298 matches
-
prin dezvoltarea unei înțelegeri reciproce mai bune și a unei coordonări regulate în chestiunile internaționale de interes comun; - să permită fiecărei părți să ia în considerare poziția și interesele celeilalte; - să contribuie la consolidarea securității și a stabilității în regiunea mediteraneeană și, în special, în Orientul Mijlociu; - să promoveze inițiativele comune. Articolul 4 Dialogul politic acoperă toate aspectele de interes comun pentru părți, în special condițiile necesare pentru a asigura pacea și securitatea prin sprijinirea cooperării. De asemenea, dialogul urmărește să creeze
22006A0530_01-ro () [Corola-website/Law/294531_a_295860]
-
membre care sunt "consumatori noi": Uleiul de măsline și în special, uleiul de măsline extravirgin este un produs natural, rezultat al unei tradiții și al unor vechi cunoștințe, adecvat bucătăriei moderne, în care predomină aromele; acesta se asociază usor bucătăriei mediteraneeane, dar și oricărei bucătării moderne. ― Sfaturi de utilizare. În special, în statele membre care sunt "consumatori tradiționali": ― Avantajele pe care le prezintă cumpărarea unei sticle de ulei de măsline (cu o etichetă care conține informații utile pentru consumator). Modernizarea imaginii
32005R1071-ro () [Corola-website/Law/294241_a_295570]
-
Thunnus thynnus) 0302 39 11 și 0302 39 91 3. Merlan (Pollachius pollachius) ex 0302 69 51 4. Plătică (Brama spp.) 0302 69 75 5. Moruă (Micromesistius poutassou sau Gadus poutassou) 0302 69 85 6. Tacaud (Trisopterus luscus) și cod mediteraneean (Trisopterus minutus) ex 0302 69 99 7. Gupă (Boops boops) ex 0302 69 99 8. Picarel (Specara smaris) ex 0302 69 99 9. Țipar (Conger conger) ex 0302 69 99 10. Rândunică-de-mare (Trigla spp.) ex 0302 69 99 11. Stavrid
jrc4633as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89799_a_90586]
-
de Picea (Vaccinio -Piceetea) de la nivelul montan până la nivelul alpin 9420 Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra 9430 Păduri subalpine și montane de Pinus uncinata (*dezvoltate pe gips sau calcare) 95. Păduri montane de conifere din zona mediteraneeana și macaroneziană 9510 *Păduri de Abies albă din Apeninii sudici 9520 Păduri de Abies pinsapo 9530 *Păduri (sub)mediteraneene de pin cu pin negru endemic 9540 Păduri mediteraneene de pin cu pin mezogen endemic 9550 Păduri de pin endemic canariene
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
5230 32.18 * Matorral cu Laurus nobilis 5310 32.216 Tufișuri de dafin 5320 32.217 Formațiuni pitice de Euphorbia în apropierea stâncilor 5330 32.22 - > 32.26 Toate tipurile 5331 32.22 Formațiuni mixte arbori-Euphorbia 5332 32.23 Vegetație mediteraneeana de tip garriga 5333 32.24 Tufișuri palmetto 5334 32.25 Vegetație predeșertică de tip scrub 5335 32.26 Câmpii termo-mediteraneene de grozama (Cytisus, Genista sp.) 5410 33.1 Astragalo-Plantaginetum subulatae phrygana 5420 33.3 Sarcopoterium spinosum phrygana 5430 33
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
până la 1848, ale civilizațiilor antice care au precedat-o și influențat-o și ale artei islamice. Colecțiile sunt repartizate celor opt departamente ce își au fiecare istoria proprie legată de curatori, colecționari și donatori. Acest departament expune lucrări din bazinul mediteraneean, care acoperă o largă perioadă de timp, din epoca neolitică până în secolul al VI-lea. Mai specific, colecția pornește din perioada civilizației Cicladelor, întinzându-se până la declinul Imperiului roman. Departamentul este unul dintre cele mai vechi ale muzeului, fiind inițial
Muzeul Luvru () [Corola-website/Science/296810_a_298139]
-
profunzime se scurg invers, cu efect nefast pentru adâncurile Marea Neagră. Sub adâncimea de 200 de metri, în apele Marea Neagră s-au acumulat substanțe nocive pentru viața animală. Aceasta a dispărut total datorită aportului de apă mult mai sărată dinspre bazinul mediteraneean în raport cu apa de suprafață din bazinul pontic, mult îndulcită de apele Dunării și a altor mari râuri ce vin din câmpia ruso-ucraineană. Pe unele porțiuni ale șenalului Bosfor-ului, pericolul provocat de curenți este crescut cu mult față de medie. La pericolele
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
influența directă a Mării Adriatice și la adăpostul Munților Carpați, zona se integrează în climatul submediteraneean. Subtipul climatic al Banatului de sud și sud-est este caracterizat prin contactul dintre masele de aer atlantic și presiunea făcută de masele de aer mediteraneean, ceea ce oferă un caracter moderat regimului termic. Iernile și verile fiind scurte ca durată, iar primăverile și toamnele, mai lungi - temperaturile sunt moderate la ambele extreme, atât la cald cât și la rece. Temperaturile medii variază între -5ș si 1
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
sau Ierihon. Primele culturi neolitice au apărut în jurul 8000 î.Chr., în Semiluna Fertilă, o regiune istorică în formă de semilună, cuprinzând Levantul, Mesopotamia, și Egiptul Antic. Agricultura și cultura din această zonă s-au răspândit mai apoi spre zona mediteraneeană, a Indului, China, și Asia de Sud-Est. Datorită nevoii crescânde în ceea ce privește recoltarea și prelucrarea plantelor, obiectele din piatră - șlefuită sau nu - au devenit mai răspândite. Același lucru s-a întâmplat și în ceea ce privește uneltele pentru măcinat, tăiat sau secționat. Au fost ridicate primele
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
dintre plăcile continentale Africană și Eurasiană. Ulterior în marele bazin al Paratethysului a început conturarea unor unități acvatice distincte, Bazinul Caspic aparținând părții orientale a acestuia. Domeniul acvatic la Mării Sarmatice - devenit salmastru ca urmare a reducerii comunicării cu Bazinul Mediteraneean, s-a retras treptat spre Paratethysul Oriental, în timp ce bazinele din Paratethysul de Vest și Central s-au colmatat pe rând în Pliocen (ultima zonă colmatată fiind cea a Bazinului Dacic). Un timp Bazinul Caspic a mai comunicat cu cel Euxinic
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
datorită comportării argilelor ca roci impermeabile, atunci când ele ajung la saturație. Se dezvoltă intens eroziunea lineară, în primul rând acolo unde lipsește pătura vegetală. Apar ravene și ogașe, care evoluează repede către organisme torențiale. În zonele cu climat subdeșertic și mediteraneean, dezvoltarea ravenelor este foarte intensă; ele se ramifică puternic, formând excavații în labirint, foarte dese și destul de adânci, de la câțiva metri, uneori până la câțiva zeci de metri și separate între ele prin creste înguste. Aceste forme de relief sunt cunoscute
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
refera la sursele care pot furniza apa, CO2 și diferiți acizi (apele ascendente, atmosfera, procesele biochimice, descompunerea resturilor organice). Apele ținuturilor reci conțin mult CO2, fiind de 4 ori mai agresive decât cele din zona temperată. Totuși în zonele temperată, mediteraneeană, precum și cele subtropicală și tropicală umede carstul se dezvoltă intens. Aici litiera prin descompunere generează diferiți acizi care accelerează efectul coroziv. c) Condițiile morfologice facilitează sau diminuează intensitatea carstificarii prin: declivitatea pantelor, densitatea fragmentării, energia reliefului, expoziția versanților. d) Condițiile
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
În interior, relieful este predominant muntos, cu altitudini de până la 2700 m cu peste 20 vârfuri ce depășesc 2000 m. Împreună cu Sardinia se află pe aceeași micro-placă continentală și este despărțită de aceasta prin Strâmtoarea Bonifacio. Climatul este de tip mediteraneean, uscat și călduros, un pic mai blând pe măsură ce crește altitudinea. Turismul are un rol important în economia insulei, aceasta atrăgând un număr mare de turiști datorită climatului său plăcut și a peisajelor naturale. Deoarece insula nu a suferit o dezvoltare
Corsica () [Corola-website/Science/300998_a_302327]
-
denumită de creștini Vechiul Testament. este un element fundamental al civilizației creștine. Mai este numit uneori Testamentul grecesc sau Scripturile grecești, întrucât a fost scris în limba greacă. Este vorba despre greaca „koine dialektos”, limba care s-a vorbit în bazinul mediteraneean începând cu epoca lui Alexandru cel Mare (sec. IV î.d. Hr.) și până în jurul anului 500 d. Hr.. Termenul este o traducere a latinului "Novum Testamentum", care corespunde cu originalul grecesc , adică „Noul Legământ” sau „Noul Testament”. Termenul "Noul Testament" este
Noul Testament () [Corola-website/Science/299340_a_300669]
-
ul sau molura ("Foeniculum vulgare") este o specie de plantă perenă comestibilă din genul "Foeniculum", familia "Apiaceae" (Umbelliferae), al cărei areal natural cuprinde regiunea mediteraneeană și sud-vestul Asiei (de la est la vest din Maroc și Portugalia până în Pakistan). Este o plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cilindrică, fin striată longitudinal,înaltă până la doi metri și ramificată începând de la bază. Frunzele, prevăzute la bază cu o teacă
Fenicul () [Corola-website/Science/307337_a_308666]
-
preocupați de punerea sub control a situației din Mediterana. Americanii, care mobilizaseră o armată uriașă, au propus o debarcare în sudul Franței, inițiativă care a fost respinsă de Amiralitatea Britanică, care era în favoarea unei serii de operațiuni pornite din insulele mediteraneeane, care, în concepția englezilor ar fi slăbit treptat inamicul și ar fi permis într-un final debarcarea pe continentul european. Churchill ar fi preferat o debarcare în Balcani, care ar fi avut ca obiectiv limitarea viitoareai sfere de influență sovietică
Teatrul de luptă din Mediterană (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308359_a_309688]
-
Merlangius merlangus), - putasu (Micromesistius poutassou sau Gadus poutassou), - mihalț de mare (Molva spp.), - hamsie (Engraulis spp.), - merluciu Merluccius merluccius, - cardină (Lepidorhombus spp.), - brema (Brama spp.), - pește undițar (Lophius spp.), - limandă (Limanda limanda), - limanda mică (Microstomus kitt), - Trisopterus luscus și cod mediteraneean (Trisopterus minutus), - gupă (Boops boops), - Maena smaris, - țipar de mare (Conger conger), - rândunică-de-mare (spp. Trigla), - chefal (Mugil spp.), - vatos (vulpe-de-mare) (Raja spp.), - cambulă (Platichthys flesus), - limbă de mare comună (Solea spp.), - pește-teacă (Lepidopus Caudatus și Aphanopus carbo); (b) crustacee încadrate
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
adoptați prin prezenta anexă se aplică următoarelor produse sau grupe de produse, în funcție de criteriile de evaluare specifice fiecăruia dintre ele. A. Pește alb Eglefin, cod, cod negru, polac, sebastă, batog, mihalț de mare, merlan, brema, pește undițar, tacaud și cod mediteraneean, gupă, picarel, țipar de mare, rândunică-de-mare, chefal, cambulă din speciile Platichthys flesus și Pleuronectes flesus, cardină, limbă de mare comună, limandă, limanda mică, pește-teacă (Lepidopus caudatus și Aphanopus carbo) B. Pește albastru Germon, ton obez, ton roșu, putasu, moruă, hering
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
0,125 0,05 - 0,085 0,031 - 0,085 4 sau mai puțini 5 - 8 9 - 11 12 - 20 12 - 32 1 2 3 ICES Vb (zonă CE) (a) (b) 20 cm 20 cm 18cm 20cm Sardină (Sardina pilchardus) Mediteraneeană 1 2 3 4 0,067 și peste 0,042 - 0,067 0,028 - 0,042 0,015 - 0,028 0,011 - 0,028 15 sau mai puțini 16 - 24 25 - 35 36 - 67 36 - 91 nestabilită încă Rechin pătat
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
a) (b) 27 cm 23 cm 23 cm 23 cm Mihalț de mare (Molva spp.) 1 2 3 5 și peste 3 - 5 1,2 - 3 - 1 2 3 (a) (b) - nest. încă - 63 cm Scrumbie din specia Scomber scombrus Mediteraneean 1 2 3 0,5 și peste 0,2 - 0,5 0,1 - 0,2 0,08 - 0,02 50 sau mai puțini 51 - 125 126 - 250 126 - 325 1 2 3 5 Cu exc. M. Nordului Marea Nordului Mediteraneeană 20
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
scombrus Mediteraneean 1 2 3 0,5 și peste 0,2 - 0,5 0,1 - 0,2 0,08 - 0,02 50 sau mai puțini 51 - 125 126 - 250 126 - 325 1 2 3 5 Cu exc. M. Nordului Marea Nordului Mediteraneeană 20 cm 20 cm 30 cm 20 cm 20 cm 18 cm Scrumbie din specia Scomber japonicus 1 2 3 4 0,5 și peste 0,25 - 0,5 0,14 - 0,25 0,05 - 0,14 - - Hamsie (Engraulis spp
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
Engraulis spp.) 1 2 3 4 0,033 și peste 0,020 - 0,033 0,012 - 0,020 0,008 - 0,012 30 sau mai puțini 31 - 50 51 - 83 84 - 125 3 3 cu exc. ICES IXa) ICES IXa) Mediteraneeană 12 cm 10 cm 9 cm Cambulă (Pleuronectes platesa) 1 2 3 4 0,6 și peste 0,4 - 0,6 0,3 - 0,4 0,15 - 0,3 - 1 2 3 Baltică (a) (b) Marea Nordului subdiviziunile 22 - 25 subdiviziunile
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
1 2 3 Baltică (a) (b) Marea Nordului subdiviziunile 22 - 25 subdiviziunile 26 - 28 subdiviziunile 29 la sud de 59ș 30' N 25 cm 25 cm 27 cm 27 cm 25 cm 25 cm 21 cm 18 cm Merlan (Merluccius merluccius) Mediteraneean 1 2 3 4 5 2,5 și peste 1,2 - 2,5 0,6 - 1,2 0,28 - 0,6 0,2 - 0,28 0,15 - 0,28 - 1 2 3 (a) (b) Mediteraneeană 30 cm 30 cm 30
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
18 cm Merlan (Merluccius merluccius) Mediteraneean 1 2 3 4 5 2,5 și peste 1,2 - 2,5 0,6 - 1,2 0,28 - 0,6 0,2 - 0,28 0,15 - 0,28 - 1 2 3 (a) (b) Mediteraneeană 30 cm 30 cm 30 cm 27 cm 20 cm Cardină (Lepidorhombus spp.) Mediteraneean 1 2 3 4 0,45 și peste 0,25 - 0,45 0,20 - 0,25 0,11 - 0,20 0,05 - 0,20 - 1 2
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
peste 1,2 - 2,5 0,6 - 1,2 0,28 - 0,6 0,2 - 0,28 0,15 - 0,28 - 1 2 3 (a) (b) Mediteraneeană 30 cm 30 cm 30 cm 27 cm 20 cm Cardină (Lepidorhombus spp.) Mediteraneean 1 2 3 4 0,45 și peste 0,25 - 0,45 0,20 - 0,25 0,11 - 0,20 0,05 - 0,20 - 1 2 3 (a) (b) 25 cm 25 cm 25 cm 20 cm Brema (Brama spp
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]