231 matches
-
că noțiunea de "martori" vine de la grecescul "martyros", adică cel ce face declarația credinței sale, cuvânt care capătă apoi și un înțeles juridic, fiind folosit în limba noastră înainte de epoca adoptării legilor scrise bizantine și pronunțându-se în formă arhaică "martur", ca în latina vulgară. După termenul latinesc "testis" proba cu martori se mai numește și "probă testimonială". 451 Gh. Beleiu, op. cit., p. 109. În același sens, a se vedea și G. Boroi ș.a. Noul Cod de procedură civilă, Editura Hamangiu
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de ce el o face, răspunde că el le va păstra pentru Mihai și pre Nicu îl va lua la dânsul. Spre a vă încredința că vă scriu adevărul o pot dovedi prin un înscris ce au lăsat el însuși, precum și marturi, mătușile și toți casnicii,în fine, satul, întreg. Deci eu vă rog din inimă și suflet a vă adresa la fratele meu Matei, care este obligat a-l ține, luându-i toată partea lui. Eu sunt singură, pribeagă, deoarece în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poetice: piramida, leul, luna, cerbul, turnul măreț etc. Acestea sînt obiecte-simboluri luate din literatură. Grigore Alexandrescu nu tulbură În nici un chip reputația lor poetică. Piramida este măreață, leul e crud și măreț, „mărețul turn” reprezintă loc de veghe și „trist martur de-al nostru trist apus” etc. Adevăratele obiecte lirice asupra cărora se concentrează fantezia poetului sînt: fatala Soartă, Melancolia, Suvenirea, Durerea și proastele moravuri din Fabule. În rest, locurile comune ale romantismului. Meditația gravă (aceea din Umbra lui Mircea. La
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de acea parte din poem care rememorează „pustiul cel mare”: spațiul În care avusese loc, În timpurile fericite, Întîlnirea, dezmierdarea, libovul: „Acei munți pînă la nouri, acele stînci despicate, Ce răsună de suspinul dragostelor Înfocate, Acei copaci nalți și mîndri, marturi cu a lor umbrire De dezmierdări, de voroave, de libov și de iubire, Potica acea vestită ce-o treceam cu groază mare, Dar ne Înlesnea prilejul de-o furișă sărutare, RÎpele Întunecoase ce ferea cu tăinuiri A desfătărilor noastre Înfocaie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Întâlnim un sat cu numele Umbrărești într-un succint text, extras dintr-un act datat 10 iunie 1546, publicat prima dată de N. Iorga, și care cuprinde doar atât: „Petru vodă pentru vânzarea satelor Umbrăreștii și Dumeștii, Menționați, Danciul, Mușat. Marturi: fiii Iliaș, Ștefan, Constantin...” și boierii din Sfatul Domnesc, 16 la număr, cu specificarea din final: „pergament, pecete ruptă”, ceea ce dă de înțeles că rezumatul s-a făcut după actul original, scris pe pergament, avut în față de marele istoric. Alexandru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după cum urmează: - preotul Ilie Soare de la Condrea, care cumpără în 1818 o vie de la Vasilache Istrati și soția sa; la martori în zapis semnează și „Eu, preot Vasile, am fost față; și eu, preot Luca, am scris zisa lor și martur”. - preotul Mihai este de față la o vânzare de loc în 1820, iar când iscălește, face precizarea: „Eu, preot Mihai, răzăș de moșii, iar nu ogrădaș, nu le-am cetit zapisu și, cerându-mă să mă iscălesc, am iscălit, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]