124,212 matches
-
dintre 1944-1947, ai cărei scriitori au fost reeditați cu parcimonie și discutați așijderea, a făcut foarte tîrziu obiectul unor studii cît de cît temeinice. După 1989, lucrurile nu s-au schimbat radical, deși au apărut unele cărți de pionerat în materie. Cele mai multe se referă la anumite aspecte ale literaturii din regimul comunist. Între acestea, cenzura a atras îndeosebi atenția și avem acum cel puțin trei studii asupra ei. Dintre perioadele literare, a fost privilegiată aceea de imediat după 1948. Patru sau
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
profesie", vedem că reține atât din biografia lui cât și din reflecțiile asupra Literaturii și revoluției, în deosebi ideile unui militant care, intransigent și dur când e vorba să apere ideile revoluției, apare cu mult mai disponibil și nuanțat în materie de literatură, căreia-i recunoaște specificul și-i afirmă libertatea necenzurată de expresie, opunându-se programelor rigide ale "scriitorilor proletari" și "realismului socialist" ucigaș, promovat mai apoi de Stalin. Punctul de vedere al cronicarului și prefațatorului rămâne, și în acest
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
asemenea interpretări putem ajunge la descoperirea unor similitudini între doi poeți foarte deosebiți precum Claudel și Mallarmé. Poetica claudeliană, stăpînită de chemarea ordinii supreme, era normal să fie o poetică a aflării cheilor, a descifrării lumii, a dibuirii misterului în materia cognoscibilului. O atitudine ce pare la antipodul încifrării mallarméene, cu atît mai mult cu cît însuși autorul Marilor Ode a relevat, în repetate rînduri, incompatibilitățile dintre poetica sa și aceea a autorului Herodiadei: "Dar alături de evidentele deosebiri sînt și multiple
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
aș fi nedrept să nu spun că am avut, de foarte multe ori, parte de reacții frumoase, unele emoționante. E important pentru un cronicar literar să aibă acest ecou al muncii sale. În fond, el operează în câmpul actualității, al materiei literare încă fierbinți; or, reacțiile la ceea ce face el ies tot de aici. Pe scurt, e o motivație în plus pentru efortul, destul de mare, de a citi în fiecare săptămână o carte pentru a scrie despre ea. În sfârșit, să
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
judecăți sunt mai "largi" și se poate discuta mult și bine pe marginea lor. Rezumativ: de ce ar trebui să fie critica o specie a teoreticului și să aibă reușite sau nereușite în acest sens? Teoria criticii se încheagă din însăși materia ei, din concretul literar asupra căruia ea se apleacă, și pe care aspiră să-l introducă într-o anumită structură. Despre acest proces a scris niște pagini admirabile Lucian Raicu. Totul depinde, însă, de viziunea creatoare a criticului, de felul
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
putem imagina ce comedie nebună ar fi putut ieși de aici, cu un regizor de calibru; dar nu e cazul. Cursa e destul de chinuită, hazul e de prea multe ori forțat și fără clorofilă, protagoniștii nu au anvergura necesară în materie de farmec. Totuși, dialogul și construcția scenariului (Jay Sherick și David Ronn) sînt uneori de o inteligență scăpărătoare. De pildă, la un moment dat, portărelul și soția tradusă ajung la o fermă, noaptea; nu vor intra, pentru că, îi explică Ea
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
ar putea susține inovația prin nevoia unei specializări: tema sau subiectul sînt generice și polisemantice, în vreme ce topica ar reprezenta "subiectul de discuție" (un singur cuvînt substituind astfel, economic, o întreagă sintagmă) și s-ar referi la forme de organizare a materiei în Internet. E doar parțial adevărat: topica însăși e un termen polisemantic, căruia moda actuală tinde să-i extindă uzul, în afara unei stricte specializări, în situații de perfectă echivalență cu temă. Prin traduceri grăbite și superficiale, calcul a intrat deja
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
vina noastră, nu noi am pus la cale toate astea. Acești rinichi sunt niște rinichi și-atât. Aceasta însă nu e carne de pui, e un pui. Gândiți-vă la lagărele morții din subsolul unui hotel. Perne stropite cu sânge! Materie trasă în țepele periuțelor de dinți! Toate animalele mâncând, nu de plăcere, nu pentru aur, nu pentru putere, ci pur și simplu pentru a trăi. Pentru a cui Plăcere eternă? De mâine postesc.Demisionez.Dar nu pot demisiona cu stomacul
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
și prin monumentalitate, această a treia ediție marchează și o nouă vîrstă a formelor: vîrsta lor primitivă, elementară, aproape magică, dar care nu se poate atinge cu adevărat decît printr-o gîndire savantă în spațiul vast al memoriei culturale. Păstrînd materia cît mai aproape de forma ei originară, cei cinci sculptori au transferat asupra ei nu atît voința lor imperativă, cît o profundă știință a dialogului și o solidă cultură a statuarului. 2001 sau structurarea instituțională De data aceasta, îngăduindu-și o
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
bătrîn,/ îmbrăcat sobru, aproape monahal, în cenușiu și maro,/ pedalele sînt apăsate de aripile unui serafim din/ vitraliile lui Wispianski de la domul franciscanilor." (Kosciol Mariacki). Un extaz prețios, o beatitudine luxoasă îl conduc pe Adrian Popescu la o considerare a materiei în răspăr cu frugalitatea pietății, cu austerul comportament prescris îndeobște bunului creștin, însă compatibile cu un panteism degajat de dogmele dumnezeului personalizat al doctrinei teiste. E darul euforizant al unei Providențe ce-și asumă delectarea culturală a Formei. Al unei
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
în Casa scărilor, în Colivia Liftului/ astă iarnă, de frig, dintr-acolo sosește,/ din Țara Nimănui" (Graurul). Nu sînt neglijate nici obiectele, în raza aceleiași incantații ambigue ce înfrățește vitalitatea antică, virgiliană, cu caritatea creștinismului panteist, într-o febricitare a materiilor ce își revarsă nesațiul inocent al existenței contopindu-se prodigios într-o viziune de saturație artistică: "Să alegi cu mîna exersată o lance din raft,/ să-i încerci tăișul pe obrazul degetelor,/ să o arunci cu putere nu în lacul
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
prima mea amintire de �scriitor". Apoi mi-amintesc cum pe vremea primei mele clase (iată am fost și eu, totuși, odată, în prima clasă, în elită cum ar veni) și și în clasele a doua și a treia aveam o �materie", o �disciplină" cvasi-medievală: caligrafia. Aveam toc, peniță, sugativă, aveam stecluță cu cerneală, aveam niște caiete cu foi lucioase și înmiresmate (ah, mireasma aceea a caietelor de caligrafie de altădată, pe veci pierdută!) și discret liniate cu subțiri linii verzui pe
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
peste întreg platoul. Vacile stăteau nemișcate. Dacă n-ar fi rumegat fără contenire și n-ar fi alungat când și când muștele cu lovituri de coadă, ai fi zis că-s moarte. Suprafața lacului era liniștită și netedă ca o materie solidă și strălucitoare. Fata m-a privit cu un zâmbet. - Eu cobor să fac o baie. Sper că nu te deranjează. Mă duc ceva mai încolo. Eu am ridicat din umeri. - Apa e rece, am prevenit-o. Am rămas la
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
audă mai bine iarba" (ibidem). Sau: "o noapte întreagă îi trebuia unui glonț/ ca să traverseze portocala" (ibidem). Copilăria însăși, ca și delectarea ludică ce purcede dintr-însa, se prezintă veștejite de grotescul imagistic ce trădează o conștiință damnată, înaintînd în materia suavă precum viermele într-un fruct: "o linie zgîriată pe zidurile cantonului/ de mîna unui copil/ ajunge din urmă acceleratul// și apoi ne putem juca în liniște/ cu labirintul finlandez// fără să ne pese cine va spăla/ diseară/ dinții celui
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
cineastul se joacă, inteligent și cultural, cu stilurile, cu citatele, cu parafrazele, cu tehnicile. Rezultatul are viață și farmec, de unde și succesul de public. În același timp, privind lucrurile la rece (ca la a doua vizionare), în Filantropica există și "materie" supraponderală, care îi încarcă, inutil, linia, există și secvențe care, în cadrul propriei convenții, sună fals (de pildă secvența de la masa scriitorilor, sau secvența cu mașinile cabrio, pe șosea, vîjîind spre Cool Club, cu o stridență de "dolce vita" de grădiniță
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
convențiilor, "originalitatea" crocanta reprezintă semnul mișcării centrifuge, întrucît inventivitatea, id est artificiul, certifică, cu maxim efect, despărțirea de ceea ce este dat. Însă în timp ce "poeții în blugi" întorc pe dos clișeele, exploatează proza vieții reciclînd-o prin deriziune, fără a renunța la materia cotidianului (modelul lor neașteptat: Caragiale!), Nora Iuga se plasează în sfera unui imaginar ludic, levitînd în gratuitatea acestuia. Tangentele d-sale definitorii sînt suprarealismul și onirismul. Dacă optzeciștii rămîn, blazați și sarcastici, în zona existențialului curent, poeta "caută ceea ce n-
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
legi/ ele sînt necesare că mîna stăpînului/ pentru cîine că vivandierele/ pentru soldat/ cînd ești îndrăgostit/ da bani cerșetorilor" (învățăturile lui șam către fiul său benedict). Mai putem constată și alte deșchideri ale autoarei către realul cotidian, practicate în chiar materia absurdului care devine familiar, "decade" într-o coabitare cu ordinea habituala a lucrurilor. Se complace în nămolul "prozei". De fapt, intervine o dezumflare a absurdului (serios în esență să), înțepat de acele ironiei, pe care le mînuiesc cu virtuozitate și
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
Barbu Cioculescu Este una din ciudățeniile istoriografiei noastre moderne că, aptă a stabili geneza civilizației europene în arcul carpatic, calea anticilor dorieni, în drum către Hellada, prin văile Banatului, nașterea limbii latine din cea geto-dacică, renașterea Bizanțului prin crângurile vâlcene, materia firului ombilical ce-i lega pe Burebista și Mihai Viteazul, iar mai pe ocolite și pe mareșalul Antonescu de Nicolae Ceaușescu, n-a abordat, printr-un robust front academic și cu sprijinul colateral al mai multor institute de cercetări pe
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
sa vitalitate, autoreflectarea în artă nu este din cale afară de încurajatoare. Seninătatea s-a stins, jubilația este doar un rictus, gestul exemplar s-a preschimbat și el într-un biet eroism al supraviețuirii. Artistul protestează, denunță vehement, se luptă cu materia și cu fantasmele, apoi, vlăguit moral, cade în melancolie. Observă, comentează și transformă eșecul în ceremonial. Fără a-l lega în vreun fel de presentimente sumbre sau de angoase milenariste, el este tot mai mult un hermeneut al crizei, dacă
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
de provocări. Dar el nu mai este varianta întrupată a transcendenței, ci imaginea coruptă și patetică a unei dezabuzări incurabile. Din semn plenar și din rezumat al Universului însuși, el a devenit un imn al dezagregării, imagine a impasului și materie primă într-un amplu discurs despre condiția fragmentului. Ruptă de suflul vieții și de aspirația către un absolut, fie el și iluzoriu, anatomia s-a preschimbat în carcasă, în geometrie vidă și în fetiș inert. Alături de veteranii Napoleon Tiron și
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
noi pînă prin anii '50, redescoperită, din pricina penuriei, în anii '80) consta în a prepara în casă multe dintre produse: magiunul, dulceața, compotul, murăturile, ba chiar făina, pîinea și carnea (de pasăre). Fiecare gospodărie avea livada ei. În magazine găseai materia brută sau exotică, zahărul, uleiul, măslinele, stafidele. Cafeaua se cumpăra exclusiv sub formă de boabe și se măcina cu rîșnița de alamă ținut bine între picioare. Ceaiul, după dispariția vremelnică a celui negru sau rusesc, se făcea tot în casă
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
în mare măsură la subminarea și destrămarea acelui sistem de minciuni al socialismului. Deci, acest fel de adevăr are o forță puternică și dispune de atractivitate. Spun toate acestea deoarece consider că noi, în Occident, suntem deja prea frivoli în materie de "adevăr", dar în regiunile care de puțin timp au scăpat de dictatură problematica siguranței, a transparenței și a adevărului joacă un rol esențial. Care este părerea d-voastră... pot țările din Vestul continentului european să învețe cîte ceva de la
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
puneri la punct. Totul pe fondul unui umor fals, strident, de poante repetate la nesfîrșit, de obsesii, de prejudecăți. în spatele acestei fațade de bîlci se află și lucruri admirabile, uitate, ocultate de autorul însuși. De pildă, un excelent gust în materie de proză contemporană străină: Alexandru Mușina e cel pe care l-am auzit printre primii vorbind despre Italo Calvino, cu o admirație de cunoscător adevărat. Tot Alexandru Mușina are o foarte actuală și interesantă părere despre relația poeziei cu publicul
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
financiară". A ieșit un hibrid reușit, cu gene puternice, provenite din meditație și satiră pritocită la un pahar de țuică. După cum spune autorul, "Toate lucrurile importante încep prin a fi figuri de stil". Adagiul apare într-un text despre migrația materiei cenușii sub forma unui stol romantic de creiere zburătoare, contemplat de franțuzul Alphonse și de Narator, într-un dialog pastișat după cunoscutul model maieutic platonician. Autorul tratează în spirit postmodern, cu ironie și gust pentru un "realism magic" moldovenesc narațiuni
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
interpretantul este de a izola cifrul "șopârlei", care a dominat până acum discuția despre comunicarea aluzivă, și de a planta în loc câteva problematizări de critică literară. Voi porni de la texte de Marin Sorescu, considerat, înainte de 1989, unul dintre specialiștii în materie. El chiar încearcă să povestească ce e cu aluziile, într-o schiță de confesiune asupra căreia pare să fi revenit de mai multe ori, probabil până către sfârșitul vieții, fără să îi fi dat vreodată forma definitivă, și care a
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]