716 matches
-
simplificarea complexității sociale, ideologia o poate, de asemenea, distorsiona, "(...) denigrând ideile care ar putea duce la schimbarea sa; excluzând formele rivale de gândire, prin intermediul unei logici nespuse, dar sistematice; și obturând realitatea socială în modalități convenabile sieși (...) prin suprimarea sau mascarea conflictelor sociale"12. În plus, unul dintre elementele structurii afective a ideologiei este considerat a fi convingerea de care dispun cei care o împărtășesc, perspectivă din care conceptul este asociat mai curând pasiunilor decât gândirii raționale. Este invocată, în același
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și senzația de diluare a discursului, de monotonie provocată de reiterarea oarecum mecanică a procedeelor retorice utilizate pentru relativa structurare a textului. Dacă adăugăm superficialitatea punerii în ecuație a unor elemente (de tipul catahrezei, al metaforelor in preasentia) ori imperfecta „mascare” a câte unui sumar schelet descriptiv sau conceptual, cu jocul imaginilor, vom înțelege unele dintre rezervele cu care a fost întâmpinat în epocă scrisul lui Voronca. Într-o operă care-și face un principiu fundamental din „alunecarea într-o cale
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
K. și col. 2013). Pentru a ne da seama de mărimea acestui timp, este suficient să știm că timpul potențialului de acțiune al unui neuron este de 3ms. S-a pus întrebarea: Creierul "limbo" justifică existența cunoașterii inconștiente? Efectul de mascare, paradigma clipei de atenție și efectul limbo au fost considerate ca trei forme de inconștiență ale creierului "limbo" sau granița dintre nimic și ceva. Efectul de mascare" se referă la stimulii vizuali care nu depășesc pragul cunoașterii/conștiinței și nu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
3ms. S-a pus întrebarea: Creierul "limbo" justifică existența cunoașterii inconștiente? Efectul de mascare, paradigma clipei de atenție și efectul limbo au fost considerate ca trei forme de inconștiență ale creierului "limbo" sau granița dintre nimic și ceva. Efectul de mascare" se referă la stimulii vizuali care nu depășesc pragul cunoașterii/conștiinței și nu sunt angajați în procesul de gândire. Stimulii cu o durată de expunere sub 180 de ms, care pot fi percepuți tranzitoriu de sistemul senzorial, au primit denumirea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
o viteză care depășește pragul de cunoaștere (Schmeidler D.). Deci putem construi, prin repetarea acestor serii de imagini nepercepute, un cuvânt pe care creierul îl cunoaște "conștient". Realizăm, prin repetare, o cunoaștere conștientă a unui "cuvânt mascat". Utilizarea repetată a "mascării" (the masking effect), poate transforma o informație subliminală într-o cunoaștere conștientă. Tehnica de "mascare" constă în alternanța dintre mască și stimul, în mod ordonat și repetat. Utilizarea imaginii de rezonanță magnetică funcțională, odată cu procesul de mascare, a permis identificarea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
serii de imagini nepercepute, un cuvânt pe care creierul îl cunoaște "conștient". Realizăm, prin repetare, o cunoaștere conștientă a unui "cuvânt mascat". Utilizarea repetată a "mascării" (the masking effect), poate transforma o informație subliminală într-o cunoaștere conștientă. Tehnica de "mascare" constă în alternanța dintre mască și stimul, în mod ordonat și repetat. Utilizarea imaginii de rezonanță magnetică funcțională, odată cu procesul de mascare, a permis identificarea ariilor sensibile la tehnica de mascare a limbajului (Fedorenko și col., 2010) care face ca
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Utilizarea repetată a "mascării" (the masking effect), poate transforma o informație subliminală într-o cunoaștere conștientă. Tehnica de "mascare" constă în alternanța dintre mască și stimul, în mod ordonat și repetat. Utilizarea imaginii de rezonanță magnetică funcțională, odată cu procesul de mascare, a permis identificarea ariilor sensibile la tehnica de mascare a limbajului (Fedorenko și col., 2010) care face ca un stimul subliminal să treacă pragul cunoașterii conștiente (vezi imaginile de mai jos). Emisfera stângă Emisfera dreaptă Imagini de tip T1, ale
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
o informație subliminală într-o cunoaștere conștientă. Tehnica de "mascare" constă în alternanța dintre mască și stimul, în mod ordonat și repetat. Utilizarea imaginii de rezonanță magnetică funcțională, odată cu procesul de mascare, a permis identificarea ariilor sensibile la tehnica de mascare a limbajului (Fedorenko și col., 2010) care face ca un stimul subliminal să treacă pragul cunoașterii conștiente (vezi imaginile de mai jos). Emisfera stângă Emisfera dreaptă Imagini de tip T1, ale ariilor probabile ale zonelor de mascare a limbajului: 1
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
la tehnica de mascare a limbajului (Fedorenko și col., 2010) care face ca un stimul subliminal să treacă pragul cunoașterii conștiente (vezi imaginile de mai jos). Emisfera stângă Emisfera dreaptă Imagini de tip T1, ale ariilor probabile ale zonelor de mascare a limbajului: 1 girusul angular stâng, 2 girusul supramarginal stâng, 3 - șanțul temporal postero-superior stâng, 4 - girusul temporal anterior stâng, 5 - lobul temporal anterior, 6 - lobul orbital inferior stâng, 7 - girusul frontal inferior stâng, 8 -girusul frontal mijlociu, 9 - girusul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
subiectului să-și amintească stimulul de altă culoare. La terminarea experimentului este întrebat dacă litera "X" a urmat sau nu literei țintă? Răspunsuri corecte se obțin dacă distanța de litera țintă este la peste 600 ms. Cunoașterea "limbo" (efectul de "mascare" și paradigma "clipei de atenție"), variază de la un individ la altul prin calitatea biologică a creierului și tipul de memorie dominant. Între multiplele clasificări ale memoriei, a fost descris tipul de codificare a memoriei (semantic și conceptual). Tipul de memorizare
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
conținutul eprubetei. Interpretare: smântâna nepasteurizată sau cea incorect pasteurizată, se colorează în albastru-verzui. 4.4.3. Metode de identificare a falsificării smântânii Falsificarea smântânii are drept scop creșterea consistenței (cu făină, albuș de ou, gelatină, cazeină, ghips etc) sau stoparea/mascarea proceselor de acidifiere (cu substanțe conservante sau neutralizante). 1) Evidențierea făinii/amidonului. Adaosul de amidon are scopul de a crește consistența și greutatea specifică a smântânii. Identificarea acestei fraude se face cu ajutorul unei soluții de iod iodurat sau cu tinctură
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de forma, culoarea și mărimea unui pepene galben? emițătorul folosește o construcție lingvistică simplă, acompaniată de un semn non verbal de indicare (cu mâna, arătătorul și direcția privirii) a obiectului Cum se numește fructul ăsta / ăla? 2) elemente care determină mascarea nevoii reale, a ceea ce emițătorul gândește sau simte cu adevărat În raport cu interlocutorul său. Aici ar putea fi incluse: personalitatea emițătorului (greu de delimitat; am În vedere, În primul rând, competențele și atitudinile sale, structura sa emoțională ș.a). Un emițător
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
argumentarea este înscrisă în limbă, că a argumenta înseamnă a vorbi și nu poți vorbi fără să argumentezi, în replică am putea spune că manipularea nu este înscrisă în limbaj (deși unii autori au scris despre starea de ascundere, de mascare a limbajului), că poți vorbi fără să manipulezi (deși unii autori au manipularea înscrisă în spirit și astfel și în propriul discurs). Faptul că manipularea și limbajul natural nu fac “casă bună” împreună reiese și din situația că manipulatorii, neputându
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
SO) alb (Zn2 + 2 Cl) + 2 (Na + HO) = Zn(OH)2↓ + 2 (Na + Cl) alb (Fe3 + 3 Cl) + 3 (Na + HO) = Fe(OH)3↓ + 3 (Na + Cl) brun-roșcat 2. Stabilitatea mult mai mare a compușilor chelați decât a combinațiilor simple („mascarea” cationilor prin chelare) poate evidențiată și prin următoarea experiență. Într-o eprubetă se precipită ionul de plumb Pb2 sub formă de sulfat de plumb PbSO4 (alb) adăugând 1 ÷ 2 cm3 soluție de acid sulfuric H2SO4 2 N peste 2 ÷ 3
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
în interiorul acestuia și dirijat pe cât posibil spre colțul stâng din spate al careului de serviciu advers. Serviciul scurt se utilizează cu scopul de a surprinde un adversar prost plasat, așezat prea înapoi. Un aspect important în tactica serviciului îl reprezintă mascarea intențiilor reale, pentru care este nevoie ca la calitățile cunoscute ale execuției (siguranță, plasament, precizie, etc.) să se adauge un element de mare valoare tactică, surpriza, de multe ori hotărâtoare în reușita acțiunii. 5.2.1.2. Tactica în timpul jocului
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
compozițiile bidimensionale pe care le-am studiat mai înainte. Muzeul de arte frumoase, Boston Ecranul central nu separă cu adevărat cele două părți. Nu este propriu-zis un zid, nici pentru ochi, nici pentru urechi, ci mai degrabă un pretext de mascare, asemenea evantaiului ce ascunde zâmbetul unei doamne. În romanul său de secol XI, Povestea lui Genji, Murasaki Shikibu descrie un cod de relații sociale bazat pe conversații prin pereți despărțitori, priviri fugare, deghizări transparente, zgomote și umbre. Atunci când avem de-
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
temperamentului a fost întărit și de cercetările lui Pavlov care considera temperamentul “constitutiv organic”. În cursul vieții temperamentul suportă toate influențele dezvoltării celorlalte componente ale personalității dobândind astfel o trăsătură psihologică putându-se vorbi de compensarea unor trăsături temperamentale, sau mascarea altora. Temperamentul și tipul de activitate nervoasă sunt nespecifice în sensul că nu pot fi apreciate după anumite valori, din punct de vedere estetic, moral, intelectual, nu se poate vorbi de temperamente bune sau rele, de temperament superior față de alt
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
pe el nu l-am văzut. Trăgând cu mitraliera de 7,62 de pe transportor, am găurit prelata aceea, iar vântul a reușit să facă o despicătură prin ea. Atunci am văzut un individ îmbrăcat într-o salopetă gen costum de mascare de iarnă, dar nu alb, ci de o culoare gălbuie ca și cum ar fi fost murdar. L-am văzut când își schimba locul de tragere trecând în picioare prin spatele prelatei. M-am dus cu transportorul meu pe Ana Ipătescu prin
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
pot conduce pe cei cu o structură afectivă aparte Îlipsa încrederii în sine, relaționare socială dificilă, dezechilibru emoțional, antagonism etc.) spre încălcarea normelor. Se conturează tot mai pregnant interesele, dorințele, necesitățile. în această perioadă are lor un intens proces de mascare a unor aspecte temperamentale. Copiii nestăpâniți, agitați, încep să se autocontroleze, să se autodisciplineze, iar cei caracterizați printr-o inerție a activității nervoase superioare, suferă permanent solicitări, sunt activați. Aceste schimbări pot declanșa o criză care influențează negativ comportamentul copilului
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
moderat și otalgie. Manifestările caracteristice sunt: tumefierea parotidiană dureroasă, cu consistență fermă, elastică, inițial uni-, apoi bilaterală, care acoperă unghiul mandibular. Inflamația glandelor INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 106 submaxilare și linguale se asociază variabil. Tumefierea bilaterală a glandelor salivare, cu mascarea unghiului mandibular, dau aspectul capului de “lună plină” sau de “pară”. Manifestările inflamatorii ale glandelor salivare se remit în 7-10 zile. Enantemul urlian se manifestă prin turgescența orificiului canalului Stenon, uscăciunea mucoasei orale prin scăderea secreției salivare și eritemul faringian
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
spațiului artificial cu cel natural. Prin schimbarea cromatică a frunzelor în diferite sezoane de vegetație, prin bogăția sau transparența coroanei, forma acesteia, etc. speciile lemnoase introduc varietate în uniformitatea construcțiilor limitrofe arterelor de circulație. Vegetația lemnoasă constituie adevărate ecrane pentru mascarea unor elemente inestetice situate în apropierea căilor de circulație. La alegerea speciilor folosite în spațiile verzi de pe arterele de circulație se vor urmări următoarele criterii: să prezinte rezistență sporită la fum, gaze, praf, etc.; perioada de la înfrunzire până la căderea frunzelor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
așezate pe bănci) sau pot ascunde un anumit obiectiv inestetic situat în imediata apropiere; e) Arbuștii înalți, care depășesc nivelul privirii pietonilor, dispuși sub formă de masive sau de garduri vii: constituie o barieră fizică și vizuală, cu utilizările pentru mascare, îngrădire, orientarea privirii (încadrarea unei linii de vedere), ca reper vizual, în cazul arbuștilor mari izolați sau grupați ș.a. f) Arbori în plantații masive: constituie principalele planuri verticale de constituire a spațiilor, în funcție de dimensiunile, componența și densitatea plantației, aceasta putând
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
argumente plauzibile, credibile, raționale. O asemenea tendință este cu atât mai mare cu cât comportamentele comise sunt reprobabile, în dezacord cu normele comportamentale unanim acceptate. Numai că această raționalizare posterioară a comportamentelelor se soldează în cel mai bun caz cu mascarea/ascunderea adevăratelor motivații care au stat la baza comportamentelor respective, iar în cel mai rău caz, cu deformarea și falsificarea lor. Efectul raționalizării posterioare a comportamentelor este folosit de oameni ca un instrument de reglare a relațiilor lor interpersonale, de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la doleanțele altora. „Concilianții” sunt percepuți fie favorabil, fie ca slabi și submisivi. Deși acest stil este mai atent față de aspectele emoționale ale partenerilor, deși face apel la cooperare, induce ideea perpetuării în timp a conflictului; de asemenea, încurajează ascunderea, mascarea adevăratelor sentimente sub o aparență înșelătoare. Stilul colaborativ presupune prezența într-un grad mare atât a asertivității (a dorinței realizării propriilor scopuri), precum și a cooperării (a capacității de a ține seama de interesele oponenților). El este dorința expresiei de maximizare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
constituie infracțiuni relativ grave (aprinderea conținutului pubelelor, cererea de a ți se livra o pizza... În clasă, În timpul orei). În ambele cazuri, se dezvoltă un sentiment de impunitate, din moment ce societatea nu reacționează În nici un fel. Prost definită, eticheta contribuie la mascarea detaliilor. Borot reperează trei efecte ale acestui proces de estompare: ă o astfel de abordare justifică recurgerea la un subiect colectiv, ceea ce contribuie la dizolvarea responsabilității individuale pentru actul de incivilitate. Se poate observa legătura cu gândirea unică, ce impune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]