900 matches
-
familia românească avem încă nevoie de studii care să limpezească problema suportului familial intergenerațional ca și a schimbului înțeles ca măsură de ajutorare inter-familială. Educația femeilor și accesul lor la piața muncii au influențat, cred, în mare măsură, schimbarea pieței maritale. Nu este exclus ca la sate să se fi perpetuat un mod tradițional de închegare a familiilor noi, la vârste relativ fragede și în condițiile familiare comunității de secole! De altfel, nu putem să pretindem că avem de-a face
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
există modele unice; întotdeauna vor exista modele, variante și sub-variante ale aceluiași fenomen, determinate de factori care pot avea influențe diferite în funcție de contextul la care se raportează și în care se reproduc. Perioada comunistă poate fi împărțită și în funcție de comportamentul marital al românilor în câteva subperioade. În prima etapă a regimului comunist, ce se întinde până la preluarea puterii de către Nicolae Ceaușescu, se vorbește de existența unei crize la nivel familial, conturată pe fondul încercărilor statului de a dezbina societatea. Elementele definitorii
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care nu avem date, respectiv anii războiului și cei imediat următori, se înregistrează unele oscilații în rata nupțialității dar acestea sunt considerate a fi de natură conjuncturală: recuperarea căsătoriilor neefectuate în timpul războiului, recăsătorirea văduvelor de război și intrarea pe piața maritală a generațiilor mai numeroase născute în perioada interbelică 10. Nu este nici o îndoială că așa s-au petrecut lucrurile câtă vreme la jumătatea anilor '60 rata de nupțialitate a revenit la nivelul din perioada interbelică după care, începând cu anii
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
205-210. Kollontay, Alexandra, The Communism and the Family, London, The Worker's Socialist Federation, 1917. Massino, Jill, "Anonimatul femeii în estetica României ceaușiste", în Alin Ciupală, Despre femei și istoria lor în communism, Editura Universității București, 2004, pp. 137-155. Eadem, "Marital roles and relations in state socialist Romania", în Journal of Women's History, vol. 22, nr. 1, 2010, pp. 34-60. Massino, Jill și Penn Shanna, Gender politics and everyday life in state socialist Eastern and Central Europe, Palgrave Macmillan, New-York
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
creditate cu statut social înalt și independență economică (filiere tehnice și științifice de excelență, inginerie, afaceri etc.). Băieții sunt socializați având la bază principiul "celui care aduce banii în casă", iar fetele sunt educate în vederea asumării, cu prioritate, a condiției maritale și materne, respectiv a exercitării, aproape în exclusivitate, a rolurilor de îngrijire (copii, bătrâni, persoane dependente din familie) și a muncii domenstice, neremunerate. Dezavantajele socializării diferențiate și asimetrice sunt observabile la nivelul carierei femeilor care, comparativ cu cea a bărbaților
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
model of woman in Poland and its sovietic prototype" în IWM Junior Visiting Fellows Conferences, vol. VI/2, 2000; Jill, Massino, Penn Shanna, Gender politics and everyday life in state socialist Eastern and Central Europe, New-York, Palgrave Macmillan, 2009; Eadem, "Marital roles and relations in state socialist Romania", în Journal of Women's History, vol. 22, nr. 1, 2010, pp. 34-60; Eadem, "Anonimatul femeii în estetica României ceaușiste", în Alin Ciupală, Despre femei și istoria lor în communism, Editura Universității București
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Shanna Penn, Gender politics, pentru o trecere în revistă a dublei poveri la care a fost supusă femeia în istorie. 21 Alexandra Kollontay, The Communism and the Family, The Worker's Socialist Federation, London, 1917, p. 20. 22 Jill Masino, Marital roles and relations in state socialist Romania", în Journal of Women's History, vol. 22, nr. 1, 2010, pp. 34-60. 23 Călin Morar-Vulcu, " Între noi și ei: identitatea politică a femeii în discursul comunist", în Ghizela Cosma, Virgiliu Țârău (coord
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
domeniu a arătat că personalitatea soților asemănători se modifică mai puțin, de-a lungul unei decade, comparativ cu cea a soților mai puțin asemănători. De asemenea,soții asemănători au și mai multe puncte comune în activitatea lor, mai puține conflicte maritale și o satisfacție maritală mai accentuată. Modelele maladaptative de personalitate pot fi și ele, susținute de-a lungul vieții prin procesele caracteristice interacțiunii personalităte-mediu. Acestea produc consecințe cumulative-personalitatea timpurie a individului selectează și îl direcționează către trasee particulare în viață
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
personalitatea soților asemănători se modifică mai puțin, de-a lungul unei decade, comparativ cu cea a soților mai puțin asemănători. De asemenea,soții asemănători au și mai multe puncte comune în activitatea lor, mai puține conflicte maritale și o satisfacție maritală mai accentuată. Modelele maladaptative de personalitate pot fi și ele, susținute de-a lungul vieții prin procesele caracteristice interacțiunii personalităte-mediu. Acestea produc consecințe cumulative-personalitatea timpurie a individului selectează și îl direcționează către trasee particulare în viață. Acestea produc consecințe contemporane-personalitatea
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
al copiilor ,,cu cheia la gât”. Generația de 35-40 de ani este născută în perioada ,,boomului” demografic datorat decretului din 1966 de interzicere a avortului. O generație foarte numeroasă care s-a confruntat permanent cu o concurență pe piața educațională, maritală și a muncii. În perioada postdecembristă, mai ales din 2002 când s-a renunțat la vize, o bună parte din copiii celor plecați în străinătate trăiesc singuri. Generația care a crescut ,,cu cheia la gât” pleacă astăzi în lume să
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dintre cele 50 de grupuri patronimice examinate) a celor două modele de reședință. În schimb, opțiunea majorității femeilor intervievate pentru „bani înaintea rudelor” (5) este contradictorie cu cele 11 cazuri (identificate de noi în teren), în care reședința noului cuplu marital este casa sau gospodăria soției. Am constatat, de altfel, în mai multe împrejurări deosebirile de viziune dintre bărbați și femei; dacă femeile, nu și bărbații, dovedesc inflexibilitate în valorizarea „morală” a cinstei sau „metafizică” a divinității, tot ele cred mai
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
religioaseă, organizațiile non-guvernamentale. Printre categoriile de clienți sau grupurile-țintă în asistența socială se numără: persoane sărace, șomeri, victime ale violenței domestice, persoane discriminate și izolate social, persoanele cu handicap, copii abuzați (fizic, emoțional, sexuală, persoane care se confruntă cu probleme maritale, bătrânii, copiii lipsiți de ocrotore părintească, persoanele ce abuzează de drog și alcool, persoane ce se confruntă cu încălcarea drepturilor omului, familii monoparentale, persoane care se confruntă cu divorțul și separarea, persoane fără adăpost, homosexuali, persoane care se confruntă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
demnitatea individului, unicitatea și valoarea fiecărei persoane. (2Ă Asistentul social nu trebuie să practice, să tolereze, să faciliteze sau să colaboreze la nici o formă de discriminare bazată pe rasă, etnie, sex și orientare sexuală, vârstă, convingeri politice sau religioase, statut marital, deficiență fizică sau psihică, situație materială și/sau orice altă preferință, caracteristică, condiție sau statut. Art. 22. - Asistentul social sprijină persoanele asistate în eforturile lor de a-și identifica și clarifica scopurile, în vederea alegerii celei mai bune opțiuni. Art. 23
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
iatacul ei. Or, Rică e un necunoscut: au schimbat Între ei doar ocheade și bilețele de amor, dar nu și-au vorbit Încă. Zița are veleități de amoreză și de aventurieră și, dacă alături de Ghiță Țircădău nu a cunoscut Împlinirea maritală, cu siguranță mariajul cu Rică este peste așteptările ei. Iubirea dintre Rică și Zița se ivește brusc, din Întâlnirea privirilor lor („chiar de atunci seara, când privirile noastre s-au Întâlnit, am citit În ochii tăi cei sublimi că și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Chiriac joacă rolul amantului pasional ce duce paroxismul trăirii sentimentului până În preajma morții. Dar preferă să trăiască și să mențină o relație avantajoasă: Cu vorbele acestea Chiriac s-a mai domolit. Zița, dezvorțată fiind, e disponibilă pentru o nouă experiență maritală; față de fostul soț e sfidătoare: „ZIȚA: ... Când să trec pe maidan, mă pomenesc cu mitocanul, cu pricopsitul de Țircădău, că-mi taie drumul. «Bonsoar- bonsoar», și știi așa deodată, sanfasò: «Hei cocoană - zice mai bine Ți-e acum văduvă?» - «Pardon
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Încă place, poate subjuga cu farmecele ei și puterea de a atrage prin feminitate e deja verificată pe monșerul de la Iunion. Important e faptul că tânăra Zița e o femeie liberă, hotărâtă să ia viața de la capăt. Ea caută Împlinirea maritală, reiterând experiența În condiții avantajoase; despărțirea de Țircădău (agresiv, fără vocație de familist) e o opțiune, căsătoria cu Rică (sentimental, fragil, venind dintr-o lume de dincolo de marginile mahalalei În care viețuiește Zița) reprezintă o Împlinire. Mița Baston, din D-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cum remâne?”. Inculpatul / prevenitul Iancu Zugravu, cu Îndeletnicire incertă, vine beat la judecătorie și nu ezită să-și manifeste condescendența față de limitata putere de Înțelegere a femeii: „Aia a fost la politică... nu-nțelege dumneei... fomeie...” (s.n.). La vârsta angajamentului marital, eroina caragialiană trăiește momente dramatice din cauza ezitărilor bărbatului; domnișoara Porția Popescu, protagonista unei „senzaționale drame pasionale”, recurge la o radicală și supremă soluție: suicidul. Numai că ea va supraviețui, iar gazetele Aurora și Lumina devin, metaforic, vocile martore În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de soț, și de amant. Căsătoria recentă a tinerei Mița cu domnul cel gros este, după toate aparențele, consecința unui aranjament al mamei Miței, cocoana Sofița, Înțelepțită de trecerea anilor. Cocoana Sofița, prevăzătoare, salvează onoarea fetei găsindu- i ca paravan marital un ins inofensiv, vârstnic, stăpânit mai puțin de pulsiuni erotice și mai mult de grija pentru propria sănătate. Imprudentă, Mița Își ia clandestin amantul premarital cu ea și se dezlănțuie instinctual În prezența soțului ce doarme („Domnul care horcăie...”) În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Plăcerea Vetei e să rămână În spațiul conjugal, În care se integrează și amantul, plăcerea Ziței e să cultive tenace o relație amoroasă, aflată deocamdată În plină tatonare, care să-i confirme puterea de seducție și s-o Împlinească, firesc, marital. În schimb, Mița Baston, temperament vulcanic, asociază cheful alcovului, petrecerea - ieșirii În lume și complicațiile amoroase - carnavalului. Veta e obedientă; femeie cu simțul umorului (se amuză copios pe seama Îndrăgostitului care nimerește din greșeală În casa mitocanului, a lui Jupân Dumitrache
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
prezența unui gardedam și acesta e, tranzitoriu, Jupân Dumitrache. Căsătoria e o pavăză. Dovadă e Însuși faptul că, În Întreaga creație a lui Caragiale, nici măcar o femeie măritată și adulterină nu este acuzată fățiș de Încălcarea principiilor etice, a convenției maritale. Ca soție ori concubină, ea se poate implica În romanse, În jocuri amoroase, poate traduce, dar discreția rămâne factorul cheie. Soțul poate ști că e Înșelat, dar e necesar să aibă convingerea / să fie convins că nu trebuie să creadă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sens restrâns a diversității, ca făcând referire la „persoane cu etnie, naționalitate, vârstă, religie și clasă socială diferite” (Carter, Kepner, Shaw și Woodson, 1982, p.49), cât și una în sens larg, cuprinzând practic toate caracteristicile unei persoane (sex, statut marital, nivel educațional, orientare sexuală, dizabilități, ș.a.). Riscul acceptării unei definiții restrânse este acela că cercetările se vor focaliza doar pe o anumită dimensiune la un anumit moment (rasă sau sex) și vor eșua în recunoașterea interacțiunilor cu celelalte dimensiuni. Opțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
populație, segregările în funcție de sex, vârstă, etnie ș.a.). Acest gen de cercetări au surprins ca surse de diversitate trei tipuri de categorizări: caracteristici primare (sex, vârstă, etnie, orientare sexuală, rasă și condiție fizică) și secundare (educație, religie, origine geografică, venit, statut marital și profesional) - care pot influența percepția oamenilor în relațiile dezvoltate, dar și asupra mediului în care trăiesc; caracteristici invariabile (rasă, etnie, sex, orientare sexuală, naționalitate, nivel socio-economic) și variabile (vârstă, funcție, educație, statut marital, condiție fizică); caracteristici vizibile/observabile (rasă
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
educație, religie, origine geografică, venit, statut marital și profesional) - care pot influența percepția oamenilor în relațiile dezvoltate, dar și asupra mediului în care trăiesc; caracteristici invariabile (rasă, etnie, sex, orientare sexuală, naționalitate, nivel socio-economic) și variabile (vârstă, funcție, educație, statut marital, condiție fizică); caracteristici vizibile/observabile (rasă, etnie, sex, vârstă) și invizibile/neobservabile (educație, funcție, experiență în organizație, clasă socială) - cu accent pe normele și valorile comune unui anumit grup de persoane. Întrucât categoriile nu se exclud reciproc, există riscul unor
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ghideze părinții în privința performanțelor școlare ale copiilor lor. Și totuși, practicile școlare pot influența implicarea familiei. S-a constatat că practicile profesorilor de implicare a familiei sunt la fel de importante ca și alte variabile cum ar fi etnia, clasa socială, statutul marital sau statusul mamei, în determinarea modului în care părinții devin implicați. De asemenea, s-a constatat că implicarea familiei este o variabilă tot atât de importantă ca și variabila cadrului familial pentru a determina dacă și cum anume progresează elevii. Cercetările asupra
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
grace à la pratique religieuse -, le milieu, la famille. La possibilité de choisir librement son / să partenaire ne figurait pas parmi leș coutumes admises. Parfois, dans leș classes aisées, l'homme pouvait avoir l'initiative, à savoir exprimer să préférence maritale. Mais elle ne devenait pas acte, si la famille de la jeune demoiselle n'était pas contente de la situation financière (et sociale, implicitement) du prétendant. Une fois le marché conclu, leș futurs époux commençaient une danse irrégulière, sans connaître le pas
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]