727 matches
-
Cher, Cote-d'or, Cotes-d'Amor, Creuse, Dordogne, Doubs, Eure, Eure-et-Loire, Finistere, Ille-et-Vilaine, Indre, Indre-et-Loire, Jură, Loire-et-Cher, Loire, Loire-Atlantique, Loiret, Lot-et-Garonne, Maine-et-Loire, Manche, Marne, Mayenne, Nievre, Nord, Oise, Orne, Pas-de-Calais, Rhone, Haute-Saone, Saone-et-Loire, Sarthe, Ville de Paris, Seine Maritime, Seine et Marne, Yvelines, Deux-Sevres, Vendee, Vienne, Haute-Vienne, Yonne, Territoire de Belfort, Essonne, Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis, Val-de-Marne, Val-d'Oise. În Spania: Santa Cruz de Tenerife, Las Pălmaș.
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 13 februarie 2002 privind condiţiile de sănătate şi certificarea veterinara pentru comerţul României cu statele membre ale Comunităţii Europene cu ovine şi caprine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141855_a_143184]
-
învățământului și a folosirii limbii franceze. Astfel de acțiuni - atât ale comunelor, cât și ale consiliilor locale - s-au dovedit exemplare. În acest sens se pot cita programul orașului Quimper cu comunele Santa Mărie și Hațeg, precum și cel al departamentului Marne cu județul Neamț. Cele două părți își propun că, în cadrul acțiunilor întreprinse de colectivitățile teritoriale, colectivitățile franceze și, în special, departamentele, să găsească metode de dezvoltare a cooperării cu omologii români în domeniul protecției copilului. Identitatea structurilor între județele din
PROGRAM ROMÂNO-FRANCEZ din 13 iunie 2001 de cooperare culturală, ştiinţifică şi tehnica pentru anii 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142283_a_143612]
-
lei a 0,4375 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, călcare industriale și de construcții, dolomită, gresie și tufuri industriale; ... f) echivalentul în lei a 0,50 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru argile, marne, loess, nisip și pietriș, nisip și roci caolinoase; ... g) echivalentul în lei a 0,6875 euro pe unitatea de producție minieră, pentru albastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie și diatomită; ... h) echivalentul
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 30 iunie 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148591_a_149920]
-
masivele se desfășoară în șiruri aproape paralele, cu orientare NV-SE și care se succed de la vest la est, cu următoarea alcătuire: în vest, roci vulcanice (andezite), roci cristaline în centru, iar în est și sud, roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile). altitudini între 1 000 și 1 900 m; doar în Munții Rodnei și Munții Călimani crestele depășesc 2 000 m; fragmentarea accentuată și existența unor pasuri la înălțimi nu prea mari au permis desfășurarea drumurilor de legătură între așezările
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Suhard și Obcina Mestecăniș. Sunt separate de va lea Bistriței și Depresiunea Maramureș, unde se află sate mari, vestite pentru bisericile din lemn, portul popular și creșterea animalelor). - în est există Obcina Feredeului și Obcina Mare, formate din gresii și marne, cu înălțimi de 800 - 1 400 m; - în sud, la contactul cu Grupa Centrală sunt două pasuri, Tihuța (1 201 m) și Mestecăniș (1 096 m), și două depresiuni, Dornelor și Câmpulung, străbătute de drumuri ce fac legătura între Transilvania
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
culmile Carpaților Orientali și ale Carpaților Meridionali, dar se ridică uneori cu câteva sute de metri deasupra podișurilor și a Câmpiei Române. Astfel, ei apar ca o treaptă între munți și regiunile joase de la exteriorul acestora. sunt alcătuiți din gresii, marne, argile, pe care mișcările tectonice le-au cutat sau le-au ridicat neuniform (mai mult lângă munte și mai puțin lângă câmpie); cele mai înalte dealuri ajung la peste 1 000 m, iar cele mai joase la 300 m; au
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
orașele Câmpulung, Curtea de Argeș, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu etc., complexul sculptural realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu. PODIȘUL MOLDOVEI a. Caracteristici reprezintă un podiș mare situat în estul României dar care se întinde și în Republica Moldova; este alcătuit din gresii, marne, argile care formează strate ce înclină de la nord-vest la sud-est și se află peste un fundament foarte vechi ce aparține Platformei Moldovenești; relieful are interfluvii netede, cu înălțimi de 300 - 500 m, separate de văi cu terase; RELIEFUL 25 • Menționați
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
necesarul de apă pe cursurile lor au fost construite iazuri. Dealurile sunt joase, cu altitudini sub 250 m. Câmpia Moldovei este o însemnată regiune DE REȚINUT Podișul Moldovei se caracterizează prin: înclinare generală de la nordvest la sud-est; alcătuire din: gresii, marne și argile; climat temperat-continental; râuri colectate de Siret și Prut; trei diviziuni: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului. 26 GEOGRAFIE FIZICĂ Podișul Central Moldovenesc Valea superioară a Moldovei agricolă cunoscută pentru culturi cerealiere, livezi și pentru renumitele podgorii de la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
alti tudinile scad la 250 - 300 m. PODIȘUL GETIC a. Caracteristici se desfășoară în sudul Subcarpaților Getici și în sud-estul Podișului Mehedinți, întinzându-se de la Dâmbovița (E) la Dunăre (V), limita de sud fiind Câmpia Română; este format din gresii, marne, argile la adâncime și pietrișuri la partea superioară; înălțimile depășesc 600 m în nord și scad la 300 m la contactul cu Câmpia Română. Interfluviile sunt mai înguste în nord, cu păduri și versanți afectați de torenți și alunecări. Ele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
m. Interfluviile sunt largi, netede, acoperite cu pâlcuri de pădure de gorun sau de livezi și pășuni, iar văile sunt înguste. În calcare s-au dezvoltat peșteri (Topolnița). Climatul submediteranean a favorizat DE REȚINUT Podișul Getic: este alcătuit din gresii, marne și argile, acoperite de un strat de pietrișuri; are înclinare de la nord la sud; în subsol sunt zăcăminte de petrol, gaze naturale și lignit. RELIEFUL 27 • Numiți rocile care intră în alcătuirea Podișului Getic. • Caracterizați relieful Podișului Getic prin elementele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
o depresiune tectonică, a fost acoperită de mare și, în zeci de milioane de ani, râurile ce veneau din munți au depus materiale aluvionare până au umplut-o. Astfel, au rezultat strate de mii de metri grosime, formate din gresii, marne, conglomerate, argile, nisipuri, pietrișuri etc. Stratele sunt cutate, cu blocuri imense de sare pe marDE REȚINUT Dealurile de Vest: se desfășoară între râurile Someș (la nord) și Nera (la sud); au înclinare est-vest; sunt alcătuite din pietrișuri, nisipuri și argile
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cea agricolă fiind completată de funcțiile minieră, industrială, de transport, comercială, turistică. Exemple de sate cu funcții mixte: • Fundu Moldovei (jud. Suceava): creșterea animalelor, exploatarea forestieră și prelucrarea lemnului (cherestea), minieră (extracția cuprului); • Hoghiz (jud. Brașov): creșterea animalelor, exploatarea minieră (marne și granit), industrie (ciment); • Variaș (jud. Timiș): agricultură complexă (cultura cerealelor, viticultură, creșterea animalelor), exploatarea gazelor naturale; • Valea Călugărească (jud. Prahova): agricultură (viticultură) și industrie (alimentară; vinificație; industrie chimică: acid sulfuric, fosfați etc.). • Malnaș (jud. Covasna), Amara (jud. Ialomița), Voineasa
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
gălbuie), Porumbacu; • calcare metamorfice, mai ales în Munții Apuseni (Moneasa, Vașcău, Căprioara); c) sedimentare: • calcare, în multe regiuni ale țării: Hârșova și Basarabi (Podișul Dobrogei), Bicaz (Carpații Orientali), Săndulești (Depresiunea Tran silvaniei); • travertin: Banpotoc (jud. Hunedoara), Borsec (jud. Harghita); • gresii, marne, argile, pietrișuri și nisipuri, cu exploatări în foarte multe localități. Carieră de granit în Munții Măcinului AMINTIȚI-Vă principalele tipuri de roci eruptive, sedimentare și metamorfice; modul de formare a tipurilor de roci menționate și utilizarea acestora. ACTIVITățI ECONOMICE 119
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ACTIVITățI ECONOMICE 119 120 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Industria de prelucrare a materialelor de construcții Este o industrie care realizează o gamă variată de produse, ce pot fi grupate în câteva subramuri: a) industria lianților, respectiv prelucrarea calcarelor și a marnelor pentru a obține: • ciment, în foarte multe întreprinderi, repartizate pe întreg cuprinsul țării, după necesitățile locale: Comarnic, Bârsești Târgu Jiu, Medgidia, Bicaz, Turda, Chiștag etc.; • var, de asemenea cu foarte multe întreprinderi: Câmpulung, Constanța, Turda, Brașov etc.; • ceramică (pe bază
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
geologic ți hidrologic), canalele hidroenergetice se pot împărți în următoarele categorii: canale executate în umplutură; canale în profil mixt (parțial în umplutură, parțial în săpătură); canale de coastă; canale în săpătură în aluviuni; canale în săpătură în aluviuni și în marne sau roci dure; Din punct de vedere al tehnologiei de execuție a canalelor în săpătură are o mare importanță dacă debușarea se face în albia râului sau dacă nu are debușare. În ultimul caz canalul continuă cu canalul în profil
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
umplutură. 3.1.1. Principalele caracteristici pe tipuri și dimensiuni ale canalelor a) Canale de aducțiune pentru debit instalat de 90 mc/sec. (în umplutură): b) Canal de fugă pentru debit instalat de 90 mc/sec. (în săpătură aluviuni și marnă): 3.1.2. Volume principale de lucrări a) Canal de aducțiune: b) Canal de fugă: 3.1.3. Principalele lucrări de organizare tehnologică ce concură la execuția lucrărilor a) Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor de pe canal (iluminat și forță
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
următoarele caracteristici tehnologice specifice: a) traseul canalelor de derivație de regulă trece prin apropierea albiei râurilor, unde pânza freatică este la adâncime mică de la suprafața terenului, ceea ce îngreunează execuția lucrărilor. b) in cazul excavațiilor în roca de bază constituită din marne nisipoase sau nisipuri marnoase, cu pânză de apă freatică, se adoptă tehnologii speciale de execuție a excavațiilor. c) când roca de bază în care se sapă canalul de derivație este rocă compactă care nu se poate săpa cu excavatorul se
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
cupă. Rigolele de colectarea și dirijarea apelor se fac în funcție de mărimea secțiunii canalului. La canalele cu secțiune mică, se realizează o singură rigolă în axul canalului care colectează și dirijează apele în aval până la coada canalului, rigola coboară până la nivelul marnei odată cu coborârea excavațiilor. La excavarea canalelor de secțiune mare (lățimea radierului = 25 m), colectarea apelor se recomandă să se realizeze prin două rigole săpate la baza taluzurilor, rigolele coboară odată cu coborârea nivelului excavațiilor. La nivelul rocii de bază se colectează
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
asigure un buldozer pentru întreținere și nivelare. c) Excavațiile în rocă. Tehnologia de execuție a excavațiilor în rocă la canalele de derivație se stabilește în funcție de următorii factori: grosimea stratului de rocă ce urmează să fie excavat; natura și duritatea rocii (marne, nisipuri marnoase, marne cu intercalații de nisip acvifere, roci dure); dimensiunile (secțiunea) canalului. Excavațiile în rocă se încep dinspre aval spre amonte în urma excavațiilor în aluviuni la distanță de 200 300 m. Înainte de atacarea excavației, în cazul când roca este
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
pentru întreținere și nivelare. c) Excavațiile în rocă. Tehnologia de execuție a excavațiilor în rocă la canalele de derivație se stabilește în funcție de următorii factori: grosimea stratului de rocă ce urmează să fie excavat; natura și duritatea rocii (marne, nisipuri marnoase, marne cu intercalații de nisip acvifere, roci dure); dimensiunile (secțiunea) canalului. Excavațiile în rocă se încep dinspre aval spre amonte în urma excavațiilor în aluviuni la distanță de 200 300 m. Înainte de atacarea excavației, în cazul când roca este constituită din marne
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
marne cu intercalații de nisip acvifere, roci dure); dimensiunile (secțiunea) canalului. Excavațiile în rocă se încep dinspre aval spre amonte în urma excavațiilor în aluviuni la distanță de 200 300 m. Înainte de atacarea excavației, în cazul când roca este constituită din marne compacte care se pot săpa cu excavatorul se execută lucrările de colectare a apelor de infiltrație. În acest scop în taluz la contactul stratului de aluviuni și marnă se execută șanțul drenant în care se introduce tubul colector Ø 200
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
300 m. Înainte de atacarea excavației, în cazul când roca este constituită din marne compacte care se pot săpa cu excavatorul se execută lucrările de colectare a apelor de infiltrație. În acest scop în taluz la contactul stratului de aluviuni și marnă se execută șanțul drenant în care se introduce tubul colector Ø 200 300 mm (în funcție de debitele de infiltrație). Tubul colector este îmbrăcat într-un strat drenant de filtru invers. Prin acest șanț apa de infiltrație este condusă în aval de
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
în care se introduce tubul colector Ø 200 300 mm (în funcție de debitele de infiltrație). Tubul colector este îmbrăcat într-un strat drenant de filtru invers. Prin acest șanț apa de infiltrație este condusă în aval de frontul de excavație în marnă. În urma excavației la distanța de cca. 200 m se fac șanțuri cu tub colector și filtru invers de coborâre pe taluzurile în marnă, prin care se dirijează apele de infiltrație în rigola centrală de pe radierul canalului. Rigola centrală de forma
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
filtru invers. Prin acest șanț apa de infiltrație este condusă în aval de frontul de excavație în marnă. În urma excavației la distanța de cca. 200 m se fac șanțuri cu tub colector și filtru invers de coborâre pe taluzurile în marnă, prin care se dirijează apele de infiltrație în rigola centrală de pe radierul canalului. Rigola centrală de forma trapezoidală are dimensiunile de obicei B = 2,0 m, b = 1,0 m, și h = 0,8 m cu taluzurile având panta de
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de forma trapezoidală are dimensiunile de obicei B = 2,0 m, b = 1,0 m, și h = 0,8 m cu taluzurile având panta de 1 : 1,5. Se recomandă ca rigola centrală să fie betonată imediat în urma excavațiilor în marnă când s-a ajuns la cota radierului. După executarea drenurilor la contactul dintre aluviuni și marne pe o lungime de 200 300 m, se trece la executarea excavației în marnă. Dacă stratul de marnă nu depășește 3,00 4,00
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]