18,672 matches
-
determină o restrângere a drepturilor individuale și nu corespunde celor statuate în jurisprudența Curții Constituționale cu privire la caracterul concret, justificat și proporțional în care respectiva restrângere ar trebui operată. ... 8. Dreptul statului de a reglementa propriile legi, în virtutea marjei sale de apreciere, trebuie subordonat garanțiilor speciale inerente dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv un scop legitim și un grad rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
asemenea, Curtea a precizat că acțiunile legiuitorului în privința neaplicării, respectiv abrogării prevederilor legale care stabileau acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă se înscriu în marja sa de apreciere, având drept scop prezervarea unui interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile și veniturile statului (Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 23). ... 56. În sfârșit, în paragraful 25 al deciziei precitate, Curtea a
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
Curtea a precizat că acțiunile legiuitorului prin care a dispus neaplicarea sau abrogarea prevederilor care stabileau acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă se înscriu în marja sa de apreciere, având drept scop prezervarea unui interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile și veniturile statului (Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 23). ... 28. În sfârșit, în paragraful 25 al deciziei precitate, Curtea a
DECIZIA nr. 72 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255867]
-
psihic creat de toată această situație. ... 12. Autorii mai susțin că normele prin care se reglementează cu privire la circulația pe timp de noapte sunt deosebit de ambigue, lipsite de claritate și previzibilitate raportat la exigențele normelor constituționale. Pe lângă marja cuantumului de amendă, se poate deduce și un puternic element discreționar acordat agenților constatatori în sensul că aceștia pot să stabilească un cuantum de amendă diferit pentru aceeași faptă contravențională, respectiv părăsirea locuinței în intervalul orar 22.00-5.00, aspect inacceptabil într-
DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255852]
-
este „de utilitate publică“. În consecință, în cadrul mecanismului de protecție creat de Convenție, este de competența acestora să se pronunțe primele cu privire la existența unei probleme de interes general. Prin urmare, beneficiază, în această privință, de o anumită marjă de apreciere, ca și în alte domenii asupra cărora funcționează garanțiile Convenției. În plus, noțiunea de „utilitate publică“ este o noțiune amplă în sine. Considerând normal ca legiuitorul să dispună de o mare libertate în conducerea unei politici economice și
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat de orice măsură prin care o persoană este privată de proprietatea sa. Curtea de la Strasbourg, controlând totodată respectarea acestei cerințe, îi recunoaște statului o largă marjă de apreciere atât pentru a alege modalitățile de punere în aplicare, cât și pentru a hotărî dacă consecințele acestora sunt motivate, în interesul general, de preocuparea de a atinge obiectivul legii în cauză [Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată de
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
este arbitrară, întrucât ea vizează pe toți acționarii Companiei Naționale „Poșta Română“ - S.A. (în fapt, este vorba de statul român și de Fondul Proprietatea - S.A.). Astfel, Curtea reține că măsura criticată de autoarea excepției de neconstituționalitate se înscrie în limitele marjei de apreciere a statului, permițând menținerea unui echilibru just între interesele în cauză. Capitalizarea prevăzută de dispozițiile legale criticate este de natură să asigure Poștei Române evitarea insolvenței sau chiar a falimentului. ... 48. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții. De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
publice, pe calea contenciosului administrativ, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, soluția stabilită prin dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului în stabilirea competenței instanțelor judecătorești în materia contenciosului administrativ, fiind o expresie a dispozițiilor constituționale evocate. ... 17. De asemenea, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu conțin privilegii sau discriminări în raport cu criteriile egalității
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
achitării ei ar putea fi mai pronunțată decât cea a achitării unui impozit. ... 58. Cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea constată că, date fiind specialitatea domeniului, precum și importanța sa, de principiu statul trebuie să beneficieze de o marjă largă de apreciere. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut prin Hotărârea din 31 mai 2011, pronunțată în Cauza Mirela Cernea și alții împotriva României, paragraful 42, că, într-un domeniu atât de complex și de delicat ca cel
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
recunoscut prin Hotărârea din 31 mai 2011, pronunțată în Cauza Mirela Cernea și alții împotriva României, paragraful 42, că, într-un domeniu atât de complex și de delicat ca cel al strategiei naționale în domeniul energetic, statul dispune de o marjă largă de apreciere pentru a-și desfășura politicile sale de interes general (Curtea Constituțională a reiterat acest considerent în Decizia nr. 605 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 27 noiembrie 2015
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
pentru a-și desfășura politicile sale de interes general (Curtea Constituțională a reiterat acest considerent în Decizia nr. 605 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 27 noiembrie 2015, paragraful 21). Această marjă de apreciere este aplicabilă nu doar în examinarea conținutului propriu-zis al reglementării, ci și în evaluarea urgenței și a situației extraordinare care au determinat Guvernul să intervină prin adoptarea celor două ordonanțe de urgență criticate. Prin urmare, sunt neîntemeiate și
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
reținut, în jurisprudența sa recentă, că, „dacă în cadrul aceluiași nivel ierarhic sunt organizate direcții specializate, legiuitorul poate stabili, în plan orizontal, condiții speciale sau derogatorii de acces în cadrul acestora față de cele generale și specifice deja existente, însă marja sa de apreciere nu poate să se manifeste aleatoriu/arbitrar/subiectiv, ci ea trebuie să fie unitară și coerentă, cu respectarea principiului controlului ierarhic în cadrul Ministerului Public. [...] Așadar, reperul pentru reglementarea condiției de vechime necesare accederii la funcția de procuror în
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
în procedura de judecată în etapa camerei preliminare, procedură care, astfel, nu a fost legal îndeplinită la termenul acordat în vederea discutării cererii. Or, Curtea Constituțională a afirmat, în jurisprudența sa, că dispozițiile legale criticate constituie opțiunea legiuitorului, exprimată în marja de apreciere prevăzută de art. 61 din Constituție. De altfel, dispoziția legală criticată reprezintă o aplicare în domeniul legii procesual penale tocmai a dispozițiilor constituționale prevăzute la art. 126 alin. (2). Pentru aceste motive, se susține că textul este clar
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
a unor garanții procesuale precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. ... 19. Totodată, Curtea a reținut că textul criticat reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în marja de apreciere prevăzută la art. 61 alin. (1) din Constituție. În acest sens, Curtea a constatat că prevederile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală reprezintă o aplicație în domeniul legii procesual penale a dispozițiilor constituționale ale art.
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
analiza proiectului se desfășoară prin raportare la art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, precum și prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale în materie. Unul dintre scopurile revizuirii Constituției în anul 2003 a fost tocmai delimitarea mai clară a marjei de apreciere a Guvernului în privința ordonanțelor de urgență, controlul ex post realizându-se de o manieră efectivă de către Curtea Constituțională. În vedere emiterii avizului de legalitate, analiza efectuată de Ministerul Justiției parcurge următorii pași: 1. Se verifică îndeplinirea
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
sunt formulate într-un mod generic și lipsit de predictibilitate. Prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, este determinată o stare de incertitudine juridică, deoarece reglementarea primară, fiind neprevizibilă, lipsită de rigurozitate, oferă autorităților administrative o marjă extrem de largă de apreciere și, în același timp, discreționară în privința acțiunilor și măsurilor ce pot fi dispuse. A menționat reclamantul că, prin jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat de principiu că „prin nicio lege nu se poate stabili
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată, dispozițiile legale invocate fiind contrare art. 4 alin. (2), art. 16, art. 34, art. 44 alin. (1), art. 47, art. 53 și art. 115 alin. (6) din Constituție. Astfel, autoritățile statului dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicilor lor sociale, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, astfel încât autoritățile naționale sunt în principiu bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui
DECIZIA nr. 343 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259831]
-
examinate din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu referire la critica adusă prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut că prevederile de lege criticate reprezintă expresia opțiunii legiuitorului în materia salarizării asistenților judiciari, situată în marja sa de apreciere, permisă de dispozițiile art. 16 din Constituție. Legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (Decizia nr. 458 din 1
DECIZIA nr. 225 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258460]
-
4 februarie 2021, paragraful 12). ... 17. Mai departe, cu referire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, este relevantă reiterarea de către Curtea Constituțională a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea
DECIZIA nr. 225 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258460]
-
trebuit să îndeplinească alte condiții, în ciuda faptului că, în opinia ei, reprezentativitatea organizației făcea obiectul unor îndoieli. Adaugă că această situație a fost aceeași la alegerile din decembrie 2016. ... 35. Guvernul precizează că stabilirea condițiilor de eligibilitate ține de marja largă de apreciere pe care Curtea o recunoaște statelor membre în materie electorală și face referire la caracteristicile specifice ale sistemului de reprezentare a minorităților naționale în Parlamentul României, astfel cum au fost identificate de Curte în Hotărârea Grosaru împotriva
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
există un «raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit»“ [a se vedea, între multe altele, Sejdić și Finci împotriva Bosniei și Herțegovinei (MC), nr. 27.996/06 și 34.836/06, pct. 42, CEDO 2009]. Statele contractante beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă și în ce măsură diferențele între situații care sunt similare în alte privințe justifică diferențe de tratament. Întinderea acestei marje variază în funcție de circumstanțe, domenii și context [Andrejeva împotriva Letoniei (MC), nr. 55.707/00
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
și Sadak împotriva Turciei (MC), nr. 10.226/03, pct. 108, CEDO 2008]. ... 40. În concluzie, drepturile garantate prin art. 3 din Protocolul nr. 1 nu sunt absolute. Este loc pentru „limitări impliciteˮ, iar statelor contractante trebuie să li se acorde o marjă largă de apreciere în materie [a se vedea, între altele, Matthews împotriva Regatului Unit (MC), nr. 24.833/94, pct. 63, CEDO 1999-I, și Labita împotriva Italiei (MC), nr. 26.772/95, pct. 201, CEDO 2000-IV]. În ceea ce privește dreptul de a candida
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
1 la Convenție și inerent noțiunii de regim cu adevărat democratic, este doar iluzoriu dacă persoana în cauză poate fi, în orice moment și în mod arbitrar, privată de acesta. În consecință, deși este adevărat că statele dispun de o marjă amplă de apreciere pentru a stabili condițiile de eligibilitate in abstracto, principiul caracterului efectiv al drepturilor impune ca procedura care permite determinarea eligibilității să fie însoțită de garanții suficiente pentru a permite evitarea arbitrarului (Melnitchenko, citată anterior, pct. 59). ... 43
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]