712 matches
-
specializate În pregătirea studiilor pregătitoare pentru străinătate (limbi străine). Conferințe libere și Învățământ obligatoriu Începând din 1947, o serie de prelegeri au fost consacrate problemelor politice și sociale de actualitate În toate universitățile. Cursurile propuneau noțiuni de bază de istorie materialista, aplicate schimbărilor democratice și antiimperialiste din agricultură și industrie În Germania, raporturilor politice internaționale după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, vieții culturale contemporane, politicii față de intelectuali și reformei democratice antifasciste a Învățământului (cf. Krönig, Müller, 1994, pp. 186-187
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de asemenea și cazuri de teologi care au schimbat specializarea și s-au mutat la filosofie: transferurile Între filosofie și teologie avea loc În ambele sensuri (Elsa B.). Filosofia marxist-leninistă, cunoscută și sub formulă «diamat», ontologie și filosofie a istoriei materialiste, constituia disciplină fundamentală și domeniul de Învătământ cel mai constant la Parteihochschule Karl Marx, dar se considera că istoria filosofiei (izvoarele marxismului) era insuficient predată În școală. Titlul unuia dintre manualele publicate de catedră de filosofie de la Scoala Karl Marx
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cuceriri transformiste de N. Voinov). Colaboratorii părții științifice și sociale sunt Sofia Nădejde (articole despre condiția femeii în societatea modernă), N. Voinov, I. Nădejde, Alceu Urechia, G. Proca (O. Carp), Gr. I. Alexandrescu și un E. Arald, care, de pe poziții materialiste, critică vehement Sic cogito de B.P. Hasdeu. D.A. Teodoru, în studiul Clasificarea genurilor literare, și Al. Vlahuță, în articolul Onestitatea în artă, se ocupă de probleme mai generale. Gherea continuă polemica sa cu Titu Maiorescu, căruia i se alătură P.
LITERATURA SI STIINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
50% au alte forme de grupuri descendente corporatiste. În mod teoretic, formula terminologică hawaiană ar fi asociată puternic cu descendența cognatică. Datele empirice din Atlas confirmă doar în mică măsură această predicție, ceea ce arată într-un fel fragilitatea construcțiilor explicative (materialiste) ale lui Harris. Terminologia irocheză. Atunci când descendența este uniliniară, există tendința acentuată de a discrimina între rudele în paralel și cele în cruce. Modelul irochez ilustrează acest lucru (figura 8). Figura 8. Terminologia irocheză Pe lângă disocierea menționată, sistemul irochez mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
europeană a viitorului este transformarea personală și nu acumularea materială individuală. Noul vis se concentrează nu pe acumularea bogăției, ci pe ridicarea spiritului uman. Visul european Încearcă să lărgească empatia umană și nu posesiunile teritoriale. El scoate omenirea din Închisoarea materialistă, În care a fost prizonieră din primele zile ale Iluminismului din secolul al XVIII-lea, la lumina unui nou viitor motivat de idealism. Aceasta este o carte despre vechiul vis american și noul vis european pe cale de apariție. Este numai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
teoreticienii capitalismului, cât și cei ai socialismului, În esență, comportamentul uman este materialist și utilitar, iar valorile morale și normele culturale ale societății sunt derivate ale orientării sale economice - sau, ca s-o cităm pe Madonna, „Trăim Într-o societate materialistă, iar eu sunt o fată materialistă”. Filosofia materialistă are rădăcini adânci În trecutul pre-iluminist și iluminist. Așa cum am discutat În capitolul 4, Locke, Descartes, Smith și alți filosofi moderni timpurii au lansat un asalt frontal asupra viziunii despre lume bazate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
socialismului, În esență, comportamentul uman este materialist și utilitar, iar valorile morale și normele culturale ale societății sunt derivate ale orientării sale economice - sau, ca s-o cităm pe Madonna, „Trăim Într-o societate materialistă, iar eu sunt o fată materialistă”. Filosofia materialistă are rădăcini adânci În trecutul pre-iluminist și iluminist. Așa cum am discutat În capitolul 4, Locke, Descartes, Smith și alți filosofi moderni timpurii au lansat un asalt frontal asupra viziunii despre lume bazate pe religie a Bisericii. În timp ce unii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
esență, comportamentul uman este materialist și utilitar, iar valorile morale și normele culturale ale societății sunt derivate ale orientării sale economice - sau, ca s-o cităm pe Madonna, „Trăim Într-o societate materialistă, iar eu sunt o fată materialistă”. Filosofia materialistă are rădăcini adânci În trecutul pre-iluminist și iluminist. Așa cum am discutat În capitolul 4, Locke, Descartes, Smith și alți filosofi moderni timpurii au lansat un asalt frontal asupra viziunii despre lume bazate pe religie a Bisericii. În timp ce unii dintre ei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pildă, ca în societatea modernă „virginitatea” să nu mai aibă aceeași valoare. Tot așa cum, în epoca postmodernă, valorile de împlinire personală (o libertate mai mare în exercitarea profesiei, relațiile intime, loisir-ul etc.) primesc o pondere sporită în detrimentul celor strict materialiste (salariul mare, carieră de succes, consum ostentativ etc.), așa cum arată cercetările multinaționale efectuate de R. Inglehart (1999). Cu privire la schimbarea valorilor sociale (larg împărtășite), sunt de reținut trei idei mai semnificative: 1) Între sistemul valoric al unei societăți și celelalte componente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
publicat, de asemenea, literatură populară din Oltenia, din Moldova și Transilvania, în sumar figurând și folclor aromân. C.Z. Buzdugan traduce un studiu al lui Paul Lafargue, pe care îl intitulează Basmul zămislirii neprihănite, unde se cercetează într-o perspectivă materialistă un mit străvechi. Revista a tipărit și multe traduceri din Lermontov (C.D. Anghel), Lev Tolstoi, S.I. Nadson, Turgheniev, Cernâșevski (C.Z. Buzdugan transpune în limba română fragmente din romanul Ce-i de făcut), Dostoievski și Cehov, Ch.-H. Millevoye (Căderea
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
Schopenhauer, Nietzsche, Verlaine, G. Rodenbach, Émile Verhaeren, Oscar Wilde, Albert Samain, Francis Jammes ș.a. S. a și tradus, cursiv, din Heine, Lenau și din Sully Prudhomme. A transpus din limba franceză câteva lucrări ale lui Vasile Conta (Încercări de metafizică materialistă, Teoria fatalismului, Teoria ondulațiunii universale și Bazele metafizicii) și din germană scrieri dramatice de Carmen Sylva (Vrăjitoarea, Ullranda, Loiza, Mărioara). Pentru teatru a mai tălmăcit din P.-E. Hervieu și din Adolphe D’Ennery și Philippe Dumanoir. În traducerea lui
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
potrivit (De pulchro et apto), dedicînd-o unui orator din Roma, iar în 382 a plecat la Roma, dezamăgit de experiența sa maniheeană, care nu îl ajutase să găsească răspunsuri complete la întrebările sale cele mai urgente și se dovedea prea materialistă în ce privește concepția despre divin; s-a gîndit, ca atare, că soluția cea mai bună ar fi adoptarea unui scepticism fundamental în privința cunoașterii adevărului; nu mai era mulțumit nici de lecțiile pe care le ținea la Cartagina, unde avea de-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
este exponentul revoluției permanente, „glasul conflictului dialectic”. Ideea de radicalitate - crede eseistul - pornită din revolta spiritului împotriva conformismului, „precedă actul și programul revoluționar și îl fundamentează psihologic”, însă ea trebuie, pentru a-și împlini premisele, să fie fundamentată pe dialectica materialistă marxistă. Drama pe care Al. Ivasiuc o insuflă personajelor sale vine din aceea că sincronizarea dorită a faptelor cu ideile se dovedește, la nivelul individului, iluzorie sau efemeră. Încercarea de a realiza unitatea superioară a ființei este, în ultimă instanță
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
a artei. Încercare de estetică literară și artistică. A debutat ca filosof în „Revista contimporană” (1873), cu un studiu ce oscilează între spiritualism și pozitivism. Aproape în același timp cu V. Conta, el încearcă, timid, să pună bazele unei metafizici materialiste. Concepția sa estetică este eclectică, alăturând mecanic idei pozitiviste și idei aparținând esteticii transcendentale. Cu toate acestea, L. ocupă în epocă un loc distinct, prin larga răspândire, asigurată de cursurile sale universitare, a principiilor esteticii pozitiviste. Influențat de metoda sociologică
LEONARDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
fel sau altul marcat de stoicism, în opera lui Origen fiind evidente elemente de origine stoică; opoziția trebuie însă interpretată cu mai multă prudență, îndeosebi din perspectivă asiatică. Într‑adevăr, cultura asiatică nu prezintă aceeași omogenitate ca cea alexandrină: antropologiei materialiste a lui Irineu, de exemplu, i se opune, prin Iustin, o tendință evidentă spre platonism, deși filozoful n‑a știut niciodată cât de relativ era platonismul său”. Dincolo de aceste diferențe de conținut există, de asemenea, o diferență semnificativă de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
2), vor domni împreună cu Cristos pe pământ. Împărăția milenară este deci pământească, amintind de domnia mesianică a iudeilor. Milenarismul își are rădăcinile într‑un mediu asiatic, „în care creștinismul a fost foarte influențat de iudaism și a îmbrăcat nuanțe evident materialiste” (M. Simonetti, „Milenarisme”, în Dictionnaire encyclopédique du christianisme ancien, Paris, 1990, t. 2, p. 1643.) Cf. de asemenea lucrarea foarte utilă a lui L. Gry, Le millénarisme dans son origine et ses développements, Paris, 1904. Printre milenariști figurează nume importante
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
confirmând faptul că sensul prim al pasajului era alegoric, este absența imaginii templului din Ierusalimul ceresc. Dacă lucrurile sunt în felul acesta, autorul Apocalipsei „prin prezentarea sa sobră și simbolică a domniei milenare ar fi reacționat împotriva reprezentării realiste și materialiste a millenium‑ului” (M. Simonetti, „L’Apocalissi e l’origine del millennio”, în Vetera Christianorum, 26, 1989, p. 340). Cât despre Irineu, acesta dă o interpretare tipic milenaristă capitolelor Apocalipsei, urmând îndeaproape modelul dascălului său, Iustin. . ©ϑ4 Π∴84∀ ♣ϑ0
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în care discută scrieri ale lui C. Dobrogeanu- Gherea, I. L. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voinești, St. O. Iosif ș.a., publică, după un deceniu, Cercetări critice și filosofice (1916). Format la școala „criticii științifice”, explicative a lui C. Dobrogeanu-Gherea și în atmosfera materialistă și pozitivistă a cercurilor socialiste, S. abordează literatura de pe baze deterministe și istoriste, opuse autonomiei esteticului și disocierii valorilor. Treptat, determinismul sociologic se varsă într-unul mai larg, însă tot schematic în taxonomia lui rigidă. Absorbit de cercetările antropologice și
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
și Ibrăileanu, debutant în publicistică, H. Streitman, student la Göttingen, C. Hamangiu, viitorul jurist, coleg, pe atunci, cu Ibrăileanu, Izabela Andrei - Izabela Sadoveanu, care debutează aici în 1890 -, Corneliu Botez, Ion Catina. Revista era gândită ca o publicație „socialistă, ateistă, materialistă, realistă - în sfârșit, revoluționară în toate direcțiile”. Modelul, urmat îndeaproape, ca orientare și în organizare, a fost „Contemporanul”. Articolele din Ș.n. se referă la ateism, morală, sociologie, filologie, știință popularizată; s-a reluat, după „Contemporanul”, campania contra plagiatului și
SCOALA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
adică: voință, simțire, gândire. Când vorbim, nu totdeauna facem actul creator al înțelegerii iluminatoare, ce leagă de spiritual. Desacralizându-se, cuvântul devine câmp de acțiune pentru Lucifer. Nu toate informațiile, ce ne invadează, sunt veridice sau necesare. Terminologia alambicată a științei materialiste, abstractizarea noțiunilor, bârfa, taclalele, manipularea politică, reclamele, sunt formele alienării cuvântului și vorbirii. Optimizarea nivelului informațional al vorbirii este ușoară și constă în selectarea celor ce spunem, anume să fie bun (adică just), adevărat și frumos și realizabilă, prin însăși
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
, revista apărută la Făgăraș, bilunar, de la 20 ianuarie 1925 pana la 20 iunie 1926. Director: Petru Bănescu. Tinerii grupați în jurul publicației se desolidarizează de „materialistele preocupări ale epocii”, își pun încrederea în virtuțile sufletești ale neamului și, prin scris, vor să facă „opera de regenerare”. Subintitulata inițial „Revista social-literară”, de la numărul 1/1926 devine „Revista literară, artistică, științifică”. Semnează versuri Horia Furtună (Fragment), Const. Rîuleț
ŢARA VOEVOZILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290075_a_291404]
-
supratehnologizată; el propunea crearea unei „contraculturi”, opusă culturii moderne și capitaliste oficiale. Această „contracultură” presupunea o răsturnare a valorilor. „Contracultura” trebuia să detroneze valorile materiale și să acorde prioritate valorilor spirituale. Ar apărea astfel oameni noi, spiritualizați, eliberați de obsesii materialiste, nedemne pentru omul autentic. Această schimbare de mentalitate nu ar antrena renunțarea la știință și tehnică și „reîntoarcerea la natură”, cum propusese cândva Rousseau și încercaseră „nondirectiviștii” la începutul secolului XX; această nouă mentalitate a oamenilor ar putea menține controlul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lăcomia, dorul de parvenire, când totul stă sub semnul vremelniciei. Timpul aduce celor pământești grozave risipiri. După moarte, făptura omenească se desface iarăși în „stihii” (aer, lut, foc, apă). Purceasă din textele Ecleziastului, viziunea lui P. conține și unele elemente materialiste. Descriind, cu oarecare imaginație plastică, sinistra părăginire a palatului domnitorului Mihail Sturdza, P. este unul dintre primii poeți români ai ruinelor. Însă vocația scriitorului moldovean, om cu un temperament pătimaș, nu e reflecția, ci satira, pamfletul. Cu sarcasme mușcătoare, degenerând
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
funcțională, structurală - nu includ conștiința ca unul dintre factorii lor explicativi. Ca știință a faptelor sociale, sociologia a trebuit să opteze, lucru valabil pentru cele mai multe dintre abordările pe care le găsim în cadrul ei, chiar dacă nu întotdeauna explicit, pentru o poziție materialistă, respingând idealismul ce explică fenomenele sociale ca fiind determinate de conștiința actorilor. Capitolele de până acum au acumulat o datorie. Ele au dezvoltat o sociologie fără subiect. În explicațiile fenomenelor sociale trecute în revistă, subiectul uman (conștiința) a fost pus
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în explicarea fenomenelor sociale. Prima este poziția tipic idealistă, în sensul dat termenului de Karl Marx: conștiința este aceea care, în ultimă instanță, explică fenomenele sociale. Celelalte trei caută să identifice rolul conștiinței în cadrul unui determinism obiectiv mai general (poziția materialistă în explicarea fenomenelor sociale). Conștiința ca factor determinant. Însăși constituirea sociologiei a eliminat interpretările idealiste naive ale vieții sociale care atribuiau conștiinței un rol determinant exclusiv. Analiza sociologică a pus în evidență rolul contextului obiectiv în explicarea oricărui fenomen social
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]