244 matches
-
doar trăsăturile respingătoare ale istoriei și cuceririi europene, sau să idealizăm orice cultură și orice religie doar pentru faptul că nu sînt europene. Cînd vine vorba despre Europa, este așadar dificil să nu oscilezi între o prea mare îngăduință și masochism. Cu toate acestea, căutarea unei poziții intermediare care să fie neutră s-ar dovedi deșartă, căci aceasta ar avea inconvenientul de a estompa trăsăturile distinctive cele mai remarcabile, în ce au ele mai bun sau mai rău, ale istoriei și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dorința, seducția și plăcerea, dar și pedeapsa care provoacă excitare sau trimite la vremea copilăriei și la corecțiile suportate atunci. Interpretarea exprimă plăcerea sau pedeapsa, în funcție de experiența și de psihologia subiectului. Totuși, cele două nivele sunt deseori combinate și exprimă masochismul latent al persoanei. Frunte În analiza simbolică și psihologică, fruntea este spațiul mentalului. Visul pune sub semnul întrebării natura gândurilor și a reflecțiilor subiectului. Pe de altă parte, deoarece tensiunile îl marchează, iar mâna mamei care se așază pe fruntea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sau suicid; d) Perversiuni ale instinctului sexual, vizând obiectul plăcerii sau modalitatea de obținere a plăcerii erotico-sexuale. Acest grup de perversiuni cuprinde o gamă extrem de largă de manifestări din care vom menționa: nimfomania și satiriasisul, exhibiționismul și fetișismul, sadismul și masochismul, homosexualitatea feminină (lesbianismul) și masculină (pederastia), bestialitatea șl necrofilia, gerontofilia și pedofilia etc. Se poate observa din cele de mai sus că tulburările vieții instinctuale reprezintă un domeniu extrem de larg și de o nuanțare complexă a sferei psihopatologiei. Aceste tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tipuri de manifestări; b) anestezii sau stări de „absență instinctuală” cu indiferentism psihosexual; c) hiperstezie sau exagerarea instinctului sexual (nimfomanie și satiriasis); d) parestezii sau perversiuni ale instinctului sexual în care sunt incluse următoarele forme de manifestare: - pervertirea scopului acțiunii (masochism, sadism, fetișism, exhibiționism); - pervertirea obiectului plăcerii (homosexualitatea, pedofilia, gerontofilia, zoofilia, necrofilia). Freedman, Kaplan și Sadock propun următoarea clasificare a tulburărilor psihosexuale, după cum urmează: a) tulburări sexuale asociate bolilor psihice; b) homosexualitatea; c) tulburări de dinamică sexuală: - la femei (frigiditatea, dispareunia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihomotorie, dispoziție euforică, fugă de idei, logoree, dezinhibiție moriatică putând ajunge la forme de agitație coleroasă cu manifestări violente antisociale. Manierism: formă de expresie și conduită patologică (mimică, limbaj, ținută, comportament, gesturi) cu caracter afectat, lipsită de simplitate și naturalețe. Masochism: perversiune sexuală cu caracter pasiv care asociază plăcerea erotică cu durerea fizică. Este opusul sadismului. Mânie: stare de afect de scurtă durată și de mare intensitate, caracterizată printr-o descărcare pulsională asupra unui obiect sau a unei persoane. Megalomanie: impresia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
firesc. Retard: stare de întârziere în dezvoltarea intelectuală, psihomotorie și afectivă a copiilor, de diferite grade și tipuri. Sadism: formă activă de perversiune sexuală care caută să obțină plăcerea erotico-sexuală prin producerea de suferințe fizice și psihice partenerului. Este opusul masochismului. Satiriazis: starea patologică caracterizată prin hipererotismul masculin, corespunzătoare nimfomaniei feminine. Sănătate mintală: aptitudine a psihicului de a funcționa într-un mod armonios, agreabil și eficace, în măsura în care circumstanțele îi permit să facă față cu suplețe diferitelor situații și să-și mențină
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Gatism Glischroidie Halucinație Heautoscopie Hiperestezie Hiperstenia Hipnagogice Hipnapompice Hipoestezia Hipomanie Hipostenia Homosexualitate Iatrogenie Idee fixă Identitate Iluzie Imaginea de sine Imaturitate Impulsiune Incest Incoerență Indiferență Inhibiție Insatabilitate psihomotorie Involuție Ipohondria Isterie Iterație Îndoială Lesbianism Licantropia Lipemanie Logoclonie Logoree Manie Manierism Masochism Mânie Megalomanie Melancolie Menopauză Mentismul Mitomania Mongolism Monomanie Moria Mutism Narcisism Narcolepsie Narcomanie Negativism Neologism Nevroză Nimfomania Normalitate Nozofobie Obsesie Obtuzie Oligofrenie Onirism Oniroidie Onomatomanie Opoziție Palilalie Panică Pantofobie Paralizie Pasivitate Pederastie Pedofilie Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în preț, la fel și aromaterapia pentru sataniști (ca un rafinat cunoscător de parfumuri, aș saluta invazia de magazine de haine occidentale second hand, făcute, slavă Domnului!, din bumbac, care au scos de pe piață supraelasticele care dădeau o notă de masochism viril, palpabil, acestor aventuri în comun), înjurăturile au fost slabe, mult sub media telejurnaliștilor de știri, ba chiar și tradiționalele papornițe, care defineau legătura ancestrală a lumpenilor proletarizați forțat la oraș cu rădăcinile lor rurale, au fost, în mod miraculos
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
intime se plasează de bunăvoie. Construindu-și autoportretul, scriitorul va avea grijă să ofere măcar senzația obiectivității, dacă nu certitudinea acesteia. Abundența citatelor În care identifică reflectări și păreri ale altora despre ei, fie În negativ, cu un abia reprimat masochism („După conferință la Ionel Jianu, o seară de discuții sălbatice, În jurul conflictelor de la Forum. Eliade m-a atacat pentru «sentimentalismul meu moldovenesc»”), fie pozitive („Șerban Cioculescu m-a citat În conferința lui, ca unul ce-am reabilitat generozitatea americană și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
la o eternă utopie ideologică melioristă, milenaristă sau cum vrem să-i spunem... Am recunoscut imediat un ecou (direct? indirect?) din E.M. Cioran, a cărui concepție integral negativă despre români Sorin Antohi o disecă atent, nu fără un rien de masochism intelectual (studiu scris de altfel de la distanță, aflat pe continentul american, unde toate perspectivele se schimbă). Descriptiv, obiectivist, foarte pozitivist în sens universitar-american, studiul său nu pare totuși să decidă în mod radical. Sigur că Cioran se încadrează în psihologia
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
național". În altă ordine de idei, propensiunea spre idealizare a amorului de tip romantic-trubaduresc pare a "masca" o serie de "înclinații" nesănătoase, diagnosticate drept "perversiuni" în studiile de psihopatologie erotică. Mai importante mi s-au părut, în cazul de față: masochismul, fetișismul și voyeurismul 128. Ei bine, tot ca pe un fenomen excentric în raport cu așa-zisa "normalitate" au perceput erotismul eminescian și detractorii poetului (Aron Densusianu, Al. Grama etc.), și mare parte dintre contemporanii săi. Aceștia acuzau "imoralitatea" scriitorului, considerat un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din perspectivă socio-morală erotismul eminescian, în care identifică simptomele unei "maladii" creatoare, caracteristice modernității în genere. "Degenerarea" devine, astfel, un termen conotat pozitiv, desemnând o formă de singularizare orgolioasă în raport cu mediocritatea condiției umane. În același sens, "perversiunile" amintite mai sus (masochismul, voyeurismul și fetișismul) se cuvin înțelese ca expresii sui generis ale actului creator, afirmat numai cu prețul ascezei, al refuzului unei vieți sexuale normale, în spiritul "naturii"134. În fapt, ne avertizează Lovinescu, creativitatea nu datorează aproape nimic "voinței", care
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al iubitei ideale e de găsit în "alintul continuu", în "trecerea pendulară de la îndemn la refuz". La fel înțelege lucrurile și Tudor Vianu, care pare să fi găsit explicația cea mai subtilă a erotismului eminescian, asimilându-l unui fel de masochism sui generis, ce reclamă căutarea voluptății în durere. Mario Praz, autorul unor lucrări de referință despre romantism și modernitatea timpurie 182, numea "algolagnie" amestecul de voluptate și suferință, demonstrând că acest gen de trăire contradictorie e caracteristică întregului secol al
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nu poate fi satisfăcută niciodată"188. Pe de altă parte, cum durerea cu pricina ("life enhancing") nu numai că "însoțește orice dorință și procură o senzație de plăcere", ci accentuează simțul realității și accelerează pulsul vieții 189, e clar că masochismul trebuie înțeles ca un fel de trăire plenitudinar estetică, menită a prezerva energia sexuală în scop creator. În același timp, "voluptatea dureroasă" pare să-și aibă izvorul exact în acea "maladie a ochiului" specifică decadenței, desemnată cu trivialul termen de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sexual freedom is sought or achieved, sadomasochism will not be far behind. Romanticism always turns into decadence". 173 Idem, p. 36: "The Decadence is the diseasse of the eye", "a sexual intensification of artistic voyeurism". 174 Krafft-Ebing definește sadismul și masochismul ca fenomene psihice complementare: "Le sadisme est l'opposé complet du masochisme. Tandis que celui-ci veut supporter des douleurs et se sentir soumis, celui-là cherche à provoquer la souffrance et à violenter. Le parallélisme est complet. Tous les actes et
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
obsession for the androgyne type towards to the end of the century is a clear indication of the turbid confusion of function and ideal. The male, who at first tends toward sadism, inclines, at the end of the century, towards masochism". 186 Plecând de la observația că, în lirica eminesciană, "ambiguitatea e uneori asumată experimental" și că "indeterminarea relației materie/spirit, suflet/ corp", departe de a genera "o angoasă dizolvantă", oferă artistului "șansa de a exploata/inventa un nou univers", Caius Dobrescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în mod repetat: deruta, abandonul logicii, anularea (ne)fericirii, falsa resemnare marcată de un rău existențial, agitație, iritare, într-un cuvânt toate felurile de durere sufletească. Viața intimă a eroului e expusă chiar de el, sau cu îngăduința lui, cu masochism. Experiența definitorie a eroului Desperado, fie el grav ori glumeț, este suferința de a fi. Stilul Stilul lui Henry James, al lui James Joyce, al lui T.S. Eliot (stilul Fluxului conștiinței) era încărcat de lirism și eliptic până la exasperarea lectorului
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se întreabă cu privire la caracterul paradoxal al plăcerii pe care-l creează spectacolul tragediei. Cum poate simți omul plăcere la vederea nefericirii? În Cartea III a Confesiunilor sale, el vede în asta, ca și Platon, o plăcere nesănătoasă, cu tentă de masochism, o complezență secretă a sufletului de a se menține în viciu. Teatrul mă vrăjea, cu spectacolele sale pline de imaginile necazurilor mele și ale componentelor focului ce mă ardea. Aici [se cuvine] o întrebare: se vrea, la teatru, ca spectacolul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
același timp, podoaba capilară susține sugestia unei fluidizări a compoziției și relația cu Secession-ul și ale sale reprezentări feminine cu părul prins în turbionul febricitat al pasiunii 339. Semnificativ pentru sensibilitatea simbolistă, suferința este ambiguizată erotic cu sugestia unui masochism latent, străbătută de o caldă animalitate senzuală. Invocând pe linia deschisă de Alexandru Bogdan- Pitești o comparație dintre Storck și Rops, ușor exagerată din punctul nostru de vedere, Adriana Șotropa remarcă avenit diferența: "Dacă statuetele lui Storck sunt senzuale, ele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]