, al căror program este mai degrabă anarhismul decât libertatea. Marginalitatea le explică într-o anumită măsură violența nemulțumirii împotriva literaturii ,oficiale", adică a literaturii acceptate și comentate de critică, dar marginalitatea este în același timp o condiție asumată, singura capabilă să le atribuie un statut care să le justifice comportamentul insurecțional. Activitatea literară a lui Victor Valeriu Martinescu nu este nici pe jumătate cunoscută față de declarațiile autorului, care afirmă că a
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
crescîndă vehemență și chiar agresivitate este prezența ideologică și politică a noului rasism în lumea plină de incertitudini care a luat locul bipolarismului Războiului Rece. Teoretic cel puțin, cîtă vreme economia germană este prosperă, PND nu are șanse să depășească marginalitatea actuală (să nu uităm însă situația din cele cinci state apărute din cenușa RDG, unde șomajul este mult mai puternic decît în Vest). Oricum, deși nu sînt motive de panică, remarcăm faptul că în ultimii trei ani PND și-a
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
Constanța Buzea, Creștetul ghețarului. Jurnal 1969 - 1971. București, Editura Humanitas, 2009 Nu există, după știința mea, în literatura română o analiză sistematică a discursului autobiografic feminin de talia demersului lui Sidonie Smith din 1987, intitulat O poetică a autobiografiei femeilor: marginalitate și ficțiunile auto-reprezentării (A Poetics of Women’s Autobiography: Marginality and the Fictions of Self- Representation). Cu toate acestea, materialul de analiză nu lipsește. De la Maria Rosetti/Mary Grant care ne-a lăsat un interesant jurnal aflat în stare de
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
Mutu - doar două dintre cele mai recente exemple), și capătă ceva anvergură prin bruscarea unor sensibilități care țin de faima narcomanilor. Oricât de ciudată ar părea, această mișcare a perspectivei este utilă. Dacă până acum era doar un agent al marginalității, al periferiei existențiale, al underground-ului, o "metaforă a exteriorității", drogul împrumută ceva din faima abonaților săi și migrează spre centru. O mișcare similară, dar de această dată din motive diferite, este sesizată de Ion Vianu într-o întâlnire cu alți
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]