718 matches
-
văd că este vorba de „Sama dumisali Iordachii Cantacuzino vel vornic de banii ci i s-au dat pentru treaba casălor Mitropolii, și pe ci s-au dat bani noi, începându din zi întâiu a lui martu. Leat 7244 (1736) mart 1.” Cercetez întâi de unde s-au adunat cei 5.993 lei și 4 potronici și văd că: „3.295 lei s-au luat de pre la boiari, cu 1.000 lei ce-au dat gospod precum arată izvodul cu pecete
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
așteptam în antreu la dentist, răs foiam revista „Capital“, mai precis acel număr special cu cele cincizeci de femei de succes din Ro mânia. Și-am început să râd ca prostul, spre mirarea celorlalți mucenici care mai așteptau să fie marti rizați: una dintre cele cincizeci de fericite era o veche iubită de-a mea! Nu căutați revista, că n-o s-o ghi ciți. Oricum, nu era nici Andreea Marin, nici Mi haela Rădulescu. Dac-aș fi avut mii de iubite
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ajunsese un asemenea obiect în districtul Buffalo sau de ce fusese abandonat acolo, asta doar o închipuire dintre cele mai îndrăznețe ar fi putut explica. La cea de-a șaptea lor întâlnire, în timp ce făceau cumpărături în raionul de legume de la Sun Mart pentru o cină spontană, el o numi K.S. pentru prima oară de mulți ani. Întotdeauna îi plăcuse mult porecla asta. O făcea să se simtă altă persoană, un membru important dintr-o organizație eficientă. Undeva ai să schimbi ceva, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
IV,59). Asupra jertfelor ne spune Herodot că «victima este înfățișată în picioare cu membrele dinainte lățuite într-o frânghie; că nu este nici foc aprins, nici auspicii, nici libațiuni. Animalul gâtuit este jupuit si apoi fiert.» (IV, 60). Pentru Mart se fac jertfe deosebite. «În fiecare district, se ridică aproape de locul unde magistrații țin judecățile, un templu în modul următor. Se adună un mare număr de legături de vreascuri care se clădesc pe un spațiu de trei stadii de lung
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
doilea Dumnezeu, în care se încorpora principiul răului, precum în Zamolxis era întrupat acel al binelui. Acest al doilea zeu, a cărui nume național getic nu ni s-a păstrat, era tălmăcit de către scriitorii greci și romani cu Ares sau Mart, zeul distrugerii, războiului și al morții. Astfel ne spune Virgiliu că «părintele Mart ar păzi ogoarele Geților»; Ovidiu ne vorbește despre «Geții închinători ai lui Mart.» Tot deasemene numesc Martialis si Statius pe Mart zeu getic. Din această pricină chiar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
acel al binelui. Acest al doilea zeu, a cărui nume național getic nu ni s-a păstrat, era tălmăcit de către scriitorii greci și romani cu Ares sau Mart, zeul distrugerii, războiului și al morții. Astfel ne spune Virgiliu că «părintele Mart ar păzi ogoarele Geților»; Ovidiu ne vorbește despre «Geții închinători ai lui Mart.» Tot deasemene numesc Martialis si Statius pe Mart zeu getic. Din această pricină chiar umbla la cei vechi o tradiție că «Mart se născuse în țara Dacilor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ni s-a păstrat, era tălmăcit de către scriitorii greci și romani cu Ares sau Mart, zeul distrugerii, războiului și al morții. Astfel ne spune Virgiliu că «părintele Mart ar păzi ogoarele Geților»; Ovidiu ne vorbește despre «Geții închinători ai lui Mart.» Tot deasemene numesc Martialis si Statius pe Mart zeu getic. Din această pricină chiar umbla la cei vechi o tradiție că «Mart se născuse în țara Dacilor, Moesilor și a Tracilor.» Mart însă în credințele antice era considerat tocmai ca
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
greci și romani cu Ares sau Mart, zeul distrugerii, războiului și al morții. Astfel ne spune Virgiliu că «părintele Mart ar păzi ogoarele Geților»; Ovidiu ne vorbește despre «Geții închinători ai lui Mart.» Tot deasemene numesc Martialis si Statius pe Mart zeu getic. Din această pricină chiar umbla la cei vechi o tradiție că «Mart se născuse în țara Dacilor, Moesilor și a Tracilor.» Mart însă în credințele antice era considerat tocmai ca zeul cerului tulburat, al furtunei, norilor și al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ne spune Virgiliu că «părintele Mart ar păzi ogoarele Geților»; Ovidiu ne vorbește despre «Geții închinători ai lui Mart.» Tot deasemene numesc Martialis si Statius pe Mart zeu getic. Din această pricină chiar umbla la cei vechi o tradiție că «Mart se născuse în țara Dacilor, Moesilor și a Tracilor.» Mart însă în credințele antice era considerat tocmai ca zeul cerului tulburat, al furtunei, norilor și al vijeliei, adică tocmai acei monștri îm potriva cărora Geții aruncau săgețile lor. Că Dacii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Ovidiu ne vorbește despre «Geții închinători ai lui Mart.» Tot deasemene numesc Martialis si Statius pe Mart zeu getic. Din această pricină chiar umbla la cei vechi o tradiție că «Mart se născuse în țara Dacilor, Moesilor și a Tracilor.» Mart însă în credințele antice era considerat tocmai ca zeul cerului tulburat, al furtunei, norilor și al vijeliei, adică tocmai acei monștri îm potriva cărora Geții aruncau săgețile lor. Că Dacii considerau furtuna ca un semn rău pentru ei, se vede
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
atributele zeilor lor, că fiecare popor, fiecare oraș chiar aveau câte un zeu favorit, care covârșea în curând pe toți ceilalți în însemnătatea ce o dobândea pentru mintea poporului. Astfel găsim la Atenieni pe Pallas-Atene sau Minerva, la Romani pe Mart și așa mai departe. În Egipet fiecare nomă adora un zeu deosebit. Tracia, regiunea vinului, adoptase ca zeu național pe Dionisos. Pe acesta îl confundau cu zeul cel mai mare Zevs sau Jupiter si cu Foebus sau Apolo, adică soarele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
prin predică și exemplu, fusese uitată de Geți, apoi organizatorul statului dac, Boerebiste împreună cu colegul său profetul Deceneu, apucară un mijloc mai energic al stârpirii răului, înlăturarea cauzei naturale a beției, nimicirea viilor. Ca și Geții, Dacii se închinau lui Mart, pe care după cum am văzut îl credeau născut chiar în țara lor, încât este probabil ca și pe timpul Dacilor, religia lor păstrase caracterul dualistic pe care l-am desemnat mai sus. Se mai amintește la Daci și un cult al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
care se apăra din toate părțile, învârtindu-l repede în jurul lor. Cu toate că cele mai multe din aceste științi se referă la Traci, ele pot fi aplicate și la Geto-Daci. Ovidiu ne descrie astfel pe un luptător get: „Glas sălbatec, fața cruntă, lui Mart imagine vie Cu coama, cu barba de fer neatinsă, Dreapta lui, nu leneșă, rănește cu cuțitul, Purtat de tot barbarul, la coastă atârnat.” Sistemul de luptă al Geților, de călare, se potrivea la locuri șese, nu însă la acele muntoase
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
care îl prinse de bicicleta lui Mountain Bike. Pari încărcat, remarcă Fran. Pleci undeva în weekend? — De fapt, fac un drum cu bicicleta până la Cambridge. Dar sunt peste o sută de kilometri! — Merită. Au bicicleta la care visez în Exchange&Mart săptămâna asta. Un tip din Cambridge vrea s-o vândă. Cu cinzeci de mii mai ieftină decât aș găsi-o oriunde. Fran era uluită. — Și faci așa un drum pentru asta. Nu sunt oferte de biciclete mai aproape de Woodbury? — M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Eminescu. E doar o invitație la o petrecere cu suspinuri și lacrimi. Omul Își Îndreaptă pașii către „desul stejăriș” (Lunca din Mircești), chemat de o vibrare tainică, de o melodie divină, melancolică... Voluptatea se termină aici... În Steluța, Emil, 8 Mart, care i-au adus lui Alecsandri reputația de mare poet al dragostei, tonul este mai intim, versul vorbește la persoana Întîi. Se observă imediat Întreaga figurație Îngerească. Vorbind de multe misteruri, poemul este, În fapt, fără mister. Simpatia pe care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
noian de cufundare, de mormînt Întunecat”... . Cele trei lungi poeme discursive: Jaloba mea, Scrisoarea către Zulnia și Amoriul din prieteșug, la care am putea adăuga și un alt poem dinafară temei erotice (Moartea părintelui dumisale Vornicului Costache Conachi la 1803, Mart În 7), pun În chip mai direct În fața omului, ființă slabă, perspectiva dispariției. Jaloba mea În cepe cu un vers ce nu lasă nici o speranță: „Lume, astăzi să desparte de tine un muritor”... iar Scrisoarea se deschide spre un orizont
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
taci”. Adorația nu ține seama, s-a văzut, de timp și spațiu. Conachi suspină noaptea și ziua, iarna și primăvara. Perseverența și răbdarea Îl recomandă pentru categoria, restrînsă, a adevăraților amanți, așa cum o descrie În secolul al XII-lea Bernard Marti: nu este un adevărat amant cel care disprețuiește anumite luni ale anului, căci ianuarie nu valorează mai puțin decît aprilie sau mai, luni dulci și Înverzite: „L’amour vaut en effet en toute saison...” Primii noștri poeți nu fac Însă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
îngrijit de aceasta. Noi nu știm nimic. [20 iunie 1876] FRIEDERICH DIEZ Deși cam târziu, totuși ne îndeplinim datoria de a înștiința pe cetitorii noștri despre moartea renumitului filolog al limbilor romanice, Friedrich Christian Diez. Născut la Giessen la 15 mart 1794, și-au făcut studiile sale de literatură clasică în orașul său natal. La 1813 a luat parte ca voluntariu în războiul împrotiva francezilor, iar la 1816 îl vedem studiînd în Goettingen limbele moderne. În urma îndemnărilor lui Gothe să fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țări în cari nimene nu-i mulțămit. Afară de aceea, libertatea religioasă este, dragă Doamne, garantată prin o mulțime de terfeloage de origine supremă, cari se vor fi respectând față cu alții, numai față cu românii nu. Astfel Constituția din 4 mart 1849 paragraf 1, Patenta din 31 dec. 1852, "Diploma" din 30 oct. 1860, în fine Constituția (Reichsgrundgesetz ) din 21 dec. 1867 art. 15 în care se zice: "Fiecare biserică recunoscută de stat are dreptul de a-și exercita cultul după
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
confiscarea, iar împăratul au refuzat-o făcând deosebire între al meu și-al tău. În urma măsurilor guvernului, se lățise îngrijiri asupra "dreptului de proprietate" a moșiilor bisericești. Deci consiliul suprem se vede silit de-a declara prin rescriptul din 19 mart. 1783: Luîndu-se moșiile episcopiei și poate și cele mănăstirești sau ale altor institute, nu se înstrăinează nicidecum de la menirea lui darul făcut episcopiei mănăstirei sau institutului, ci, din contra, veniturile nesigure de mai nainte, ce nu se pot evita la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
marelui-vizir cătră guvernorii provințiilor li impune acestora îndatorirea de a căuta ca populația să se dezarmeze. Din cauza întîrzierii delegaților muntenegreni, armistițiul între Poartă și Muntenegru s-au prelungit în mod formal pe douăzeci de zile. Ziua de 17 fevr. (1 mart) 1877 este menită a fi remarcabilă în istoria țărilor dunărene. În 16/28 fevr. scupcina mare sârbească a primit bazele restabilirii păcii, convenite cu Poarta. Consiliul de miniștri al Porții asemenea au admis acele baze, încît joia trecută (1 mart
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mart) 1877 este menită a fi remarcabilă în istoria țărilor dunărene. În 16/28 fevr. scupcina mare sârbească a primit bazele restabilirii păcii, convenite cu Poarta. Consiliul de miniștri al Porții asemenea au admis acele baze, încît joia trecută (1 mart s. n. ) avea să se sebsemne instrumentul păcii. Scupcina mare a fost deschisă în 16 fevruarie la 9 oare, 50 min. dimineața de cătră principe în persoană și în {EminescuOpIX 330} ședință secretă, alegîndu-și prezident pe George Topazovici și viceprezident pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Paris. Ziarul "Times" pretinde a ști că generalul Ignatief va face propunerea de a dezarma; cu condițiune însă ca tratatul de Paris să fie abrogat. [25 februarie 1877] {EminescuOpIX 332} ["ZIARELE DIN VIENA... Ziarele din Viena din 7 și 8 mart (iar N. Fr. Presse încă nainte de vro două săptămâni ) au adus știri telegrafice din Rușciuc prin care întîmplarea de pe insula Dinului se caracterizază ca o calcare din partea românilor a teritoriului turcesc. Pentru a se vedea câtă bună credință dezvoltă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
instrucției au îngrijit ca în țintirimul din satul Bolintin să se așeze pe mormântul poetului liric Dimitrie Bolintineanu o piatră de marmură c-un basrelief, reprezentând o mână ce depune o cunună de lauri. [11 martie 1877] ["ÎN 7/19 MART PROTOCOLUL... "] În 7/19 mart protocolul s-a redijat în mod definitiv și s-a semnat de ambasadorii acreditați ai marilor puteri. Diplomația consideră protocolul din Londra ca un protocol final al conferenței; articolul principal zice că, dacă Poarta nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țintirimul din satul Bolintin să se așeze pe mormântul poetului liric Dimitrie Bolintineanu o piatră de marmură c-un basrelief, reprezentând o mână ce depune o cunună de lauri. [11 martie 1877] ["ÎN 7/19 MART PROTOCOLUL... "] În 7/19 mart protocolul s-a redijat în mod definitiv și s-a semnat de ambasadorii acreditați ai marilor puteri. Diplomația consideră protocolul din Londra ca un protocol final al conferenței; articolul principal zice că, dacă Poarta nu va admite obligațiunea reformelor, puterile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]