8,009 matches
-
structurilor ceremoniale consacrate. Această manifestare este o abordare caricaturala, plină de umor și de ironie, a nunții tradiționale din Bucovina. Alaiul de nuntă reunește toate rangurile ceremoniale: mire și mireasă, nânașul și nânașa, vătăjeii, druștele, cuscrii și nuntașii. Costumația sau măștile participanților evidențiază defectele fiecărui personaj: mirele este un fecior mic și gras, uneori cocoșat sau șchiop, mireasa este înaltă și subțire, contrastând vizibil cu viitorul soț, vătăjeii și druștele ridiculizează defecte ale caracterului uman, nânașii își îndeplinesc pe dos atribuțiile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Iulian Nițu nu are căderea să se amestece. Românii din Serbia trebuie lăsați în pace! Nu am ce împărți și nu vreau să mă cert cu dl Nițu, dar a sosit timpul, sper să nu fie târziu, să-și lase masca la garderobă și să redevină demnul demnitar al României. Golăniile mai pot fi... provocate pe Dâmbovița, dar nu în rândurile unei minorități românești care dispune de valori de incontestat. Încă odată spun că sunt partizanul ideii că acestea trebuie apărate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
încercau în mîndria lor să reușească fără Dumnezeu, să fie faimoși, să înlocuiască frumusețea creației lui Dumnezeu cu grămada lor de cărămizi și smoală. În esență, este ceea ce face și omul modern, la un nivel mult mai avansat, disimulat sub masca binelui, a progresului, a deschiderii minții. Astfel, amestecarea limbilor din societatea de atunci și de acum este consecința izgonirii lui Dumnezeu din viața omului, este expresia demersului ateu și ignorant de a atinge fericirea, binele și nemurirea. O astfel de
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
a așezat pe frunte pe nepregătite - așa vine da da - zice - știu că ești pe moarte omule dar nu muri până duminică - mai am de făcut niște cumpărături de plătit chiria pe viața asta de aruncat pe fereastră pieile vârstelor măștile steagul lui nichipercea sub care am făcut mult rău "cârpaci și nimicuri" - zice Nietzsche în fața lui Dumnezeu înainte de a-și pierde mințile hai omule - zice - intră în prima bodegă și îmbată-te de urât îmbată-te și de durere bea
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
situa sub nivelul așteptărilor, de a nu fi clasat, grozăvie, pe locul 2! Riscul de a se transforma într-un ins ursuz și antipatic a fost totuși evitat. De pe la jumătatea cursului liceal și, mai ales, în anii de facultate, sub masca tînărului studios și ponderat s-a dezvoltat progresiv un tip plin de năstrușnicie, participant entuziast la toate șotiile colective, pe care adesea le și iniția. La Poșta Centrală existau trei uși turnante. în funcțiune - numai cea din mijloc. Celelalte două
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
desigur, nici o relevanță), a nimerit sub pana criticului ca într-un triunghi al Bermudelor, un triunghi nefast de sentimente negative. Antipatia (inexplicabilă, în fond) se ascundea fie sub teoria caducă a unui conservatorism lingvistic perdant (recunoscut ca atare), fie sub masca unei adversități doctrinare dintre "Sburătorul" și "Viața românească", dintre E. Lovinescu și G. Ibrăileanu sau D. Caracostea. Gala Galaction era revizuit din start, de la debut, pentru simplul motiv că valoarea lui fusese legitimată prin Premiul Academiei. În cazul lui Gala
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
melancolice plânsul încenușat al cerului. După o așteptare în răstimpul căreia îndrăznețul intrus care eram își găsise răgazul necesar acomodării cu mediul descris, ușa se deschise brusc, lăsând să-i pășească pragul un omuleț rotund și îndesat, de pe a cărui mască de paiață suferindă se prelingeau broboane de sudoare... întimidat o clipă de apariția acestei arătări ce nu părea să aibă ceva comun cu Strofele pentru toată lumea și cu Romanțele pentru mai târziu, avusei o clipă de ezitare din care mă
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
Aveam 19 ani dar nu-mi trădam vârsta, datorită mai ales feței mele copilăroase. I-am răspuns cu oarecare emfază, apăsând pe cuvinte: - în anul III de arhitectură. Crisparea claunului suferind se prefăcu într-un zâmbet încremenit, asemenea celui al măștilor de teatru din antichitate: - "Aaa... la Arhitectură!... De altfel, toată poezia mea e o construcție arhitecturală, o îmbinare a tehnicii și a artei, cu legi și principii, dacă ai observat; repetarea propozițiilor, cadența..." Revenit la starea mea sufletească inițială, când
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
afli actul de moștenire într-o poezie scrisă cu foarte mulți ani în urmă nu voi aduce saltul în gol al sclavului oriental în această amiază să nu avem amintiri să auzim ecoul aici unde nu mai este nimeni cu masca pe chip din libertatea refuzată n-a mai rămas decît spaimele din copilărie ascunse într-o veche tiparniță. împărțirea alcoolului e foarte bună băutura asta mult mai bună decît istoria literaturii române n-aș fi crezut după atîtea invocații miracolele
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
să prindă Un alt chip care altuia e dat. Am scris un vers pe el, voi scrie încă Pe fața-i, umilință și poruncă, E-mpodobit cu gânduri de copil. Aerul îl primește să-l slujească, Vântul îmi pune arderea ca mască, De mână dus, cântând ies din exil.
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
Cora, 1977, un roman al educației sentimentale în societatea "industrială" socialistă, curajos și poate riscant, prin perspectiva ironică și sarcastică, a punctului de vedere narativ, cu candoarea afectivă a protagonistei. Un roman-anchetă, dar într-un mediu nou, acela medical, este Măștile, 1979. Aici, conjunctura "juridică" face ca prietenul anchetatorului să fie excesiv judecat și pedepsit cu închisoarea, pentru că a făcut binele încălcând principiile impuse rigid. El a ajuns pentru două luni la închisoare, după ce a eliberat un fals certificat de sănătate
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
imn al libertății: piticul nu renunță la condiția de om liber; deși la circ i se oferă "mîncare cu nemiluita", el preferă să se întoarcă în pădure și la hrana frugală de acolo. în al doilea rînd, poezia atinge tema măștii: căciulița sadea, care îi permite piticului să devină invizibil, reprezintă o mască defensivă, fără însă a exclude și alte posibile decodări. Mai departe: noțiunea de "circ" este un substitut al noțiunii de teatru, iar teatrul - o metaforă a lumii: Cu
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
la circ i se oferă "mîncare cu nemiluita", el preferă să se întoarcă în pădure și la hrana frugală de acolo. în al doilea rînd, poezia atinge tema măștii: căciulița sadea, care îi permite piticului să devină invizibil, reprezintă o mască defensivă, fără însă a exclude și alte posibile decodări. Mai departe: noțiunea de "circ" este un substitut al noțiunii de teatru, iar teatrul - o metaforă a lumii: Cu un cîntec de sirenă,/ Lumea-ntinde lucii mreje;/ Ca să schimbe-actorii-n scenă. Te
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
febr.1933, ca probă de „real temperament“) distila revolte vag amortizate interogativ: „Cât o să rumeg înlănțuirea cleioasă ca un mugur nedespicat ?“ De aici, radicalizarea atitudinilor: „numai cântecul meu îmi zmulge rochia“ (Fragment de primăvară), mod de a vesti, practic, refuzul măștilor, decisa renunțare la prejudecăți, prin abandon al normelor curent îmbrățișate și comportament sfidător față de conduita consacrată în ambianța domestică. Încă un pas și poeta trece la avertismentul nedisimulat (mai limpede, poate și mai sfidător, în manuscris decât în varianta pentru
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
atitudinea franceză, neglijentă față de literaturile străine, “profesată cu orgoliul regalității sale literare europene”. După ce ridică probleme legate de dificultatea traducerilor, mărturisește convingerea că transpunerea versurilor în proză e sterilizantă. De aceea își asumă riscul păstrării formei versificate. Influențată, probabil, de masca alegorică de coloratură etnică, și nu de mesajul european care privește, la urma urmei, nu numai umanitatea acelui timp, doamna Mingot-Tauran ține să ne informeze că la aceeași editură s-au publicat opere scrise de țigani francezi. Faptul e îmbucurător
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
și nu de mesajul european care privește, la urma urmei, nu numai umanitatea acelui timp, doamna Mingot-Tauran ține să ne informeze că la aceeași editură s-au publicat opere scrise de țigani francezi. Faptul e îmbucurător. Budai-Deleanu apelează la această mască exotică nu pentru că aparține acestei etnii. Prin ea figurează neputința unei umanități de a mai săvârși fapta eroică, valoare pierdută, rămasă în rama epopeilor antice și medievale. Țiganii sunt paradigma oricărui popor care visează ardent la libertate și belșug, perorează
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
văzut esențialmente sub semnul carnavalescului ironico-parodic și implicând o marcată conștiință a derizoriului. “Personajul” Sam (scris cu literă mică) - poate ipostază schițată la mijlocul drumului dintre Samuel-ul biblic, legat de revelația morții, și mai contemporanul nume generic “american”, banalizat, - este aici masca (masculinizată) a eului precar, “handicapat”, scos din principiu din poziția de protagonist al vreunui spectacol solemn și grav al “personalității” (“ce sam sunt și eu / mi-am lăsat personalitatea / în autobuz pe scaunul de lângă fereastră / ea nu se vede dar
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
îl) vizita gloria”, “trandafirul îi moțăie în mână”...), visători cu măsură (“sâmbăta și duminica / toți își lasă reacția sub pat / ca pe-o pereche de ghete / și explorează ținuturi necunoscute”), poeți cu imaginația între romantism și suprarealism, purtând, precum sam, masca “inspiratului”: “în orașul meu e un scaun / de pe care nimeni / nu poate atinge pământul /ssst faceți liniște / sam își scrie poemul / vede cum vaporul se apropie de capătul străzii /.../ sam umblă pe cer / trebuie să ajungă la mecca / să cumpere
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
în poem (“poți să faci ce vrei / eu tot te aduc fără să știi / în această hârtie nerușinată / fiecare poem e un viol / fiecare ficțiune e refugiul unui masochist”), dar, nu o dată, și cu sentimentul irealizării, al căderii sub o mască imaginată, pur produs al “creierului”, lipsit de concretul palpabil de către “mâna” ce l-ar putea verifica: “mă pipăi și nu mă găsesc / - când nu exist sunt perfectă - / pantofii stau lângă pat / mănușile pe noptieră / numai mâna cu care îți scriu
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
mană apa se evaporă din pocalele sfinte în echilibru pe marginea ferestrei de la etajul 101 aud tânguiala celor sfâșiați cu o sută de gloanțe recviemul topit lagăre aeriene și șarje de oțel lichid în curțile interioare plutoane de execuție cu masca pe față privesc convoaiele trecând cu aceeași uniformă anonimă sfâșiat între idee și omul destrămat ochii deschiși văd și acum știai de mult că o să se întâmple se mai întâmplase cu alții mai inteligenți bogați și nobili ei aveau gută
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
pe care nu prea știam cum s-o umplu; prilejuri de distracție nu se iveau, cu excepția soarelui generos și a mării materne, primitoare. Adoram marea, fiind un bun înotător și scufundător deși îmi lipsea rezistența. Luasem cu mine de la București masca, tubul de respirat, labele pentru înot subacvatic și închiriasem de la magazin un aparat de radio portativ, cu baterii, destul de uzat; cu tot calabalâcul ăsta și cu cearșaful de plajă băteam cale lungă până la golfuleț unde îmi găseam un loc, mă
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
ar da un răspuns! O foșnire de gând întorcea tot ce nu-i, și-auzeam fluierând mierla, sus, oarecui! *** O zi după alta și nici o schimbare în tine, în semnul tău de-ntrebare. Te-nchipui ce nu ești, ascuns după mască, și nu vezi în juru-ți ce goluri se cască. Din cât mai rămâne, el singur, cuvântu-i hotarul în care mai poți să te mântui - Hotar de-ntuneric și urmă secretă lăsată pe tablă de-un bulgăr de cretă. Vrând
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
Ioana Pârvulescu Cel mai frecvent i s-a reproșat lui E. Lovinescu seninătatea, olimpianismul, masca. Indiferent dacă e privit de departe, de la marginile vieții literare sau de aproape, de pe scaunul de alături, din încăperea unde se țin ședințele Sburătorului, Lovinescu arată la fel: impasibil. Asupra acestui punct, un scriitor mărunt, Simion Stolnicu, și unul aflat
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
să gătesc un fel complicat din ulei și apă vis treaz inutil de interpretat pentru că mâna e amorțită plămânii fără aer și apa urcă mereu scalpel foarfecă fierăstrău recitesc ce am scris nu de mult și simt pe chip o mască tristă poemele sunt niște pești lucioși care îmi scapă din mâini cioburile colorate se recompun în imagini străine greu de înțeles poate nici aceste rânduri nu sunt adevărate ele sunt doar scândurile unui gard vopsit îndărătul căruia jalnicul leopard este
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
de vehemențe "prozaice", în poeme-invectivă, "corosive", sfidător-iconoclaste. Foarte devreme, versurile sale deveneau ele însele un soi de "reportaje", înscenări sui generis cu alură de "fapt divers", orientate tematic mai ales spre viața marginalilor și a exclușilor societății, poetul însuși împrumutând masca vagabondului, cloșardului, hoțului și chiar a asasinului, în decoruri de mahala cu cârciumi sordide și închisoare, cu prostituate, sergenți și jandarmi chemați să păzească o ordine precară. Ceva din patosul schematizat al melodramei de roman foileton-senzațional ori de îngroșată psihodramă
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]