342 matches
-
aceea, nu este corect să punem În opoziție excluderea cu includerea, după un model in și out, ca și cum am avea de-a face cu categorii aflate „În afara jocului”. Noua problemă socială ne arată că, spre deosebire de cazul societății salariale, În care marginalitatea era strâns legată de sărăcie și se putea decripta apelând la chestiunea pieței muncii și la dinamica dominant/dominat, noile marginalități se conjugă În mai multe registre: cel al șomajului, desigur, dar și cel al marginalității culturale, al retragerii sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a face cu categorii aflate „În afara jocului”. Noua problemă socială ne arată că, spre deosebire de cazul societății salariale, În care marginalitatea era strâns legată de sărăcie și se putea decripta apelând la chestiunea pieței muncii și la dinamica dominant/dominat, noile marginalități se conjugă În mai multe registre: cel al șomajului, desigur, dar și cel al marginalității culturale, al retragerii sau al apatiei, al replierii În ghetou etc. Această multiplicare a registrelor face imposibilă o lectură care să reducă problema la o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
societății salariale, În care marginalitatea era strâns legată de sărăcie și se putea decripta apelând la chestiunea pieței muncii și la dinamica dominant/dominat, noile marginalități se conjugă În mai multe registre: cel al șomajului, desigur, dar și cel al marginalității culturale, al retragerii sau al apatiei, al replierii În ghetou etc. Această multiplicare a registrelor face imposibilă o lectură care să reducă problema la o simplă logică a dominației. Excluderea, percepută ca o dezafiliere, semnifică și o Întoarcere la Întrebarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
of Development Studies, vol. 21, nr. 2, iunie, pp. 295-321. Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DIVERSITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE Mtc "M" Majoritate nomică/anomicătc "Majoritate nomică/anomică" Φ MUZICĂ ȘI SOCIETĂȚI Management culturaltc "Management cultural" Φ Convenții (socio-economia Î), ECONOMIE ȘI CULTURĂ Marginalitate/marginalizaretc "Marginalitate/marginalizare" În limbaj curent, marginalitatea este starea unui individ, numit marginal, care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un mod care nu se conformează normei colectivității. Marginalizarea este procesul, determinat de factori multipli, care Îl
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Studies, vol. 21, nr. 2, iunie, pp. 295-321. Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DIVERSITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE Mtc "M" Majoritate nomică/anomicătc "Majoritate nomică/anomică" Φ MUZICĂ ȘI SOCIETĂȚI Management culturaltc "Management cultural" Φ Convenții (socio-economia Î), ECONOMIE ȘI CULTURĂ Marginalitate/marginalizaretc "Marginalitate/marginalizare" În limbaj curent, marginalitatea este starea unui individ, numit marginal, care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un mod care nu se conformează normei colectivității. Marginalizarea este procesul, determinat de factori multipli, care Îl conduce pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
iunie, pp. 295-321. Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DIVERSITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE Mtc "M" Majoritate nomică/anomicătc "Majoritate nomică/anomică" Φ MUZICĂ ȘI SOCIETĂȚI Management culturaltc "Management cultural" Φ Convenții (socio-economia Î), ECONOMIE ȘI CULTURĂ Marginalitate/marginalizaretc "Marginalitate/marginalizare" În limbaj curent, marginalitatea este starea unui individ, numit marginal, care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un mod care nu se conformează normei colectivității. Marginalizarea este procesul, determinat de factori multipli, care Îl conduce pe individ, În mod involuntar, Înspre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este starea unui individ, numit marginal, care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un mod care nu se conformează normei colectivității. Marginalizarea este procesul, determinat de factori multipli, care Îl conduce pe individ, În mod involuntar, Înspre marginalitate. Totuși, dacă dorim să studiem marginalitatea, trebuie să ținem minte că acest fenomen n-a fost conceptualizat separat și că, prin urmare, este necesar să facem apel la o serie de concepte Învecinate, mai clar definite. Un concept imprecis definit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un mod care nu se conformează normei colectivității. Marginalizarea este procesul, determinat de factori multipli, care Îl conduce pe individ, În mod involuntar, Înspre marginalitate. Totuși, dacă dorim să studiem marginalitatea, trebuie să ținem minte că acest fenomen n-a fost conceptualizat separat și că, prin urmare, este necesar să facem apel la o serie de concepte Învecinate, mai clar definite. Un concept imprecis definit Printre numeroasele conotații ale cuvintelor marjă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
independență, asociată adesea cu o anumită instabilitate (acesta este sensul termenului „idiot” În greacă). O ultimă abordare, utilizată În special În economie, subliniază diferența dintre prețul de vânzare și cost; În acest sens, vorbim, de exemplu, de „marjă brută”. În ceea ce privește „marginalitatea”, semnificația sa este mai clară: trimite la o individualitate aparte, care nu se integrează În sistem. Se poate Întâmpla să fie tolerată (cântăreții de jazz din anii ’30, În Statele Unite), uneori este recuperată de sistem (un artist foarte talentat) sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este mai clară: trimite la o individualitate aparte, care nu se integrează În sistem. Se poate Întâmpla să fie tolerată (cântăreții de jazz din anii ’30, În Statele Unite), uneori este recuperată de sistem (un artist foarte talentat) sau combătută (criminalii). Marginalitatea nu semnifică În mod necesar o stare negativă; unii artiști, oameni de știință sau alți creatori au nevoie de această stare pentru a putea crea. Marginalizarea Însă se referă la o Îndepărtare, la o excludere. Putem marginaliza o persoană, dar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru a putea crea. Marginalizarea Însă se referă la o Îndepărtare, la o excludere. Putem marginaliza o persoană, dar și o mișcare, o idee sau chiar un popor. Cuvântul face trimitere la un proces suferit de cineva sau ceva, spre deosebire de marginalitate, În cazul căreia actorii au ales, cel mai adesea, această stare. Anomie și devianță Acești termeni, deși există și sunt folosiți În diverse domenii ale științelor sociale, s-au răspândit mai cu seamă În cadrul sociologiei. Totuși, trebuie să recunoaștem că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la aculturație și la excludere. Aceste fenomene bulversează vechiul echilibru social și converg Înspre dezorganizarea și alienarea celor mai fragili. În consecință, indivizii cărora le vine cel mai greu să respecte normele legitime alunecă adesea Înspre margine și apoi În marginalitate. Albert Cohen, studiind bandele de delincvenți din marile metropole americane, a identificat periferia drept locul unde marginalitatea a devenit un „mod de viață”. El a arătat că aceste bande exercită o imensă atracție asupra tinerilor nu doar pentru că le Întăresc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
celor mai fragili. În consecință, indivizii cărora le vine cel mai greu să respecte normele legitime alunecă adesea Înspre margine și apoi În marginalitate. Albert Cohen, studiind bandele de delincvenți din marile metropole americane, a identificat periferia drept locul unde marginalitatea a devenit un „mod de viață”. El a arătat că aceste bande exercită o imensă atracție asupra tinerilor nu doar pentru că le Întăresc sentimentul de apartenență, ci și pentru că le apar drept singurul mijloc de a realiza niște obiective stabilite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate apărea ca o soluție. Ar fi Însă fals să desprindem de aici concluzia că distanța dintre aspirații și șanse Îi caracterizează În primul rând pe cei mai săraci. Cei doi sociologi au sugerat că tendința de a „cădea” În marginalitate sau chiar În capcana criminalității este prezentă Întotdeauna când există o distanță importantă Între ceea ce se dorește și ceea ce este realizabil (Cloward și Ohlins, 1960). Transgresiune și etichetare Începând cu anii ’60, vocabularul utilizat a suferit anumite modificări. Vorbim mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interesantă În această direcție, deși avem de-a face mai curând cu un ansamblu de propoziții decât cu o veritabilă teorie științifică (Becker, 1963). Acest curent se bazează pe o paradigmă interacționistă: din acest punct de vedere, devianța și, implicit, marginalitatea care rezultă de aici nu sunt o proprietate caracteristică acțiunilor unei persoane,ci mai curând consecința reacțiilor celorlalți la aceste acțiuni. Prin urmare, deviantul este cel căruia i se aplică această etichetă, iar comportamentul deviant este cel pe care colectivitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
etichetei de către individul astfel desemnat (Lemert, 1951 și 1967). Această nouă perspectivă În studiul marginalilor va dobândi forță În perioada anilor ’60 și va exercita o influență considerabilă asupra cercetărilor viitoare. În continuare, se va acorda atenție nu atât cauzelor marginalității, cât agenților și mecanismelor de control social. J. L. & BECKER Howard (1985), Outsiders. Etudes de sociologie de la déviance, trad. fr., Paris, Métailié (prima ediție americană: 1963). BESNARD Philippe (1987), L’Anomie. Ses usages et ses fonctions dans la discipline sociologique
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1993), „L’antisémitisme racial est-il apparu au XXe siècle? De la limpieza de sangre espagnole au nazisme: continuités et ruptures”, Esprit, nr. 190, martie-aprilie, pp. 7-35. Φ ANTIRASISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE, Etnocentrism, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, Stereotip, XENOFOBIE Rebeliunetc "Rebeliune" Φ Contracultură, Devianță, Marginalitate/marginalizare Recunoaștere (politică de Î)tc "Recunoaștere (politică de ~)" În dezbaterea contemporană despre multiculturalism, feminism sau identitate sexuală, conceptul de recunoaștere a devenit o noțiune-cheie. ν Trebuie să subliniem totuși că noțiunea nu este chiar atât de nouă cum consideră
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a reprezentărilor și a extinderii lor internaționale (Doise, 2001) sunt ilustrative pentru problema ancorării valorilor care se vor transcendente și universale, dar care Întâlnesc obstacole ținând de contexte, ceea ce modifică ă sau nu ă intențiile filosofice ale juriștilor. RS ale marginalității și ale marginalilor (săraci, bolnavi mintal, homosexuali, țigani sau imigranți) sunt, de asemenea, În mare parte structurate În cadrul relațiilor intergrup, implicând ancorări și diferențieri, care vor pune o amprentă specifică pe conținuturile stereotipice, ca și pe discursurile de apărare a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Henri (1972), „La catégorisation sociale”, trad. fr., in MOSCOVICI Serge (coordonator), Introduction à la psychologie sociale (tom I), Paris, Larousse, pp. 272-302. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Convenții (socio-economia Î), Devianță, Discriminare, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), Marginalitate/marginalizare, PREJUDECATĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Rețeatc "Rețea" Φ Asociație, Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, Mobilizare Rituritc "Rituri" Termenul denumește, după cum au arătat Îndeosebi James Frazer, Lucien Lévy-Bruhl sau Claude Lévi-Strauss În mai multe lucrări consacrate magiei, mentalității primitive sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
complexe cu devianța. Deși represiunea și pedepsele se abat cu mai multă sau mai puțină severitate asupra delincvenților, În funcție de delictele comise, se poate observa adesea o anumită Îngăduință față de cerșetori sau de cei fără căpătâi. Toleranța față de nebunie sau de marginalitate nu este totuși aceeași la toate culturile. O dată efectuate aceste rememorări, trebuie spus că ne-am Înșela dacă ne-am imagina că suntem condamnați să imităm În mod pasiv modelele preexistente. Între cel care transmite și cel care primește se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Totalitarisme. Le XXe siècle en débat (texte alese și comentate), Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, POPOR, Putere, Servitute, VIOLENȚĂ Tradiție/modernitate (dialectica Î)tc "Tradiție/modernitate (dialectica ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Transgresiunetc "Transgresiune" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare Tranzacțietc "Tranzacție" Definirea tranzacției necesită apelul la mai multe discipline: economie (lucrările de pionierat ale lui Ronald Coase asupra costurilor intrării, informării și coalizării În cadrul unei piețe), drept (punerea În aplicare a unei logici de tip contractual, bazată pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Gallimard. — (1986), La Violence, Paris, PUF. PETONNET Colette (1968), Ces gens-là, Paris, Maspero. SOREL Georges (1946), Réflexions sur la violence, Paris, Marcel Rivière (prima ediție: 1900). WIEVIORKA Michel (1988), Sociétés et terrorisme, Paris, Fayard. Φ Anomie, CONFLICT, DOMINAȚIE, Inegalități sociale, Marginalitate/ marginalizare, TOTALITARISM, Victimizare, Vulnerabilitate Vulnerabilitatetc "Vulnerabilitate" Vulnerabilitatea desemnează expunerea la un risc social, o stare de fragilitate care se declină În raport cu multiple fenomene negative, ca suicidul, divorțul sau excluderea. Este un concept cu un domeniu de aplicare foarte larg, pentru că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
urbană, argoul s-a dezvoltat în aglomerări spontane sau impuse (banda, gașca, inchisoarea, școala, unitatea militară), inaccesibile "neinițiaților". Argoul cunoaște diferite ipostaze, de la limbajul lumii interlope la cel al tinerilor sau al celor care adoptă un stil al comunicării neconvenționale. Marginalitatea unei categorii sociale este reală, fie prin situarea în afara legii (lumea interlopă), fie prin căutarea și crearea unei noi identități (adolescenții) în opoziție cu limbajul normativ. Așadar, deși cea mai veche formă de argou este limbajul lumii interlope, argoul nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este firesc și convențional în reprezentarea vorbirii cînd vom analiza discursul liber indirect în Capitolul 5. Atunci cînd cititorul întîlnește o accelerare relativă sau o încetinire a prezentării, va interpreta frecvent schimbarea ritmului ca o indicație auctorială sau naratorială asupra marginalității (pe de o parte) sau a centralității și importanței (pe de altă parte) a ceea ce este prezentat. Evenimentele sau conversațiile mai importante sînt redate în detaliu, cele mai puțin importante sau de fundal apar sub formă de rezumat. Dar, din
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ce-l va iubi este același cu cel ce îi apreciază lui Burton creațiile cinematografice. Făpturile sale păstrează candoarea și vulnerabilitatea eroilor de film, dar toate trăsăturile lor sunt reduse la dimensiunile unei creaturi minuscule de câlți, tinichea sau gunoi. Marginalitatea acestor eroi liliputani le trasează un destin de outsideri neputincioși, nesiguri pe clipa ce vine, deoarece nici chiar părinții nu le sunt prieteni - Băiatul-stridie e sorbit de propriul tată, iar Copilul-ancoră se îneacă lângă mama de care nu se putea
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]