11,203 matches
-
și trase mașina pe peron. Valetul, înștiințat din timp, deschise portiera preluă cheile și duse automobilul în garaj. Domnul aruncă o privire de jur împrejur și se declară mulțumit. Mâna de specialist, dar și de profund cunoscător al epocii castelelor medievale, a doamnei deci, se cunoștea peste tot. Încântat, se urcă în turn ca să panorameze peste toată priveliștea. Ajuns sus, cu un pahar de șampanie în mână, privi de jur împrejur. Era uimit și fericit. Pentru o clipă se întrebă unde
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
ajuns europarlamentar și s-a ocupat de problemele traficului de armament și muniții prin spațiul comunitar, apoi a devenit ministru cu înzestrarea armatelor și așa mai departe, din ce în ce mai competent pe funcții. Doamna Scwartz a mai colaborat ca specialist în epoca medievală la turnarea câtorva filme, apoi, regizorii înspăimântați de propunerile făcute i-au spus clar, că ei fac filme de epocă, realiste și veridice, nu porcării horror. Prin urmare, doamna s-a reprofilat pe perioada renașterii, una mult mai luminoasă și
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
despre acei oameni care se umilesc pentru a obține puținul care li se poate da, oameni cărora noi le oferim, așa zisa milostenie. Începând cu Noul Testament, cerșetorul a devenit personajul unei sărăcii care nu poate fi condamnată; pe vremea creștinismului medieval el a fost privit ca un potențial Hristos revenit printre oameni pentru a-i încerca. Avem și noi românii povești cu acest subiect care reflectă viziunea poporului față de acest personaj. Scriitorul Ion Creangă, recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
că aparțineau unor epoci diferite ale istoriei. În lichidul strălucitor fetița a putut vedea vikingi și gali în luptă, palate unde stăteau domnițe și prinți, vrăjitoare arse pe rug, dansuri tribale, curse de cai, victime ale molimelor din vechime, peisaje medievale, castele și palate. Toate, în irizațiile aceleiași fântâni atemporale. Apoi în peisaj a pășit un pui de cerb roz, vorbitor. Acesta nu avea deloc coarne (cum ar fi trebuit să aibă unul autentic), și de asemenea ochii și botul îi
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1436551649.html [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
în spiritul păstrării sacralității unui loc în care au ars timp de doi ani făcliile nădejdii în justiția Istoriei. Cu peste șaisprezece decenii în urmă, în anii 1847 și 1848, în casa orășenească cu influențe de artă barocă din apropierea Cetății Medievale, la numărul 23 al străzii care astăzi poartă numele celui care a devenit conducătorul necontestat al Revoluției române din Transilvania de la 1848-1849, locuiau și se adunau la sfat practicanți la Curtea de Apel a Tablei Regești, printre care Avram Iancu
MONUMENTUL ISTORIC ŞI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” – TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452741765.html [Corola-blog/BlogPost/380942_a_382271]
-
între ele. Ei bine, acum știu că Estonia, cea mai nordică dintre țările baltice, are capitala Tallin, moneda euro și o bunăstare care se vede atât în magazine, cât și în aspectul clădirilor. Tallinul vechi are un iz de oraș medieval timpuriu, cu turnuri și ziduri de apărare, cu case îngrijite, dar înghesuite, cu un etaj sau două, cu acoperișuri roșii și țuguiate. Letonia, pe de altă parte, are monedă proprie -lats- și un nivel de trai ceva mai scăzut, lucru
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404806012.html [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
vânt. de vântul colorat în nisipiu de ochiul toamnei castaniu. răbdarea mea lăsată din pântecul firii ai prins-o ca o pată sub pietrele zidirii. aștept acum cuvântul să încolțească pe-a ta limbă, din calea-ți lustruită cu potcoave medievale, să îmi trimiți răbdarea zidită-n pastorale. dar, mi-ai trimis pe-o piatră semn, pe diadema spartă. să fiu și azi și mâine eu, cea fără nume. Referință Bibliografică: Eu, fara nume... / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
EU, FARA NUME... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eu_fara_nume_constanta_abalasei_donosa_1340473388.html [Corola-blog/BlogPost/358349_a_359678]
-
cu scopul de fortăreață de apărare împotriva năvălirilor străine. Doar turnurile și temnița au rămas azi și sunt explorate zilnic de privirile curioase ale nenumăraților vizitatori ai locurilor. Din port se poate ajunge, trecând peste un pod arcuit, la Castelul Medieval Paphos, construit inițial în stil bizantin. Fusese inițial doar un fort bizantin construit pentru a proteja portul, apoi reconstruit de Lusignan - ctitorul recunoscut al castelului din Limassol -, în secolul al XIII-lea; venețienii, care au urmat la ocârmuire, nu au
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
Aici am trăit aceleași minunate clipe de înălțare spirituală de care ne bucuraserăm în timpul vizitei la mănăstirea Kykkos. Cea mai aglomerată arteră din Pafos poartă numele Sfântului Pavel - Apostolou Pavlou - și traversează orașul din centru până în zona portului, la fortul medieval... Este o reală plăcere să te plimbi aici și să admiri împletirea aceea fantastică între vechi și nou, dăinuind ca o pecete de suflet așezată cu gratitudine pe spiritul întregului oraș... Tainele așezării străvechi sunt bine păstrate și ascunse în
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
turistice cele mai îndrăgite si căutate ale Ciprului, orașul Pafos uimește prin oferta bogată pentru cei dornici a petrece aici un concediu de vis. Patru mari zone turistice deține Pafosul în portofoliul său, debutând cu Kato Paphos, zona din jurul castelului medieval - declarată zona rezidențială și cu cele mai multe hoteluri de lux, unde își au reprezentanțele cele mai renumite firme de turism naval de agreement, liniile de croazieră Louis, Salamis și altele. Un alt complex prestigios este Coral Bay, Latchi și nu în
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
organizează pe tot parcursul anului tot felul de evenimente culturale importante, naționale și internaționale: Festivalul de operă în aer liber din septembrie, de care am amintit anterior, desfășurat cu regularitate din 1998 încoace, expoziții și târguri meșteșugărești găzduite de Castelul Medieval pe tot parcursul anului. Anual, în octombrie se desfășoară aici un eveniment interesant, “Open Cyprus Studios”, un fel de manifestare a porților deschise artei, în care artiștii ciprioți, în fiecare weekend, desfășoară un dialog informal cu publicul cipriot, despre viața
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
tuturor sau: Gândirea se face în gură Motto: Elogiu celor care mătrășesc artă poetica românească cu așa-zisa poezie în vers alb. Simptomatic, idiosincrazia dilematica își reverberează atenuant ecourile absconse protoarmonice din spatele semitranscendent și disonant al obscurantismului incandescent de sorginte medievală, capsulând filonul crepuscular sincretic și aluziv metempsihotic al transmigrației alchimice înspre circumvoluțiunile interioare ale epocii istorice care tind să formeze adevărate supape paleontologice înspre propensiunea paradigmelor de orientare paseista. 27.02.14 Referință Bibliografica: Foaie verde zis mătreața, dadaist cu
FOAIE VERDE ZIS MĂTREAŢĂ, DADAIST CU LIMBĂ CREAŢĂ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 by http://confluente.ro/Foaie_verde_zis_matreata_d_stelian_platon_1393487051.html [Corola-blog/BlogPost/368397_a_369726]
-
frumoaso! zicea el, în timp ce-mi mângâia umerii, sânii și coapsele într-un du-te vino alert. - Îmi place așa, iubitule! îngăimam aproape fără vlagă, vreau și... - Sunt la ordinele dumneavoastră, doamnă! m-a întrerupt având tonul unui corsar medieval. - Ce-mi place să..., a exclamat, aflat în preajma extazului, însă vocea lui a fost acoperită de țipetele mele de plăcere care se propagau, sfâșiind aerul rece al nopții dintre ani. Am deschis televizorul, încercând astfel să alung aceste amintiri tulburător
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1484996049.html [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
străinilor. Tinerii aveau interesul să capete încrederea sătenilor. Pe la amiază își făcu apariția Mitru Fieraru: - Despre ce cercetare vorbeați, flăcăiașilor? - Dorim să scriem istoria zonei. La facultate am învățat că prin aceste locuri ar exista o cetate cu un castel medieval. - Cum să vă răspund așa, tam-nisam, la orice întrebare fără să știu cui dau asemenea informații? - Eu sunt John, numit și Artistul, ea este Giovana, zisă și Profesoara, el este Michel, căruia i se spune Exploratorul, iar dumneaei Giorgiana, cunoscută
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
tihna și pacea țării. După ceremonia tristă a prohodului lui Petru, la puțin timp urmează ceremonia încoronării. Tabloul este creat cu măiestrie de autor, el urmând ritualul încoronărilor la curțile domnilor moldoveni. Culoarea epocii este realizată în tehnici de frescă medievală: „Norodul cetății și pârcălabul Dan îl întâmpină cu pâine și sare. În fața bisericii domnești, mitropolitul Teoctist îi unse fruntea cu mirul sfințit ... Cu mitră pe creștet, călare pe un cal încărcat de valtrapuri de mătase și de purpură vișinie, cu
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
mai servea mâncare nicăieri. O regulă pe care nu a înțeles-o, însă a acceptat-o, fără prea multe discuții. S-a descurcat cu un sandwich de la McDonald’s. Pașii o duceau pe drumuri pietruite, printre clădiri impozante, cu arhitectură medievală și Art Nouveau. Primul obiectiv turistic era însăși gara SNCF. O structură masivă de granit, construită în stil roman, ceva între castel și temniță. Dimensiunile colosale aminteau de intenția strategică a germanilor din perioada războaielor franco-prusace, ca edificiu important în
ZBOR de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1466340057.html [Corola-blog/BlogPost/381986_a_383315]
-
Toate Articolele Autorului Fiind De dialectica opera de tinerețe a celui ce avea să devină unul dintre cei mai importanți filosofi și teologi creștini și a cărui operă se va constitui în puntea de legătură dintre filosofia antică și cea medievală (după toate probabilitățile, opusculul în discuție a fost scris între anii 387-391, adică în aceeași perioadă când apare opera certă De musica și, ca atare, mai înainte de momentul crucial al convertirii sale la creștinism, fapt care explică absența din micul
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493622353.html [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
superioare”. Iată motivul pentru care, ne spune E. Munteanu, prin „interesul aproape obstinat arătat de Augustin studiului semnelor”, teza sa fundamentală „Nicio cunoaștere nu se poate dobândi sau transmite fără a recurge la ajutorul semnelor” este înfiptă în gândirea europeană medievală și modernă „mult mai mult decât ar părea la prima vedere”, dar că el nu cade niciodată în cursa ce-i amenință îndeosebi pe cercetătorii moderni, anume aceea „de a studia semnele în sine, pentru ele însele”. Cu convingerea nestrămutată
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493622353.html [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii. Ambele poeme, pe care
EUGEN DORCESCU- AVATARUL LUP de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1452683035.html [Corola-blog/BlogPost/369611_a_370940]
-
existente doar în cărțile de povești. Catedrala Sfânta Elisabeta era imensă, încărcată cu statui de sfinți și îngeri, aflați în diferite ipostaze. În special altarul, cu cele trei statui supradimensionate și 48 de vitralii confereau catedralei măreția specifică arhitecturii religioase medievale. În cele patru puncte cardinale, în afara catedralei, tronau patru imense grupuri statuare din bronz în stil baroc, ea fiind așezată față în față cu Teatrul de Stat, la fel de impunător ca arhitectură, în ogiva din mijlocul orașului. Călătoria cu tramvaiul prin
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
carte în câmp de înfruntare (cu o onestitate și acribie incredibile!) a TUTUROR opiniilor despre romanul în discuție, tot războiul de idei desfășurându-se extrem de onorabil și deschis (în ce privește „ne-ascunderea probelor”!) și chiar exhaustiv: se dezlănțuie, turnirul „în armuri medievale”, dintre tabăra cavalerilor „fără prihană, apărători de Lyddă” -Zina Milcovici, Lucian Predescu, G.C. Nicolescu, Mihai Gafița, Mircea Popa, Ioan Adam, Al. Protopopescu și, parțial, chiar N. Manolescu - și tabăra „prihănitorilor de Lyddă”: Titu Maiorescu, H. Sanielevici, Eugen Lovinescu, George Călinescu
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
orice cutremur, iar puterea sa de atracție continuă să crească peste veacuri, fără îndoială până la sfârșitul lumii? La aceste întrebări încearcă să dea un răspuns documentat și pertinent autorul lucrării “Sfântul Francisc și Sfânta Clara”, apelând la hagiografi cunoscuți timpurilor medievale cum sunt Celano, Sfântul Bonaventura, ca și la “Izvoarele Franciscane” reușind să surprindă trăsăturile cele mai pregnante ale personalității celui care va deveni “piatra unghiulară a fraternității”. A te dărui total lui Dumnezeu, urmându-L pe Cristos după învățătura Evangheliei
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
de notorietate teologică incontestabilă precum: A.Vauchez, R. Brown, J.K. Goff, G. Dubby, Yves Congar, F. Iglesias, E. Perroy, P. Brazzi, A. Terzi, P.Rivi, E. Leclerc, Th. Desbonnets, M. Sensi, F. Cardini, R. Manselli, I. Baldelli, dar și hagiografi medievali ca Toma de Celano și Bonaventura, sunt citați frecvent în lucrare, contribuind la construirea acestui edificiu spiritual - o mărturie de iubire și devoțiune față de patronul tuturor ramurilor Ordinului Franciscan. Finalul lucrării se constituie într-o exaltare apoteotică a lui Cristos
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
live, cu trupe faimoase de ieri și de azi, concursuri din fiecare epoca, premii pe masura și mâncăruri pe orice gust. Spre deosebire de anii trecuți, fiecare perioadă din istoria berii va fi marcată de întreceri și personaje specifice: jongleri din perioada medievală, statui vii, fotografi și concursuri de aruncare a cercurilor din epoca interbelică, iar “mașină de dans” și animatoarele pe role îi vor trimite pe invitați direct în era disco. În prima seară vor cânta formațiile Zero și Compact, sâmbătă va
Concurs: Serbarile Timisoreana 2009 @ Iasi 31 iulie - 2 august by http://www.iasi4u.ro/concurs-1-serbarile-timisoreana-2009-iasi-31-iulie-2-august-2009/ [Corola-blog/BlogPost/95646_a_96938]
-
AL.FLORIN ȚENE PRIETENUL MEU, „OMULEȚUL CU MERS DE RAȚĂ” Toamnă își intrase în drepturi. Trotuarele înfloreau frunzele în bronzul clopotelor ce anunțau vecernia. Din când în când fărașul unui vânt le adună într-un colț se stradă cu case medievale. Soarele amurgise și întreg burgul transilvan căpătase culoarea violet. Automobilele treceau grăbite în toate sensurile, iar oamenii se retrăgeau grăbiți spre casele lor, apartamente din ghetourile comuniste. Vaste dormitoare pentru niște sclavi ai unei societăți ce ridicase sclavia la rang
PRIETENUL MEU, OMULEŢUL CU MERS DE RAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_omuletul_cu_mers_de_rata_.html [Corola-blog/BlogPost/341716_a_343045]