367 matches
-
cuprinzătoare dimensiuni. Participarea noastră, ca filozofi, la înfăptuirea acestui Program poate fi înțeleasă, în contextul arătat, ca o participare la construcția tot mai înaltă și mai amplă a libertății societății noastre.“ (Tribuna, 22 decembrie 1977) „Infirmând orice interpretare de tip mecanicist a raportului dintre existență și conștiință și demonstrând cu o implacabilă vigoare faptul că rămânerea în urmă a conștiinței nu este o necesitate fatală, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adus o contribuție, de largă respirație teoretică și cu adânci consecințe practice
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
funcții de bază ale oricărui sistem de conducere, iar acesta trebuie să exercite permanent acțiuni care să mențină sau să restabilească ordinea și controlul în toate compartimentele sau părțile organizației. O astfel de concepție este tributară în mod evident concepției mecaniciste conform căreia organizația ar trebui să se comporte ca un mecanism și orice perturbație în funcționarea acestui mecanism se datorează unei defecțiuni a uneia sau mai multor componente care trebuie ,,reparate” prin intervenția unui organism sau subsistem însărcinat cu acest
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
unui șoc exogen, cum ar fi, de exemplu, noutățile privind evoluția economiei, piața poate să absoarbă acest șoc și să revină, după un timp finit, la o nouă stare de echilibru. Cu toate că multe dintre teoriile care au inspirat această concepție mecanicistă s-au modificat între timp, de exemplu apariția principiului de nedeterminare al lui Heisenberg, care stă astăzi la baza fizicii cuantice, în economie acest progres nu s-a produs tot atât de repede. Multe dintre concepțiile care domină și astăzi teoria despre
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
afecțiune, implicare emoțională; fier: război de cucerire a unor domenii noi, necunoscute; arama: ordine socială solidă. 174 (VI, 233) și-n care viitoru-ntreg să fie ferecat în vastu-i lanț: Cu alte cuvinte, Urizen dorește ca creeze o lume total deterministică, mecanicista, de genul celei propuse de Pierre-Simon Laplace în 1776 în modelul său, în care viitorul este absolut previzibil cunoscînd toate forțele ce interacționează în univers. Altfel spus, Urizen dorește o lume în care să nu existe impredictibilitate evenimențiala, în care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. Prima categorie ar include "alfabetizarea funcțională", care este întotdeauna "alfabetizare în vederea unei activități/pentru ceva" (e.g. alfabetizare medicală, alfabetizare statistică, alfabetizare digitală, alfabetizare militară etc.), și "alfabetizarea culturală", care se întemeiază pe o concepție mecanicista privind existența unor valori perene transmise prin mijloacele discursivizării tradiției; a doua categorie ar include "alfabetizarea în vederea dezvoltării personale", care se întemeiază pe miturile americane ale libertății și ale oportunității de exprimare individuală pe cai precum scrisul expresiv/ creativ, programe
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
doua etapă este consolidarea adeziunii, inițial fizico-chimică, printr’un „liant“ polizaharidic care asigură, pentru Streptococcus mutans de exemplu, adeziunea chiar pe sticlă. Evident, adeziunea este cu mult mai eficace la celulele tinere, în diviziune, decât pentru acelea bătrâne. O viziune mecanicistă (după părerea noastră), citată de același autor, vorbește chiar de „apendice“ filamentoase ale celulelor care le fixează, în felul crampoanelor, de suprafață, dând și un exemplu, Caulobacter, mai ales în cazul unor medii cu concentrații suboptimale în nutrienți. A treia
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
tocmai tendința de schematizare a comunicării, de ignorare a factorului uman (individul sau grupul), redus la un simplu operator tehnic. Acest model, consideră L. Iacob (1996, p. 185), "nu mai poate satisface. Emițătorul este fie o abstracție, fie este tratat mecanicist, fără statut psihosocial, receptorul este văzut ca mașină de reacționat, sub rezerva de a fi bine stimulat, iar mesajul este o transparență codată care asigură reversibilitatea perfectă a operațiilor de codificare și de decodificare, fiind axiomatizată, fapt inexistent în realitate
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fost înregimentați - Asociația Studenților Comuniști - opera selecții tot pe bază de dosar. Nefiind membru de partid... S.B.: Vă mai aduceți aminte ce subiecte ați avut la examenul de intrare la facultate? D.T.: Dacă nu mă înșel, "Izvoarele materialismului dialectic. Filosofia mecanicistă din secolele XVII-XVIII". Proba scrisă era eliminatorie și la ea, parcă, am luat notă maximă. Mai era și o probă orală. Comisia era formată din trei oameni. Eiii, și m-au ascultat aproape o oră, cu multe trimiteri și întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
l-ați avut profesor? D.T.: Da, cum să nu?! Nu doar asistent, ne-a și predat un curs. S.B.: Și el nu era în siajul lui Pavelcu? D.T.: Din ce mai țin eu minte, Andrei Cosmovici era un tehnicist, un mecanicist chiar. S.B.: Așa l-am prins și eu. Ne punea numai să povestim experimente cu electrozii și cu șobolanii. Ne dicta cursul de pe foi. D.T.: Pavelcu venea cu 10 cărți de literatură de unde decupa: la emotivitate, la emoție, la sentimente
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
principiului utilității marginale. O contribuție interesantă la istoria principiului utili tății marginale a constituit-o publicarea lucrării prusacului Hermann Gossen, sub numele Die Entwicklung der Gesetze des Menscglichen Verkehrs (2-8). Lucrarea se bazează pe principiul hedonistic și dezvoltă o concepție mecanicistă asupra spiritului uman. William Stanley Jevons este primul care a atras atenția economiștilor asupra contribuției lui Gossen. La rîndul său, Jevons își propune mai întîi obiectivul ambițios de a identifica principiile unui comportament rațional al omului, așa cum au fost ele
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fi concepute ca variabile infinitezimale și nu pot fi măsurate direct și nici comparate. Potrivit acestei prime școli austriece, conceptul de utilitate marginală poate servi doar pentru a face evaluări și generează numeroase controverse. Abordarea sa nu mai este una mecanicistă și rămîne limitată la domeniul relațiilor dintre unități economice individuale și la rețelele complexe ale schimburilor dintre acestea. Privit în conjunctura intelectuală a epocii sale, Menger pare a avea idei mai originale decît Jevons sau Walras. Jevons a împrumutat de la
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
suprafață, unde avem o iluzie atît de frumoasă? Ea a început să fie îmbogățită de aparate, astfel încît vom avea aici un adevărat paradis. Căci unde altundeva ar putea fi Paradisul, dacă nu aici și acum? Măcar, așa, un erzaț mecanicist. Unul relativ. Relativ la Absolut. Există și un darwinism tehnologic. O evoluție, care va să zică și o selecție atît de naturală încît devine artificială. Noile generații tehnologice se vor reproduce și selecta fără decizia oamenilor. Aceștia vor fi folosiți cel mult drept consultanți
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și în interiorul grupurilor hiperglobalist și sceptic, în contextul în care transformaționaliștii adoptă o viziune mecanicistă, pe cât posibil neutră axiologic. Astfel, hiperglobaliștii de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a bunăstării și de a reduce cheltuielile sociale ale statului
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
am privit lucrurile din alt punct de vedere și am observat că toate au un punct comun: suprasolicitarea posturală. De asemenea, sunt profesii care solicită atenția, concentrarea, coordonarea. Nu a fost În intenția noastră să privim lucrurile doar În sens mecanicist, dar având În vedere o parte din contextul afecțiunii, considerăm că atenția asupra ergonomiei locului de muncă (indiferent dacă este locul de exercitare a profesiei sau locul familial), ar fi necesară atunci când avem În față un astfel de bolnav. Un
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
poluant. Am devenit vampirii pămîntului. De aici, schimbările accelerate de climă, dispariția speciilor și epuizarea resurse-lor. În prezent, suntem într-un proces de trecere de la o formă de conștiință la alta. Mintea modernă s-a prins în capcana unui concept mecanicist despre univers, care e pe cale de a fi schimbat. Am tehnologizat excesiv viața noastră, sporind foarte mult productivitățile, dar și creînd pericole distrugătoare. Viteza amețitoare, dezumanizantă, cu care se schimbă tehnologiile generează mari probleme de adaptare și schimbări profunde la
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Aceasta cu atât mai mult cu cât Butler nu s-a putut sustrage impresiei că noua teorie a evoluției, în contrast cu cele anterioare, conferă o însemnătate prea mare întâmplării, în dauna scopului. Aversiunea caracteristică a lui Butler față de mașini și abordările mecaniciste s-a revărsat și asupra teoriei lui Darwin. Mașinile, credea scriitorul, nu pot evolua tocmai fiindcă ele sunt lipsite de orice impuls lăuntric. Or, plantele și animalele ar fi fost tratate de Darwin ca niște mașini. Iar mașinile nu pot
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a gândit Andrei Bodiu criza legată de „convenție” și de „clișeu”. Dar nu mă îndoiesc că raționamentul de fond va fi fost unul similar. Cum tratezi, literar, o situație care predispune, pe ambii versanți ai ei, la poncif ? Unul fie mecanicist, fie „ecologist”, dar nu mai puțin un poncif. E o întrebare pe care un scriitor adevărat e obligat să și-o pună și pe care numai veleitarii o ignoră cu superioritate. Poemul devine un adevărat test de adecvare literară. Nefiind
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
zodie mai fastă, care să îngăduie elaborarea unei cărți oneste." (pag. 23) Zece ani trec între intenție și posibilitatea de punere în practică a acesteia. Exact acei zece ani pe care, în virtutea unei mantici filologice, Z. Ornea îi invocă. Puțin mecanicistă în raport cu naturalețea sfidătoare a istoriei, intuiția lui nu e, totuși, greșită. Și aș spune că funcționează mai exact în trecutul imediat decât în acela documentar, dacă n-aș citi, în capitolul final, Ideologiile totalitare și literatura, câteva remarcabile apropieri tranșante
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
Neacșu din Câmpulung, Baudelaire și alți câțiva autori de notorietate indiscutabilă. Dar aceasta e numai varianta demo, pentru marele public. În fapt, sita livrescă are ochiuri mai mici. Și presupune mai mult decât un simplu dialog complice (și, în definitiv, mecanicist) între autor și cititor. De fapt, rolul intertextului, în accepția lui Traian T. Coșovei (și, cam în aceeași perioadă, și a lui Mircea Cărtărescu), este acela de a pune în relație mai multe tipuri de sensibilități. Un exemplu, cred, grăitor
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
că o șopîrla./ Ți-am vîndut capul și mîinile bibliotecilor antice,/ din piele să facă papirusuri și-un palimpsest cumplit"(Trupul). Capul de femeie, prevăzut cu cioc, al lui Picasso, sau Hector și Andromaca a lui de Chirico sau picturile "mecaniciste" ale lui Francis Picabia sînt înaintași venerabili ai unor astfel de fantasmagorii. Prin transparență metamorfozelor umanului asistăm la descompunerea Creației, atacată chiar în piscul ambițiilor sale. Extazul contemplării acesteia se preschimba în coșmar. Efectul e, ca-ntr-o dublă catastrofă
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
imoralitatea, nedreptatea și anarhia". În schimb, cum comentează și Emilia David (Drogoreanu) în a doua sa carte, Futurismo, dadaismo e avanguardia romena: contaminazioni fra culture europee (L'Harmattan-Italia, Torino, 2006), îi plac "pasiunea pentru prezent, violență în artă, pentru secolul mecanicist și viteză" (p. 22-23). Ca bun socialist, întâmpină pozitiv și ceea ce credea a fi un îndemn la revigorarea energiilor "mulțimei agitate de grele munci", scriind: "Iubesc vigoarea artei ce propagați, răzvrătitoarea poezie ce o visați pentru înviorarea celor obijduiți" ... Cercetătorii
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
produce" ideologie și utopie în loc de bunuri spirituale și materiale). Cam prin secolul al XVIII-lea apar în Occident șirurile de bănci în catedrale și sinagogi. Nu mai vorbim deja de un cosmos, ci de o ORDINE newtoniana normata juridic și mecanicist. Ordinea Omului Tehnologic. În catedralele Evului mediu, nu existau bănci, în locul lor, un haos carnavalesc: se dansa, se cîntă, o lume pestrița trăia intens timpul sacru, suprapus peste cel omensc. În mod paradoxal, începînd cu secolul al XIX-lea, acest
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
prin care Rusia și lagărul socialist formau un obstacol în calea păcii și a progresului - scriitorul francez a continuat în anumite clipe de răscruce să aprobe brutalitatea și inechitatea taberei din stânga, să închidă ochii în fața ororilor. În viziunea lui devenită mecanicistă acuza America și Europa de Vest că sunt înțepenite în conservatorism. El se delimita orgolios și irecuperabil, nevoind să se compromită ca aliat al reacțiunii. Expertiza lui sinceră era pe alocuri profund falsă și ea l-a împins pe o linie moartă
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
fundamentul ei, una surprinzător de solidă, de autentică și de unitară. Fără să-și propună explicit, pictorul dovedește un lucru de o importanță covîrșitoare: în pofida reprezentărilor obosite și schematice, formele simbolice trăiesc în simultaneitate și nu se subminează după principiile mecaniciste ale prăvălirilor de grohotiș.
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
poezie, din păcate, nu mai rămân multe de spus. Pe o sută de pagini, Adrian Urmanov scrie același plictisitor poem, reluându-l enervant în zeci de variante, niște texte subțiri de tot, cu un lexic redus, reluat over and over, mecanicist și tâmp. Mă gândesc nu fără umor la impresia pe care trebuie să o aibă poetul despre cei care-i citesc poezia. Mesajul lui, despre care vorbește atât în manifest, poate fi ceva de genul: „Dacă tot nu mai citiți
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13636_a_14961]