902 matches
-
femei, „lipsa de vicii”. Nu intru aici în interpretări teoretico-metodologice mai de profunzime, dar amintesc că studiind anunțurile matrimoniale (cu atât mai mult cele de pe Internet), nu avem imaginea reală a felului în care funcționează cererile și ofertele pe piața maritală de zi cu zi, concretă și complexă. Astfel de anunțuri exprimă doar opțiunile celor ce le-au făcut. O mare parte din populație, ce nu recurge la aceste mijloace, s-ar putea să difere semnificativ în ceea ce privește caracteristicile sociodemografice și psihosociale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vizează major și domeniul social pentru care, în elaborarea lor tehnico-statistică, în anul 2002, lui J. Hackman, profesor la Universitatea din Chicago, i s-a acordat Premiul Nobel în economie. În ultimii ani, la formele clasice de a căuta partenerul marital prin prieteni sau rude, prin anunțuri sau agenții, se adaugă modalitatea Internetului. El a mărit considerabil spațiul de alegere, înfruntând într-un fel limitele proximității fizico-geografice, dar trecerea de la cunoașterea prin Internet la una față în față este cvasiobligatorie pentru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
înfruntând într-un fel limitele proximității fizico-geografice, dar trecerea de la cunoașterea prin Internet la una față în față este cvasiobligatorie pentru întemeierea unei prietenii durabile și, eventual, a căsătoriei. În acest domeniu, cercetările sunt abia la început. În analiza pieței maritale trebuie luat în considerare și raportul numeric dintre bărbați și femei de vârsta căsătoriei. Când există un surplus de femei, nu numai că valoarea lor e mai mică, dar și mariajul și monogamia sunt devalorizate, pe când penuria lor le mărește
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și raportul numeric dintre bărbați și femei de vârsta căsătoriei. Când există un surplus de femei, nu numai că valoarea lor e mai mică, dar și mariajul și monogamia sunt devalorizate, pe când penuria lor le mărește prețul și încurajează comportamentul marital și monogamic (Guttentag, Secord, 1983). Și cu toate că în cifre absolute numărul femeilor necăsătorite este mai mare, dacă ne oprim la intervalul 18-40 de ani, surplusul pe piața maritală este al bărbaților. Or, aceasta este vârsta căutărilor intense de partenere. Așa că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
monogamia sunt devalorizate, pe când penuria lor le mărește prețul și încurajează comportamentul marital și monogamic (Guttentag, Secord, 1983). Și cu toate că în cifre absolute numărul femeilor necăsătorite este mai mare, dacă ne oprim la intervalul 18-40 de ani, surplusul pe piața maritală este al bărbaților. Or, aceasta este vârsta căutărilor intense de partenere. Așa că femeile, în ciuda altor dezavantaje de valoare maritală, statistic au acest atu. 5.5. Căsătoria ca proces multifactorialtc 5.5. CĂsătoria ca proces multifactorial" Imaginea pe care teoria simplistă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu toate că în cifre absolute numărul femeilor necăsătorite este mai mare, dacă ne oprim la intervalul 18-40 de ani, surplusul pe piața maritală este al bărbaților. Or, aceasta este vârsta căutărilor intense de partenere. Așa că femeile, în ciuda altor dezavantaje de valoare maritală, statistic au acest atu. 5.5. Căsătoria ca proces multifactorialtc 5.5. CĂsătoria ca proces multifactorial" Imaginea pe care teoria simplistă a schimbului și a costurilor și beneficiilor o oferă despre dragoste și hotărârea de căsătorie este cea a partenerilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe care teoria simplistă a schimbului și a costurilor și beneficiilor o oferă despre dragoste și hotărârea de căsătorie este cea a partenerilor care vin pe piață făcând calcule de rentabilitate, caută informații pertinente și aleg în final o variantă maritală optimă. Cu toate că ponderea raționalului și a pragmaticului e mai pronunțată când e vorba de căsătorie decât în dragostea în sine, realitatea de toate zilele, ca și studiile sistematice empirice ne arată însă că pentru cei mai mulți tineri prospectarea „pieței”, cunoașterea celuilalt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
urmare a trăirii unor astfel de experiențe. Ca raport cauzal, nu dragostea și prietenia sunt efectul anticipatei uniuni conjugale, ci aceasta din urmă rezultă din dragoste și prietenie. În acest spirit, B. Murstein (1976) a dezvoltat un model al alegerilor maritale ca procesualitate multifactorială ce cuprinde trei stadii principale premaritale: în primul stadiu, centrarea partenerilor este pe stimulii ce îi prezintă fiecare, în cel de-al doilea, pe sistemul valorico-atitudinal, iar în cel final, pe nevoile și așteptările de rol. De
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu ajutorul unor variabile economice și, mai ales, după modelul comportamentului microeconomic, în termenii maximizării beneficiului (fie el material sau psihospiritual). În acest context paradigmatic, segregarea de roluri este în funcție de diferența de investiție de capital dintre cei doi soți în capitalul marital (comun). La rândul lui, capitalul personal investit depinde de o serie de variabile, cum ar fi averea prealabilă, salariul și alte venituri, școlaritatea. B. Lemennicier (1978) a construit un tablou al comportamentelor de rol în familie în care a introdus
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
școlaritate ai soției). Calculând contribuția fiecărei variabile la timpul alocat treburilor profesionale și celor casnice, autorul găsește că cele două variabile de natură economică evidențiază tot atât de bine, dacă nu mai bine decât explicațiile psihosociale, diferențierile de roluri conjugale și stabilitatea maritală. Se pot face și observații pe marginea acestui model (Segalen, 1987): cum se construiește un indice reprezentativ al „certurilor” din familie?; este posibil să se măsoare insatisfacția și instabilitatea maritală doar prin indicele „ceartă”?; este îndreptățită opunerea sarcinilor domestice celor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bine decât explicațiile psihosociale, diferențierile de roluri conjugale și stabilitatea maritală. Se pot face și observații pe marginea acestui model (Segalen, 1987): cum se construiește un indice reprezentativ al „certurilor” din familie?; este posibil să se măsoare insatisfacția și instabilitatea maritală doar prin indicele „ceartă”?; este îndreptățită opunerea sarcinilor domestice celor profesionale? Paradigma costuri-beneficii și a schimbului social ce are loc în spiritul ei servește ca bază pentru noi nuanțări în înțelegerea rolurilor și a comportamentele maritale. Astfel, Kellerhals et al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
măsoare insatisfacția și instabilitatea maritală doar prin indicele „ceartă”?; este îndreptățită opunerea sarcinilor domestice celor profesionale? Paradigma costuri-beneficii și a schimbului social ce are loc în spiritul ei servește ca bază pentru noi nuanțări în înțelegerea rolurilor și a comportamentele maritale. Astfel, Kellerhals et al. (1987) atașează dimensiunii economice una culturală în înțelegerea strategiilor de roluri: o normă considerată cultural dezirabilă este menținerea unei distanțe economice între soț și soție. Studiind prin observații repetate 550 de cupluri tinere urbane, autorii menționați
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acum mulți tineri sunt ei principalii deținători și organizatori ai banilor familiei. Abordările cu tentă economică mizează foarte mult pe analiza relațiilor dintre diferite tipuri de bugete familiale (monetar, de timp personal, timp liber etc.) și diferite tipuri de capital marital (monetar și nonmonetar). Din ce în ce mai mulți economiști și sociologi ce se preocupă de familie iau în considerare și problema transmiterii patrimoniului familial, interesându-se de rolul acestuia în crearea și reproducția inegalităților sociale, de atitudinea membrilor familiei față de diverse modalități de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ce pierderi și câștiguri sunt în hotărârea de a avea primul copil în perioada optimă biologic, dar care coincide cu cea de școlaritate superioară sau de debut profesional. La fel, începutul mariajului ar fi optim pentru nașterea copilului, dar capitalul marital (inclusiv condițiile de locuit) este de multe ori redus. Intervalul intergenetic mic are avantajul costurilor marginale mai reduse (îmbrăcăminte, ajutorul între copii), dar și dezavantaje, cu deosebire dacă soții sunt angajați în investirea de capital uman (se califică superior). Examinarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
3.1. Diferențieri marcantetc "6.3.1. Diferențieri marcante" Studiile întreprinse prin analiza fișelor medicale, prin chestionare standard sau prin interviuri au scos în evidență importante deosebiri pe planul confortului psihic și al satisfacției între bărbați și femei în cuplurile maritale. Diferențe și mai pronunțate apar însă între soțiile care lucrează și cele casnice. Astfel, deși există rezultate empirice divergente, cercetările din SUA au arătat că femeile necăsătorite și cele căsătorite care au un loc de muncă sunt fizic și psihic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe anumite date empirice care susțin că, indiferent dacă lucrează sau nu, întrucât în „economia” de ansamblu a fericirii în viață la femei contează mai mult decât la bărbați reușita în căsnicie, ele beneficiază spiritual mai mult de mariaj. Satisfacția maritală diferă mult și pe parcursul ciclului familial. De regulă, nașterea primului copil aduce cu sine multe dificultăți și tulburări emoționale în cuplul tânăr. Perioada 6-14 ani a copilului (copiilor) este, de asemenea, una de presiuni economice, psihologice, sociale. Soțul fiind preocupat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În cazul multor familii, distribuite neuniform pe categorii și clase sociale, modelul familiei ca unitate pragmatic instrumentală cu funcții foarte prozaice (sex, buget, reproducere biologică) este cel predominant. Iată așadar ce dialectică subtilă persistă între indicatorii de subiectivitate ai satisfacției maritale și cei ai situațiilor obiective. Mulți părinți se plâng ce grea este viața de familie, după cum întâlnim persoane necăsătorite care se laudă cu lipsa lor de griji. Mecanismele de justificare a condiției în fața propriilor ochi și a semenilor noștri - pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ai reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacitĂȚii de conviețuire" Într-o investigație ce urmărea problemele majore cu care se confruntă familia, efectuată în 1984-1985 (Iluț, Cordoș, 1986), ne-a interesat și percepția cuplurilor conjugale referitoare la sursele satisfacției și insatisfactiei maritale. Pe baza aprecierii unor itemi, cum ar fi „consumul de alcool”, „înțelegerea cu socrii”, „distribuirea sarcinilor gospodărești”, și din convorbirile de tip nedirijat avute cu subiecții și cu unii experți în problemele familiei rezultă că motivele tensiunilor grave și apoi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
date empirice, C. Rusbult și colaboratorii (1987, apud Taylor et al., 1994) au elaborat un model al reacției la insatisfacție, valabil pentru relațiile interumane în general, dar care și-a dovedit valabilitatea mai cu seamă în cele de muncă și maritale. Ei au identificat patru modalități principale de răspuns la insatisfacție (maritală), numite în engleză: voice, loyalty, neglect și exit. Iată succint care ar fi conținutul lor: • Verbalizarea pozitivă (voice) are loc atunci când persoana în cauză definește și exprimă verbal problema
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1994) au elaborat un model al reacției la insatisfacție, valabil pentru relațiile interumane în general, dar care și-a dovedit valabilitatea mai cu seamă în cele de muncă și maritale. Ei au identificat patru modalități principale de răspuns la insatisfacție (maritală), numite în engleză: voice, loyalty, neglect și exit. Iată succint care ar fi conținutul lor: • Verbalizarea pozitivă (voice) are loc atunci când persoana în cauză definește și exprimă verbal problema, caută ajutor (inclusiv psihoterapie), încearcă să se schimbe pe sine, să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cuplu, au investit mult în ea și, în afara acestor variabile, se pare că este mai frecventă la femei. • Loialitatea (loyalty) înseamnă un mod pasiv, dar optimist de a aștepta să se îmbunătățească situația. Persoana loială partenerului său și statutului său marital speră și, eventual, se roagă ca lucrurile să se rezolve de la sine. Acest tip de răspuns este caracteristic indivizilor care consideră că neînțelegerile nu sunt grave, nu trăiesc insatisfacția la cote înalte și, oricum, nu prea văd alte variante. • Neglijarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dimpotrivă, de gândul că relația tot se va sfârși odată și odată. Persoana cu această atitudine își ignoră partenerul, refuză să discute problemele și chiar se comportă urât cu el. Răspunsul de acest fel este asociat cu lipsa de satisfacție maritală și în trecut, și atunci când nu s-au făcut mari investiții în viața familială. • Ieșirea fermă (exit) din relația de cuplu se realizează prin intentarea divorțului, dar pot avea loc și alte comportamente substitutive sau adiacente respectivului act: părăsirea domiciliului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt mai numeroase, puseurile de gelozie mai frecvente. Faptul că familia nu are copii face viața mai ușoară (și mai frumoasă) și deci probabilitatea despărțirii este mai mică. Pe de altă parte, pentru că nu sunt copii la mijloc, iar capitalul marital este mai mic, hotărârea de a divorța poate fi mai ușor luată, costurile fiind mult mai reduse. Primul copil afectează profund relația partenerilor conjugali. Mama va trebui să întrerupă o perioadă școala sau slujba, ceea ce înseamnă, în cazul din urmă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
măsură din „nevăzut” în „transparent”, în perimetrul cercetărilor asidue și al dezbaterilor publice. Altor tipuri de violență intrafamilială li se potrivește acum mai bine eticheta de „nevăzut”: violența dintre frați și abuzul față de bătrâni, bătaia părinților de către copiii adolescenți, violul marital. Sunt subiecte ce așteaptă explorări viitoare mai extinse. Ele vor aduce date noi și sugestii explicative în conturarea unui răspuns mai pertinent la întrebarea de ce în spațiul domestic se întâmplă atâtea abuzuri, nu puține sfârșind cu omoruri. Am văzut că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se mai spune. Într-adevăr, în multe familii, cei doi soți nu mai au practic o viață comună, deși din pricina copiilor, a profesiunilor sau din alte motive, ei nu se despart oficial. Am putea deosebi trei tipuri principale de disoluție maritală: despărțirea în fapt, dar cu locuință comună; separarea totală (și în ceea ce privește locuința), dar fără divorț; divorțul (despărțirea juridică). Primul caz se întâlnește mai des în țări mai puțin dezvoltate, unde locuința este o problemă, iar al doilea, în țări dezvoltate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]