13,191 matches
-
pastor sau actori, la care audiența este încurajată să participe prin închinare și rugăciune sau să cânte (ex.: Călăuziți de Duhul Sfânt). My People (Poporul meu) compus de Carol Owens și Jimmy Owens este un musical tipic din care multe melodii se regăsesc în cărțile de cântări evanghelice. Casele de producție au produs în ultimii 20 de ani un număr foarte mare de musicaluri și au scos colecții de cântece însoțite de albume muzicale. Aceasta este cu siguranță muzica folk creștină
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
transformat serviciul liturgic deprimant, apăsător și trist din Biserica Anglicană într-unul plăcut, luminos și afabil. Compozitorii englezi au compus conform cerințelor moderne de tehnică componistică, cu siguranță ei fiind cei mai valoroși compozitori care au scris pentru Biserica Anglicană. Melodiile lor amintesc de stilul pleni song în modalitatea și flexibilitatea lui ritmică, dar ele se împletesc polifonic în jurul armoniilor cu rezonanțe impetuoase ce ar dori să se apropie de entuziasmul hedonistic al jazzului. În tradiția Anglicană muzica corală ocupă un
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
după 1990, când unii interpreți de muzică populară au trecut la Protestantism. Compozitori populari din România, cum ar fi Nicolae Moldoveanu sau Traian Dorz au compus mii de cântări creștine, care au intrat în repertoriul congregațional Neoprotestant. Multe din aceste melodii au fost armonizate la patru voci de către compozitori profesioniști sau au fost transpuse orchestral pentru formațiile instrumentale ale bisericilor evanghelice din România. Majoritatea acestor melodii sunt scrise in tonalități minore, în măsuri ternare, binare s-au mixte, au ambitusul relativ
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
compus mii de cântări creștine, care au intrat în repertoriul congregațional Neoprotestant. Multe din aceste melodii au fost armonizate la patru voci de către compozitori profesioniști sau au fost transpuse orchestral pentru formațiile instrumentale ale bisericilor evanghelice din România. Majoritatea acestor melodii sunt scrise in tonalități minore, în măsuri ternare, binare s-au mixte, au ambitusul relativ redus, sunt foarte expresive și de o frumusețe melodică cuceritoare. De asemeni unele melodii populare cunoscute sau melodii de muzică ușoară aflate la modă, au
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
orchestral pentru formațiile instrumentale ale bisericilor evanghelice din România. Majoritatea acestor melodii sunt scrise in tonalități minore, în măsuri ternare, binare s-au mixte, au ambitusul relativ redus, sunt foarte expresive și de o frumusețe melodică cuceritoare. De asemeni unele melodii populare cunoscute sau melodii de muzică ușoară aflate la modă, au fost adaptate unor texte biblice, devenind astfel imnuri creștine. Muzica nouă Fountain Trust un centru de renaștere spirituală a stimulat angajarea spirituală a artiștilor în viața bisericii și a
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ale bisericilor evanghelice din România. Majoritatea acestor melodii sunt scrise in tonalități minore, în măsuri ternare, binare s-au mixte, au ambitusul relativ redus, sunt foarte expresive și de o frumusețe melodică cuceritoare. De asemeni unele melodii populare cunoscute sau melodii de muzică ușoară aflate la modă, au fost adaptate unor texte biblice, devenind astfel imnuri creștine. Muzica nouă Fountain Trust un centru de renaștere spirituală a stimulat angajarea spirituală a artiștilor în viața bisericii și a încurajat contribuția artelor în
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
diferită, ea fiind creată ca o expresie a intensității vieții spirituale a comunității creștine. Limbajul muzical are o puternică legătură cu muzica contemporană seculară și conduce către contemplație și simbolism, aducând aminte de retorica coralelor evanghelice, un exemplu concludent fiind melodiile din Cry Hosamma (1980). Muzica carismatică din anii 70 poate fi asemănată cu cea a comunității creștine din insula Iona, aflată la N V de Scoția, și a centrului creștin ecumenic din Taize, Franța<footnote Andrew Wilson-Dickson, “Taize” în The
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
din anii 70 poate fi asemănată cu cea a comunității creștine din insula Iona, aflată la N V de Scoția, și a centrului creștin ecumenic din Taize, Franța<footnote Andrew Wilson-Dickson, “Taize” în The Story of Christan Music, 227. footnote>, melodiile fiind simple și asemănătoare muzicii folk. Muzica creștină a lui Paul Inwood, Christopher Walker, Bernadette Farrell și a altor compozitori este modernă dar răspunde nevoilor liturgice, cum ar fi litanii sau psalmi responsoriali. Această muzică unește granițele denominațiunilor și este
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
este foarte diversă în manifestare. Noua muzică religioasă coincide cu epoca sintetizatorului, propagă timbruri noi în orchestrație și prelucrări a unor imnuri clasice, apropiindu-se de rock și jazz. Muzicienii au acordat atenție purificării textului de orice superficialitate interpretativă, regenerării melodiei și armoniei, și au clasificat relația compozitorului cu congregația și biserica. Adevărurile aflate în arte aparțin lui Dumnezeu, iar muzica cosmosului, a sufletului uman și vocea trebuie să fie într-o perfectă sincronizare așa cum se întâmpla în timpurilor străvechi. Atunci când
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Rai și o Biserică, al cărei preot era omul. Creația, lumea, cosmosul sunt o podoabă care mărturisesc despre perfecțiunea dumnezeiască și armonia ce conduce spre desăvârșirea divină. Tot universul, arată Părintele Profesor, este o uriașă muzică generală, formată din nenumăratele melodii ale părților, iar în om se reflectă această muzică în mod deosebit prin afectivitatea lui conștientă. Totul e un imn de laudă nesfârșit de bogat și de variat, produs de Dumnezeu și adresat lui Dumnezeu<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
în acest fascinant arbore al veșniciei populare, o crenguță sau măcar o frunzuliță apropiată sufletului meu, un prosop, o trăistuță dintre cele admirate în copilărie, în casa mare a satului natal. N-am găsit nici un capăt de ață, în afară de ecoul melodiei cu <frunză verde>, auzită cu o seară înainte”. Pagini antologice scrie Maria Toacă despre... - Iraclie și Ciprian Porumbescu (valorificând numeroase detalii inedite, furnizate de nepoata de soră a compozitorului: Nina Cionca); - despre poetul Vasile Alecsandri, cel care ,,a dus o
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
diferite: Galați, Sălaj și Maramureș . Irozii Este o scenetă care se joacă în curțile gospodarilor, cu flăcăi costumați în personaje pentru a reda cât mai exact realitatea din vremea lui Irod, împăratul Iudeii în vremea când s-a născut Iisus. Melodiile acolindelor u un melos fermecător, iar textele poetice ale lor sunt simple, directe, unice, inegalabile, merg direct în suflet. Tinerei generații îi revine rolul sacrul de a duce mai departe acest inestimabil tezaur popular. Adevarata înnoire a timpului are loc
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
radio s-a născut din dorința de a aduce clipe de bucurie în special în sufletele românilor de peste hotare. Radio ProDiaspora emite, on-line, muzică, știri, informații în limba română, pentru a suplini imposibilitatea celor plecați din țară de a asculta melodiile românești de acasă. Acest radio este destinat cu precădere românilor din diaspora... Este născut din dorința de a micșora distanțele dintre români, oriunde s-ar afla aceștia. Inițiativa are ca scop promovarea imaginii României, a românilor, a tradițiilor, a culturii
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
peste care sunt cusute năframe sau panglici de mătase, puse în diagonal, tradițional, capră era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești, Siminicea, Serbauti, Siret). Jocul caprei se derulează pe un fundal muzical, „că la capră”, melodie interpretată de către un fluieraș iar ciobanul sau mosul rostesc strigăturile pline de haz. În timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capră simulează că se urca în copac, apoi se îmbolnăvește și moare, căzând la pământ, moment în care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
concertele pe care le vom avea am selectat piese din anii ‘80 dar și altele noi și am facut o variantă demo de album pentru cei care o vor dori. Aceasta este surpriză noastră pentru publicul nord american, fiindcă unele melodii vor fi auzite acum pentru prima data in concertul din Calgary urmat de cel din Montreal și Toronto. În România albumul ce le conține va apărea abia peste două luni. “ La sfarsitul concertului trupei Blue Workers în Calgary, cumpărătorilor biletelor
Ioan Gyuri Pascu si formatia Blue Workers in turneu in Canada [Corola-blog/BlogPost/93921_a_95213]
-
de aur” (de ce oare nu se mai transmite pe micul ecran? Bilă neagră pentru organizatori...), Matilda Pascal Cojocărița l-a reeditat parțial la Deva, împreună cu soțul ei, dirijorul și violonistul Ștefan Cigu, în repertoriu figurînd și titluri vechi, de pe albumul ”Melodii de-atunci, cîntate acum”, dar și romanțe noi, lansate în concursul de creație la Tîrgoviște. Adevărat recordman al ”Crizantemei” (din cele 46 de ediții a participat la 30!), tenorul Florin Georgescu a dominat scena cu vocea sa, abordînd și romanțe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
cu brânză și multe alte bunătăți au fost asortate și servite cu un vin românesc sau o bere nemțeasca. Pe scena din piață Primăriei, a urcat grupul de dansatori din Croația, după care a urmat România cu un grupaj de melodii și dansuri populare. Solista care a încântat auzul cu vocea ei plăcută, nu a fost alta decât o mică domnișoara de 13 ani, Maria-Ines Păun. Născută în Spania și domiciliată de curând în Germania, vocea Mariei-Ines Păun a răsunat cu
FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
-
ani, Maria-Ines Păun. Născută în Spania și domiciliată de curând în Germania, vocea Mariei-Ines Păun a răsunat cu putere pe scena festivalului impresionând întreaga audiență. Am întrebat-o pe Maria-Ines Păun cine a învățat-o să cânte atât de frumos melodiile populare în limba română și mi-a mărturisit: „Nu m-a învățat nimeni. Am facut asta, singura. Am vrut să aduc o bucurie românilor de la festival!“ Și într-adevăr artista în vârstă de numai 13 ani, a reușit să miște
FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
-
și haina de pe mine”. Piesa a fost primită foarte bine, în pofida faptului că au fost făcute câteva modificări în text. Spectatorii aproape că nici nu le-au sesizat. De altfel, nici nu ar fi înțeles motivul acestor modificări. A contat melodia cunoscută și îndrăgită de toată lumea și dăruirea cu care a fost interpretată de solist. La înălțimea așteptărilor a fost și maestrul de concert, pianista Evghenia Nesterenko, de care a depins mult recitalul baritonului Dumitru Caulea, recital care s-a transformat
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
formule magice, dansuri și acte rituale, executate de ceata strict ierarhizată: Mut, Vătaf, ajutor de Vătaf, Stegar, Călușari de rând. Starea euforică și coeziunea mistică între participanți sunt obținute prin executarea, până la epuizare fizică și psihică, a dansurilor sacre, după melodii de joc cântate de lăutari. La încheierea perioadei sacre a Rusaliilor, Călușarii revin la locul în care depuseseră jurământul, despodobesc steagul și-l ingroapă într-un loc secret. Apoi ceata se răsfiră, fiecare membru apucând-o în altă direcție. Numărul
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
publicație care a jucat un rol deosebit în educarea patriotică și culturalizarea locuitorilor de pe teritoriul județului Maramureș. La Chelința vede lumina zilei, în anul 1915, Emil Gavriș, unul din cei mai importanți rapsozi ai cântecului popular românesc, interpret al multor melodii de pe Valea Someșului și din satul natal. Este fiul învățătorului Vasile Gavriș, dascălul școlii din Chelnița în perioada interbelică, începând cu anul 1924, când a fost organizat învățământul școlar românesc din localitate. Din anul 1955, în clădirea Căminului Cultural a
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
radio și televiziune, școli, ar fi să promoveze, în exclusivitate, numai muzica adevărată, valoroasă, deoarece muzica este arta care înnobilează inima și îmblânzește spiritele... Dacă vorbim de adevărații artiști aceștia trebuie să trăiască și să simtă, din plin, textul și melodia pentru a le transmite și ascultătorului, pentru a înfiripa acele vibrații estetice care leagă interpretul de ascultător. Televiziunea și Internetul au schimbat mult gustul pentru valorile artistice clasice. A devenit spectacolul de muzică populară un gen desuet? - Sunt convinsă că
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
a fost desemnată cea mai bună debutatnă. Premiul publicului a revenit Virginiei Totan (Uzdin). Laureata ediției este Adriana Puia din Uzdin, care s-a prezentat cu piesa ” Nu m-am supărat”. Locul II aparține Jaclinei Puia (Uzdin), care a interpretat melodia ” Când tu nu ești”. Pe locul III s-a clasat Ileana Puia (Uzdin), prezentându-se cu melodia ” Cu pași mărunți”. Autorul celui mai bun text este George țerna, pe ale cărui versuri George Planianin a scris piesa intitulată ”Balada întrebărilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
Adriana Puia din Uzdin, care s-a prezentat cu piesa ” Nu m-am supărat”. Locul II aparține Jaclinei Puia (Uzdin), care a interpretat melodia ” Când tu nu ești”. Pe locul III s-a clasat Ileana Puia (Uzdin), prezentându-se cu melodia ” Cu pași mărunți”. Autorul celui mai bun text este George țerna, pe ale cărui versuri George Planianin a scris piesa intitulată ”Balada întrebărilor”. Despre acest premiu a decis juriul în componența Teodora Smolean și Teodor Rămianț. Premiul revistei „Tinerețea” a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
locuri la concursul național și laureata edițiilor precedente Cristina Dalea. Juriul de specialitate în componență: Aleksandar Dujin, Albina Crețu, Simona Bivald și Ovidiu ștefan Mureșan a adus următoarea decizie: locul I aparține lui Lucian Constantin Oros (România), care a interpretat melodia ” Să nu-mi iei niciodată dragostea”, locul II revine Cristinei Dalea, care semnează textul și muzica melodiei ” Te voi iubi întotdeauna”, iar pe locul III s-a clasat Vlad Moigrădeanu (România), cu melodia ”Cerul”. În afara concurenței, în timp ce juriul s-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]