671 matches
-
pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce am îndepărtat două lopeți de omăt din alcătuirea așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece a cerului. Mi-am astâmpărat
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce am îndepărtat două lopeți de omăt din alcătuirea așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece a cerului. Mi-am astâmpărat
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
o întâmplare și mai rară. * Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților. Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul deștepților. Cei din urmă ar popula repede birourile din preajma primilor. Citește mai mult Motto: Înțelepciunea este baza oricărei virtuți.Jean-Jacques Rousseau***Deșteptăciunea ține
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
o întâmplare și mai rară.Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților.Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul deștepților. Cei din urmă ar popula repede birourile din preajma primilor.... XX. CASTANUL DE LA POARTA ÎNVĂȚĂTORULUI, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2150
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
neștiute decât de sălbăticiuni... Anyu plecase devreme din sat. Înhămase pe Ila și Anyk la sania mică făcută din lemn, legată cu tendoane de ren, așternută cu groase și de nestrăbătut piei de focă. Sania era mândria lui Woka. O meșterise pentru Uki numai ca dovadă că prețuia mai mult tradiția, decât confortul bobului cu motor. Câinii erau adevărați regi ai trăgătorilor la sanie! Și numele grăia despre priceperea lor! El - Ila - ghidase cu măiestrie atelajul în nenumărate întreceri, ea - Anyk
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
după cum și de iubit, iubesc până la capăt, iar de la capăt încă și mai departe și dejinitiv, până mă va înghiți uitarea pământului, dar nu mă pot ascunde gardurile, pereții, barierele, deoarece am trăit curat și la vedere, nu mi-am meșterit lauri cu mîna mea. Nu mă rog în jos, n-o pot, santinelele sunt mai jos de mine, iar dacă fruntea mea se roagă, nu genunchii, sigur că nu la santinele mă închin! Când am compus toată publicistica pe care
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Duminică, 23 Octombrie 2016 Când eram prunc, Doamne, cât de mult îmi plăcea să stau de vorbă cu meșterii Satului meu, să tac privindu-i meșterind cu lumina aceea dumnezeiască pe față! Baciul Valerii, cioplindu-și cu mâinile lui din lemnul vrăjit, trupul viorii, Baciul Ioan rostuindu-și fluierul, ori donița de lemn, Linuța lui Șandor țesând la război tricolorul... Meșterul Horea din Albac, Cioplitorul acela
MEȘTERUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371377_a_372706]
-
este păstrat nealterat și dă o savoare specială scriiturii. O altă secțiune/capitol a părții a doua a cărții este intitulată frumos: „Lumini izvorâte din adâncurile sufletești” - prin care autoarea zugrăvește portrete: Andrada Victoria Diaconescu, Frații Iacob și Florin Oprea, meșteri lucrători care realizează „o adevărată poezie a mâinilor”. Autoarea face elogiul unui „Destin uman deosebit: Herman Victorov”, pe care l-a mai amintit în această carte, „om de stirpe rară, un român care a câștigat recunoașterea și prețuirea pe continentul
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
acestora. E și mai noapte știu, nu îndrăznesc să se facă auzite șoapte, dar de nu fac injecția lui Titel în astă zi nu s-o mai milí de mine să mă mai primească în regesc loc, la Pietrari, unde meșteri făurari potcoviră lycorna. mă hrănii și astăzi, zice olteanul, mă hrăniși Doamne cu binele lumii. un strop de ploaie? să cadă, să răsară grădina Domnului aproape de finele zilelor omului de pe lumea asta. aceasta-i răsplata hranei locului. fermecata, preafericita... FLACĂRA
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
un lemn moale pregătea chișița, unealta cu care se încodeiază ouăle. Învăța-se de la mama ei această tehnică veche de încondeiere. În vârful chișiței lega cu o sfoară subtire firele din păr de porc ațezate într-un orificiu de tablă meșterit cu grijă dintr-o conservă, această tablă era preferata ei, putea să o taie ușor cu o foarfecă de grădină cu care curăța primăvara via. Odată ce chișița era gata, ceara era așezată pe plita încinsă iar când ceara era topită
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
Nu are ape, nu are munți, nu are păduri și nu are nici măcar oameni sau animale. Ceea ce are, însă, este un micuț extraterestru, numit Miku-Miku, care trăiește singur, într-o căsuță de sticlă, hrănindu-se cu praf de stele și meșterind la aparatul său de zbor, care, însă, nu este nicidecum o farfurie zburătoare. Cu nava sa în formă de stea, Miku-Miku face călătorii prin galaxiile vecine, pentru că el este un explorator stelar foarte pasionat de descoperirea altor planete. Miku-Miku de pe
MIKU MIKU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372470_a_373799]
-
Nuante > VIORI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului VIORI Niște scânduri care sună, Ce au coardă, dar și sună! Unii le numesc viori, Aduse din albii nori! Să le mângâie scripacii, Meșterindu-le ca vracii! În termen mai popular, Unealtă pentru lăutar! Dar în fiecare seară, Ascult sunet de vioară! Referință Bibliografică: Viori / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 516, Anul II, 30 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
VIORI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371139_a_372468]
-
un spânzurat de norocul divin. Poate reușești pe altă cale ieșirea din cadavrul în care ai intrat, cu clipele răsucite de singurătate și depresie. Ești o mașinărie uzată, aruncată pe maidan, până se găsește cineva care-i vede rostul, o meșterește cu pricepere metalică încât începe viața să curgă din ea cu o inimă de om. Referință Bibliografică: Salvare / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 829, Anul III, 08 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae
SALVARE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345765_a_347094]
-
la Arghezi, în domeniul literaturii, la Brâncuși în cel al sculpturii.. La cât au transpirat la propriu și la figurat pentru desăvârșirea creațiilor. Și câte aripi și-au frânt, cât zbor truditor au parcurs în cariera lor de visători și meșteri artiști... Ai vreo rețetă, vreun secret al creației? A.M.G.: Și eu am reușit și continui să “zbor” de la o treaptă la alta prin multă muncă, prin renunțări la aproape tot ceea ce copilăria îmi oferea și, nu în ultimul rând
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
29 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Într-un orășel sub soare, Mai modest, nu foarte mare, Un inventator novice Se-ntâmplă din cer să-i pice O idee genială, Epocală, colosală: Cum să facă, fără fise, O mașină pentru vise. Meșteri o săptămână La ideea lui cea bună, Folosind un frigider, Un dinam și-un levier, Conectate împreună Cu un tub întreg de spumă. I-a mai pus și-o piuliță Pe-o bucată de halviță Și montîndu-i lanțul bine, Uite c-
MAŞINA DE VISE de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348949_a_350278]
-
a lungul timpului acest măreț proiect și stătea proptită cu niște popi de salcâm în curtea din spatele șopronului devenit acum clădirea principală a Grupului. Între timp, clubul Mehaș devenise o societate ocultă care deținea secretele fabricării a orice voiai și meșterea mereu ceva, dar nu se știa ce, Sile devenise funcție și se numea Marele Sile Pontif Suprem, iar Directorul era zeul suprem pentru care se organizau săptămânal libații fiindcă el era cel care sărea cu banul la nevoie. În această
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
UNEI ÎNTREBĂRI Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 812 din 22 martie 2013 Toate Articolele Autorului N-am anotimpuri sînt trecătoare, am sufletul plin de mesteceni și de tine făcînd bătături în palmă laolaltă cu vuietul mării tot meșterind la aripi pentru noi că nu mai țin minte cine sînt de ce mă aflu aici și de ce coboară asupra mea arsura ochilor tăi... Tu ce număr porți la aripi ? Referință Bibliografică: Exil în rama unei întrebări / Luminița Cristina Petcu : Confluențe
EXIL ÎN RAMA UNEI ÎNTREBĂRI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345348_a_346677]
-
cuvântul tău pierdut prin cer și aripa îngerilor micuți cum îl prind cu migală și-l întorc spre tâmpla mea stilet în vârful lui sunt. firul de praf adunat de tine cândva remodelat vieții în viață prin viață călcând apăsat meșterind mereu greșeli scări întregi de greșeli și tu iertând ridicând urmele și umbrele... tată, mâna de câte ori mi-ai prins-o să mă ridici din văi adânci și dense de câte ori ochii tăi albaștri i-am întunecat cu umbra greșelilor mele apoi
CU GÂNDUL MEREU LA TATA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377852_a_379181]
-
fost. Geniul său se alătură altor simboluri naționale inegalabile precum Henri Coandă, Nicolae Teslea, Traian Vuia, Aurel Vlaicu și alți mari ingineri români. Dumnezeu să-l odihnească în pace și liniște pe acest mare inventator care, toată viața lui a meșterit și a cărui meserie era aceea de a fi român! Să ne gândim la el și să ne rugăm lui Dumnezeu să-i fie bine acolo unde a plecat, lîngă Zamolse, mulțumindu-i pentru toată moștenirea lăsată națiunii pe care
IN MEMORIAM – IUSTIN CAPRĂ de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376343_a_377672]
-
știam greu de cap. - Ei tătucă, și tu! Nu m-am pierdut, doar că e cam întunecos aici. În timpul acesta băiatul urca cu pași sprințari scara îngustă, săpată în stâncă, bine luminată de câteva lămpi încastrate în felinare de aramă, meșterite în atelierul făurarului și agățate pe perete. Ajuns sus cu răsuflarea accelerată, îi înmână butelca tatălui său, fericindu-se, că era în toane bune. Altfel i-ar fi ținut un discurs nu prea lung, însă presărat cu tras de urechi
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Marțea sau joia, dar musai într-una din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]
-
umerii căzuți și privirea în pământ. - Bine, așează-te într-un loc și dă-i bătaie! - Dar... cu ce să mă șterg? Hârtia e în mașină și nu cred că pot ajunge până acolo! Unchiul Victor lăsă undița la care meșterea, în iarbă, privi câteva clipe în jurul lui, după care, smulse două frunze imense și păroase de brusture. I le întinse băiatului și dădu din cap, ridicând din sprâncene. Sorin le apucă posomorât și dispăru în spatele unui pâlc de sălcii. Florin
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
va sosi ... Simplu Ochii,niciodată nu-mi rămân închiși Pentru că dacă îl închid pe cel de afară Se deschide cel dinăuntru... Și atunci bat la poarta zânelor să Ciocnesc un pahar de cale albă ... Întrebarea bunicului Bunicu' m-a-ntrebat odată, Cănd meșteream prin curte: Luate, fiind laolaltă, Câte-s puține - câte multe!? În capul lui gândea ceva Punând această întrebare Și răbdător tot aștepta Răspunsul meu la ghicitoare. Oprit din lucru m-am uitat Surprins la fața lui bătrână, Și-acum regret
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
de fier și în curând la noua Bancă de Scont și Circulație. Elementele independente din țară devin din ce în ce mai puține alături cu elementele oficioase și semioficioase, și se-nțelege că în același grad scade neatârnarea de caracter și libertatea adevărată. Dar meșteri în sistematizarea și răspândirea oarecum epidemică a acestei boale sociale sânt roșii, cari într-adevăr vor ajunge la idealul Paraponisitului lui Alexandri, de-a face din toți românii funcționari ai statului - esceptînd reacțiunea, se-nțelege. [ 28 mai 1880] [""ROMÎNUL" CUPRINDEA
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la meșterii creștini localnici), rezultă că în zece din cele 13 capitale de district ale Moldovei existau 977 de meșteri și calfe lemnari. Numai în orașul Iași se îndeletniceau cu lemnăria și pietrăria 390 de oameni, dintre care 142 erau meșteri iar 248 calfe. Orașul Botoșani avea 136 de lemnari, Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii evrei și fără supușii străini). Un centru cunoscut și apreciat al meșteșugului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]