365 matches
-
a experienței umane trebuie să se prindă și să se distribuie", urmează Vernant raționamentul lui Dumézil.215 Un alt istoric francez, specializat însă în imaginarul Evului Mediu european, Michel Pastoureau, acuză majoritatea analizelor actuale de anacronism, deoarece au "strategie prea mecanicistă și rațională", pe când "în simbolistica medievală este mai important să sugerezi decât să spui, să simți decât să înțelegi, să evoci decât să demonstrezi" (de pildă numerele fiind mai importante în dimensiunile lor calitative decât aritmetice ori contabile).216 Nimic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Așa cum susține filosoful contemporan John Gray, "cu greu își mai pot găsi loc ideile lui Locke și Aristotel privind cauzele finale sau scopurile naturale în tabloul științific al lumii moderne, care a repudiat teleologia și care a dat o explicație mecanicistă fenomenelor care sugerează existența unui scop în natură". Într-un alt sens, încercarea de a întemeia o anumită moralitate, fie ea și politică, pe cerințele naturii umane, se dovedește incompatibilă cu diversitatea care intervine în cazul fiecărui individ în parte
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
doua etapă este consolidarea adeziunii, inițial fizico-chimică, printr’un „liant“ polizaharidic care asigură, pentru Streptococcus mutans de exemplu, adeziunea chiar pe sticlă. Evident, adeziunea este cu mult mai eficace la celulele tinere, în diviziune, decât pentru acelea bătrâne. O viziune mecanicistă (după părerea noastră), citată de același autor, vorbește chiar de „apendice“ filamentoase ale celulelor care le fixează, în felul crampoanelor, de suprafață, dând și un exemplu, Caulobacter, mai ales în cazul unor medii cu concentrații suboptimale în nutrienți. A treia
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ori să-i dezvolte acestuia limbajul verbal, căzând deseori În acea greșeală a repetiției papagalicești a cuvintelor, fără să se asigure că este prezentă și semnificația acestuia, conținutul. Repetiția exagerată a cuvintelor Îi poate aduce pe elevi la un stadiu mecanicist șablonismul și mecanicismul fiindu-le specifice acestora și nicidecum la achiziții cognitive și la dezvoltarea gândirii abstracte. Fără să eludăm faptul că repetiția este până la urmă “mama Învățării”, accentul pus pe acest tip de formare bazat exclusiv pe exercițiu și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și în interiorul grupurilor hiperglobalist și sceptic, în contextul în care transformaționaliștii adoptă o viziune mecanicistă, pe cât posibil neutră axiologic. Astfel, hiperglobaliștii de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a bunăstării și de a reduce cheltuielile sociale ale statului
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
în forma destinului prestabilit, atunci libertatea umană va fi înțeleasă doar în corelație cu acceptarea necesității supranaturale. Acest gen de viziune se extinde și asupra fenomenelor naturale, condiționate de existența unor cauze care să determine anumite stări ale lucrurilor. Determinismul mecanicist este o astfel de condiționare. III.1.3. Libertatea ca problemă antropologică Antropologia filosofică transferă dezbaterea problemei libertății din sfera ontologiei generale în sfera ontologiei umanului, a concepțiilor despre natura și condiția specifică omului. Ideea de libertate nu mai este
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
model natural pentru a gîndi unitatea acestui corp al meu a cărei spontaneitate se poate fixa într-o sedimentare mult mai profundă decât toată activitatea pur intelectuală. Remarcăm că, contrar criticii făcute în mod obișnuit lui Descartes, conform căreia concepția mecanicistă și dualismul ne-ar împiedica să concepem un corp care să fie viu și un suflet care să fie altceva decât gîndire pură, am încercat să dezvăluim singularitatea tezelor cartesiene referitoare la un subiect corporal concret. Interogîndu-ne asupra identificării subiectului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
proverbiala intuiție feminină. Cea de-a doua etapă în cunoașterea la nivelul simțului comun constă în extrapolarea explicațiilor de la situațiile trecute la cele prezente sau viitoare. Evident, această extrapolare nu se face în termeni de probabilitate, ci într-o modalitate mecanicistă de transpunere a explicațiilor de la o situație la alta. După modul de dobândire a cunoștințelor, simțul comun are două forme esențiale: simț comun de primă mână și simț comun de mână a doua. Simțul comun de primă mână reprezintă ansamblul
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
strict la poezie și la pictură. Universul mental generat de experimentele fizicii lui Galileo Galilei (mișcarea gravitațională) și de sistemul geometric cartezian (în geometria analitică, oricărei figuri sau mișcări, deci oricărui obiect fizic, îi corespunde o ecuație algebrică), de tip mecanicist, nu mai dă drept de cetate demersului poetic. Obiectualul este studiat într-o perspectivă unidimensională, guvernată de o cauzalitate univocă și indiscutabilă. Legea determinismului universal domină până și reprezentările despre intervențiile divinității în existența ființelor, privite ca parte a sistemului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nu mai dă drept de cetate demersului poetic. Obiectualul este studiat într-o perspectivă unidimensională, guvernată de o cauzalitate univocă și indiscutabilă. Legea determinismului universal domină până și reprezentările despre intervențiile divinității în existența ființelor, privite ca parte a sistemului mecanicist, redundant și inexpresiv. La aceasta tradiție iconoclastă punctată decisiv de raționalism se adaugă în secolul XVIII empirismul factual, prin David Hume și Isaac Newton, care afirmă o altă "opoziție" față de imaginar, faptul, antonim al confuziei, delirului, iraționalului și fantasmelor onirice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reuși, pe plan tehnic, decât cu condiția dispunerii de o informație integrală și pertinentă privind așteptările consumatorilor și produsele care urmează a fi fabricate, informație bazată pe competența absolută a administrațiilor respective. Tehnic ireproșabilă, în abstract, o astfel de viziune mecanicistă a economiei nu tolerează nici eroare statistică, nici întârziere în producție nici probleme în desfacerea produselor. Or toate acestea sunt nenumărate și inevitabile, așa cum o arată, încă din 1921, foametea* care lovește Rusia (provocată în parte și de o eroare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pe care o iau lucrurile în 1928 - industrializarea* și colectivizarea* - Stalin avansează ideea „intensificării luptei de clasă în timpul construcției socialismului”, ceea ce justifică teroarea*. El își încoronează această teorie publicând în 1938 Materialismul dialectic și materialismul istoric - o viziune sumară și mecanicistă a marxismului - și Tratat de istorie a PC(b)US - o rescriere pro domo a istoriei bolșevismului. își completează opera de transformare a marxism-leninismului în dogmă publicând Probleme ale leninismului, o culegere îmbogățită mereu cu noi reflecții pe marginea problemelor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
referitoare la posibilitatea unei treceri pașnice, pe căi legale, la socialism, ceea ce va sta la originea disputelor dintre revoluționarii și reformiștii din sânul marxismului. în paralel, el încearcă să extindă materialismul istoric la ansamblul fenomenelor științifice și naturale, o viziune mecanicistă pe care Stalin* o va utiliza din belșug pentru a fonda marxism-leninismul*. MARXISM O CONCEPȚIE TOTALITARĂ A POLITICULUI? Dacă termenul „marxian” este aplicat mai degrabă operei lui Marx, iar cuvântul „marxist” posterității sale, și unul și celălalt desemnează o aceeași
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este considerată reacționară, deoarece reduce aspirațiile proletariatului la o problematică de energie a libidoului, la fel ca pe cele ale burgheziei. Psihiatria sovietică denunță psihanaliza ca fiind „idealistă”, deoarece nu raportează psihismul doar la condițiile materiale de existență, și „materialistă mecanicistă”, deoarece vede în libido un instinct sexual nemodificabil. Ca și psihiatria tradițională, opera lui Pavlov justifică refuzul geneticii și al testelor psihologice și favorizează numai atenția îndreptată spre sistemul nervos. La începutul Războiului Rece*, psihanaliza este considerată o „ideologie de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
credea, prin calculul mecanic, iar acțiunile și reacțiunile erau prevăzute cu acuratețe. Metafora celor două talere menținute în balanță de o distribuție egală a greutăților de fiecare parte, asigurând stabilitatea și ordinea pe scena internațională, își are originea în filosofia mecanicistă. În acest spirit, a fost aplicată în sfera practică a politicii internaționale. Concepută mecanic, balanța de putere are nevoie de un criteriu cantitativ ușor identificabil, prin care puterea relativă a națiunilor să poată fi măsurată și comparată. Numai prin intermediul unui
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fie preocupate de acestea. În final, doar dreptul este cel care ia cunoștință de încălcările regulilor de circulație. Moralitatea și moravurile nu participă la aplicarea lor, întrucât sancțiunile dreptului sunt de obicei suficiente pentru a stabili un fel de ordine mecanicistă în domeniul circulației. Problema puterii relative a diferitelor dispoziții devine gravă atunci când există un conflict între diferite reguli de comportament. Exemplul clasic, discutat pe larg în literatura jurisprudenței, al unui conflict între două reguli ale aceluiași sistem de drept este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pace. 2) Fostul senator Henry Jackson a sugerat cândva că Statele Unite trebuie să urmărească un compromis mai degrabă cu China decât cu Uniunea Sovietică, deoarece ar fi mai ușor de realizat. La baza acestei sugestii se află o concepție esențialmente mecanicistă asupra relațiilor internaționale, care presupune că o putere poate fi cedată pentru o altă putere unui aliat sau unui dușman, întocmai ca pionii pe tabla de șah. Dacă destinderea nu funcționează cu Uniunea Sovietică, lucrurile pot fi reorientate către China
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
etapa inițială de improvizare (caracterizată prin rezolvarea relativ simplistă și exclusiv empirică a problemelor structurilor); etapa de coordonare (caracterizată printr-o abordare mai complexă bazată pe principii teoretice, pe tehnici de analiză, însă cu un evident caracter static, specifică sistemelor mecaniciste și corespunzătoare teoriilor clasice ale organizațiilor, cu accent pe latura birocratică); etapa cooperării și integrării multidisciplinare (caracterizată prin reunirea eforturilor mai multor discipline în rezolvarea problematicii complexe a structurilor organizatorice, cu un pronunțat caracter dinamic, specifică sistemelor de tip organic
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe unități, controlul performanțelor. Apar în organizațiile cu vechime și dimensiune mare, cu piețe diversificate și manageri de nivel mediu cu putere. Tehnostructura exercită o forță în favoarea raționalizării și standardizării, fapt care va duce la apariția organizației și configurațiilor structurale mecaniciste, numite și „birocrația mașinii”, care aplică principiile managementului științific elaborate de Taylor, recurg la standardizarea proceselor de muncă și la formalizarea comportamentelor, păstrează ierarhia foarte elaborată și structura de specialiști de suport logistic concentrate asupra controlului și protejării corpului operațional
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mare capacitate de răspuns strategic) oferă soluții la unele probleme ale structurilor funcționale sunt costisitoare și puțin flexibile sunt vulnerabile în perioade de criză internă sau de secesiune economică riscă să conducă organizația la comportamente rasiale, insensibile sau iresponsabile Structurile mecaniciste („birocrația mașinii”) eficiente, sigure, precise, coerente obsesia standardizării și controlului conduc la apariția unor probleme în centrul operațional, probleme de coordonare în centrul administrativ, probleme de adaptare la nou a vârfului strategic Structurile inovatoare (adhocratice) combină multă democrație cu puțină
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
impuse organizației din afara ei; situația de conversie a configurațiilor structurale ca urmare a schimbării intervenite în interiorul forțelor din cadrul organizației sau ca fiind necesitată de factori din exteriorul organizației (de exemplu, pentru a face față unor schimbări exterioare dramatice, o organizație mecanicistă se transformă temporar în una antreprenorială) (vezi Mintzberg, 2004, pp. 447-533). Concepția configurațiilor structurale organizatorice propusă de Mintzberg a cunoscut o mare extensie în literatura de specialitate, fiind comentată și evaluată din diverse perspective. Modelul lui Mintzberg, considera un autor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
posibilitatea schimbării lui se diminuează simțitor. Tocmai de aceea el este identificat cu comportamentul (în prima modalitate) sau separat de el (în cea de a doua modalitate). La asemenea concluzii contribuie, după părerea noastră, o interpretare simplistă și oarecum statică, mecanicistă a trăsăturilor de personalitate. În fond, personalitatea nu este o entitate imuabilă, ci supusă evoluției, progresului, deci schimbării. În stilul de conducere își pot găsi expresia unele trăsături temperamentale care îl pot avantaja pe conducător, în timp ce altele pot fi supuse
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ori să-i dezvolte acestuia limbajul verbal, căzând deseori în acea greșeală a repetiției papagalicești a cuvintelor, fără să se asigure că este prezentă și semnificația acestuia, conținutul. Repetiția exagerată a cuvintelor îi poate aduce pe elevi la un stadiu mecanicist - șablonismul și mecanicismul fiindu-le specifice acestora - și nicidecum la achiziții cognitive și la dezvoltarea gândirii abstracte. Fără să eludăm faptul că repetiția este până la urmă “mama învățării”, accentul pus pe acest tip de formare bazat exclusiv pe exercițiu și
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
90, integrarea unui capitol cu privire la aceste probleme În acordurile CEE-ACP, precum și lansarea deceniului de dezvoltare culturală au tradus În fapte Întoarcerea valorilor și a credințelor În reflecția economică. Convergențele Nord-Sud. Această evoluție coincide perfect cu punerea În discuție a concepțiilor mecaniciste și exclusiv cantitative cu privire la administrarea Întreprinderilor din țările considerate, pe ansamblu, bogate (d’Iribarne, coordonator, 1998). Convergențele Nord-Sud sunt de asemenea perceptibile În domeniul sociologiei, o dată cu Întoarcerea „actorului” (Crozier, 1994, și Friedberg, 1993), și În cel al economiei, cu luarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o situăm undeva la mijloc între Bossuet și Voltaire, între teologie și filozofia istoriei, întrucât providența se confundă cu filozofia până aproape de anularea ei. Prin folosirea metodei filologice în istorie și a raționamentului contextual ca mijloc de mediere între interpretările mecaniciste și cele teleologice, între natură și rațiune, Vico încearcă să stabilească o corespondență între planul divin al mântuirii și natura imanentă a omului. Kant, asemenea lui Vico, a combinat aspectele sincronice cu cele diacronice ale "mâinii invizibile" în remarcile despre
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]