369 matches
-
universal sonor contemporan românesc, a cărui singură urmă de melodie ce nu sfidează liniștea și armonia e preponderent a trecutului, nu cea proaspătă și scandalizantă adesea, rar apare câte un nou cântec, în niciun caz mirabil, cel mult nenul! În loc de melos, prea invaziv e cântecul vorbit, țipat sau bombănit, iar laconismul mesajului dă libertate textului gol, pe când în loc de voce, multe dintre cântărețe prezintă publicului corpuri poleite, îmbrăcate pe porțiuni, iar mulți cântăreți par prestatori de muncă în folosul comunității. Cândva, toate
ANASTASIA LAZARIUC. NU E ALT BINE CA-N SÂNUL CÂNTECELOR ANASTASIEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377041_a_378370]
-
brațele cântului românesc, spre a-i fi fecior și-apoi oștean. Surâzând, ursitoarea a plăsmuit un vodă al folclorului românesc pe care l-a hărăzit cu glas, iubire bunătate și omenie, îmbogățindu-i soarta cu ani îndelungați de viață și melos care să nu mai semene cu altul în frumusețe și valoare! Așa s-a născut Benone Sinulescu! Îl așteptase neamul românesc, fiindu-i prezis că va veni! Mai cu seamă satul trebuia să aibă încă o stea luminătoare și un
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
au evoluat în spectacol Ansanblurile folclorice „Zestrea gugulanilor” din Caransebeș și „Hora Belințului”. Pe 11 iunie, aniversarea se va repeta la Arad. Împreună cu maestrul Benone Sinulescu vor cânta de această dată arădenilor artiști nu în mai mică măsură iubitori ai melosului folcloric: Florica Bradu, Cornel Borza, Cornelia Căprariu Roman, Tiberiu Crișan, Adrian Stanca, Mircea Cârțișorean, Petrică Pasca, Malvina Naghi, Andreea Dragoman. Lugojul, oraș cu o componență multietnică predominată de romîni și germani, prin ceea ce făptuiește repetat, colaborând cu Asociația Cultural Artistică
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
mai mare pentru viața unui artist ca atunci când oamenii te lasă să te întorci în locurile în care ai mai fost și altădată!”, declară artistul spaniol. Într-o comparare analitică și evolutivă a spectacolelor care bucură publicul român dedat atracțiilor melosului de cea mai înaltă valoare, un nou concert cu Julio Iglesias exemplifică eminentul desăvârșit al unui act artistic superior, organizat în România, care nu face altceva decât să întregească o salbă anuală de spectacole la treaptă calitativă neegală cu altele
JULIO IGLESIAS. DIN NOU ÎN ROMÂNIA, LA BUCUREŞTI ŞI CLUJ, ÎN LUNA MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376085_a_377414]
-
să scriu aceste melodii, auzeam vocea de înger a mamei Elisaveta (Netă), care-mi fredona cu glasul ei fermecat ritmuri duioase ce păstrau în ele căldură unui suflet minunat, fiindu-mi un îndemn real de-a nu lasă uitate florile melosului vâlcean și gorjenesc, adevărate nestemate ale cântecului oltenesc. Accesați: LUNA, ZÂNĂ MEA CEA BUNĂ 50. 003 - Luna, zână mea cea bună - Muzică - Trilulilu www.trilulilu.ro/muzica-populara/003-luna-zana-mea-cea-buna LA FÂNTÂNĂ 47. Rodica Anghelescu - La fântână - Muzică - Trilulilu www.trilulilu.ro
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
multe dintre doine nu mai sunt cu sevă a lacrimilor de durere ori de fericire, din care-au fost zămislite odată cu Dacia! Un pas peste țară, în Banatul sărbesc, azi cântă cum cânta odinioară Achim Nica, îndurător și iubitor de melosul și graiul bănățean, doinitorul seamăn al jeraticului, Lazăr Novak și, iată, la Săvârșin scrie în setea bănățeană de propria ființă spirituală, pur bănățenește și deopotrivă lin și dulce, poetul Ioan Vodicean. Pospaiul de cuvinte bănățene ninge pe o carte subțire
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
ar strica ce-au zidit strămoșii într-o istorie până la care calea e cosmică! Câteva săptămâni înainte să scriu despre poetul Ioan Vlădicean, primar al Săvârșinului, „primarul Regelui”, cum îi zice toată lumea și-l face mândru, m-a îndemnat interpretul melosului folcloric românesc Benone Sinulescu să îl caut și să îl cunosc - tot maestrul Benone este „vinovat” și de întâlnirea mea cu doinitorul Lazăr Novak, din Banatul sârbesc. L-am căutat imediat pe „primarul Regelui”. Om bun, cu vorbă caldă, bănățeană
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
trezește inima să plângă, să râdă, să cânte, să asculte, unită cu inima universului. Așteptăm pe poetul Ioan Vodicean să mai scrie asemenea de impresionant și să cânte uniform cu doinitorul din Banatul sârbesc, Lazăr Novak, după și prin magnificul melos și grai bănățean! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ioan Vodicean. „Primarul Regelui”, poet în graiul curat bănățean / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1584, Anul V, 03 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
numai ale sale ci pentru ale tuturor. Multe din versurile și melodiile lui au fost sorbite de însetați, ca apa izvorului, drept sursă de inspirație, ori ca piese de repertoriu al altor cântăreți ce-au intuit și simțit adânc seva melosului, tradiției, istoriei, culturii, folclorului românesc cel mai curat trezorierizate în testamentul de cântece ale lui Nicolae Sulac, uimitor de agreate de către ziditorii ce iubesc, incitante pentru dezbinatorii ce urăsc. Nicolae Sulac, n-a fost frate cu românii, cum să fie
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
Profunditate" Prima mișcare începe în adâncul simțământ Zusammenhalt = marea corelare coeziunea cu inefabilul pur în care trupul ființei plonjează ca într-o baie de lumină mult prea senină rarefiată de gânduri dincolo de telurice porți de plăcere desprins de aripile plutirii Melosul fi.irii renaște bucuria de a fi prezent în P R E Z E N Ț Ă M = u = z = i = c = a de dincolo de muzică ca devenire trecere peste sunetul imediat ca peste marele styx atingând cu degetele minții
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
vultur rămasă țintuită pe portative de stele o adiere de vânt sideral lumânare ardendă vivace columnă ca o baghetă sceptru titanic un Gănd sonor distilat din paleta nespuselor culori a MARELUI MEȘTER Cel ce sculptează tainic prin oameni Muzica Magna Melosul Universal doar Lui închinat Celui a.dor.at plămădit cu Patos sublim din ne.materia Sa preferată Lumina lină a Sfintei Slave... Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet Referință Bibliografică: Poem Hieratic XXXVII
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
preponderent o operă de duete, dar aceste duete sunt dialoguri dramatice într-o curgere de melodii și de stări psihologice diverse. Este deasemenea și o operă a monologurilor, terțetelor, marșurilor într-un joc de culori neobișnuit modulate, multe inspirate din melosul spaniol. Premieră nu a fost un succes. Finalul operei, interpretat că o desconsiderare a clericului, a produs indignarea Împărătesei Eugénie, de naționalitate spaniolă. Pentru a treia oară Verdi a fost dezamăgit la Paris. În anii care au urmat, Verdi a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
locale în muzică să nu este menționată că un defect al operei deoarece aceasta a fost compensata de momente de supremă frumusețe așa cum este debutul actului III, având calități de departe mai atrăgătoare decât ar fi rezultat probabil din utilizarea melosului popular. În tabloul 2 din actul 2 procesiunea se deschide cu un grup de trompetiști care cântă un marș al carui efect tulburător este în mare măsură întărit de tonalitatea caracteristică a unor instrumente lungi și drepte pe care aceștia
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mult decât atât, dorul nici nu poate fi arătat, comunicat, povestit sau comentat, pentru că este Închis În misterul existenței. Dar această stare poate fi intuită, ghicită prin puterea de sugestie a unor echivalente afective, transmise de exprimarea artistică (prin poezie, melos, forme sau culori). Dorul poate fi numai reconfigurat, sublimat, tradus sau transpus În „altceva”. Tot acest fond latent poate fi Îngânat prin forme oarecum străine spiritului de a cuprinde sau contamina ființa. Și nici atunci În totalitate, căci mai rămâne
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Prin muzică și grație talentului acestui profesor (inclusiv În calitate de compozitor), am avut acces la structuri și sensuri Înalte, pe care mai târziu și În contexte diferite le-am transferat și În alte domenii, În alte situații și În alte conținuturi. Melosul are formidabile atuuri formative. Mă gândesc la forța iradierii unui mod de a vedea lumea specific muzicii, la proiecția afectivă asigurată de aceasta asupra Întâmplărilor complicate ale vieții, la Înțelegerea la un alt nivel a lumii și sensurilor ei. Cântând
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
în Porțile de aur și Deceniul primăverii (ambele din 1958), din care, ca și din cartea de debut, poetul nu va reține nimic în severele lui selecții de mai târziu. Totuși, cel ce ulterior va slăvi lumina, culorile calde și melosul e anunțat, fie cât de firav, în unele versuri, precum cele din Prinos de cântec, după cum lirismul imnic, de slăvire a înaintașilor prin acest „prinos”, nu e fără legătură cu lirica viitoare a poetului scufundat în voluptatea evocării unor dulci
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
până la stelele de sus ce nu-s / decât un joc secund în mări apus.” Rigoarea și cizelura formei devin pandantul obligatoriu al unui cosmos armonic, ale cărui principii sunt lumina (solară) și muzica, euritmia. „Panta clasică din miazăzi” coexistă cu melosul și plasticitatea divină a „viorii din Cremona”, cântată într-o îndrăgită poemă, lucrată cu scrupul prozodic: „Vioara-i ca din lemn de trandafiri / și are umăr suplu ca Madona. // Cioplindu-și-o cu mâinile subțiri, / neîntrecutul meșter din Cremona, / încă
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
Mozart și Beethoven; la subiectul Jazz expune Petru Comarnescu (Elly Roman exemplifică), despre Ctitorii muzicii vorbește I.D. Petrescu; pentru Magia și originile muzicii Mircea Eliade apelează la tineri muzicieni, care, în premieră românească, transpun pe instrumente autohtone sau execută coral melos african, asiatic, oceanian, pus în relație cu mitologiile arhaice. Concomitent, Comarnescu organizase, începând din 19 octombrie, încă un ciclu, de opt simpozioane, „Tendințe 1933”, cu teme enunțate frecvent sub formă interogativă; s-a deschis cu Soluțiile crizei [economice]; au mai
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
revistei mai include o rubrică („Ex-libris”) de consemnări ale aparițiilor editoriale românești în Occident, redactată în limba română sau în alte limbi și unde semnează G.C. Vocke, Pavel Chihaia, Scarlat Ioanide, Elisabeta Axmann-Mocanu. Alte două rubrici sunt dedicate cronicii muzicale („Melos”) și plastice („Contur”). Între colaboratorii importanți, se numără, sporadic, Vintilă Horia, Radu Tudoran și Ioan Petru Culianu. După ce schițează într-un cuvânt de „bun rămas” multiplele motive ale suprimării sale („Nu vom insista asupra oficialităților occidentale care, de pildă, au
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
să noteze că „dacoromânii, deși în majoritate analfabeți, au un remarcabil gust pentru natură și frumusețe“, exemplificându-le simțul artistic deosebit prin invocarea câtorva balade, doine sau cântece populare cu eroi precum Vidra și Mihu, ori prin virtuțile autentice ale melosului și poeziei din Trandafirul și soarele, balada Miorița, ori Cântecul Prutului, reproduse parțial ori integral în paginile cărții 16. Cititorului american i se oferea astfel posibilitatea să cunoască, în premieră, câteva dintre creațiile definitorii ale folclorului românesc, în speță Miorița
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în latura etnologică, cu doar vagi implicații religioase - de Francisc Șirato, Ioan Theodorescu-Sion, Rodica Maniu. Eminamente ortodoxistă e grafica lui Anastasie Demian. De o muzică gândiristă și ortodoxistă nu se poate vorbi, dar G. Breazul pledează pentru valorificarea modernă a melosului ritual, cultic. În concluzie, g. poate fi caracterizat ca fiind, în expresia lui ideologică, autohtonism, etnicism și tradiționalism în spirit creștin ortodox, iar în literatura de imaginație, o componentă esențială, dar diferențiată, a mișcării tradiționaliste interbelice, căreia îi dă o
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
Ritmuri între aici și dincolo, culegerea Kairos (1974) însumează piese ce comunică stări lirice fără disimulări. Fondul afectiv e o tristețe grea, un sentiment al damnării, exprimat fie nemijlocit, adesea în cadențe ce trimit la Lucian Blaga, uneori într-un melos cu inflexiuni folclorice, inclusiv de colindă, fie prin insinuarea lui în notații descriptive și meditative, intermitent cu tușe de „creion” arghezian. Laitmotivul acestui lamento continuu, bine temperat, derivă din condiția de exilat: „Aici sunt oaspete nu stăpân / din tot nimic
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
în care S. încearcă să definească un concept liric propriu în câteva Respirări și în Antimetafizica. Într-un eseu, Cuvintele și necuvintele în poezie, el identifică trei grupuri genetice ale poeziei: fonetic, morfologic și sintactic. „Poezia fonetică” se sprijină pe melos și caută efecte incantatorii de tipul „prin vulturi vântul viu vuia”. S. o consideră primitivă și o respinge. Cealaltă, „poezia morfologică”, e „o semantică a vederii [care] ne farmecă și ne ștampilează memoria” și este reprezentată de Arghezi, un poet
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
apar în prim-plan câmpuri, holde, munți, ciobani, hore, nunți, lăutari, cârciumi, hanuri; lirismul tradiționalist decorează peisajele cu biserici, schituri, troițe, înfățișează preoți, monahi, ceremonii cultice, datini de sărbători, procesiuni religioase, coboară pe pământ îngeri, înlocuiesc strigătura și chiotul cu melosul de colindă, cu formule de incantație magică. Modalitățile expresive diferă de la poet la poet, dar, mai mult decât atât, nu toți tradiționaliștii (prin sursa inspirației) urmează același principiu poetic. Unii, precum Nichifor Crainic, V. Voiculescu, D. Ciurezu, Radu Gyr, Zaharia
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
cu o aripă viața și complexitatea ei, iar cu cealaltă veșnicia”. Traducerile s-au bucurat în genere de o receptare favorabilă, dar au avut parte și de critici destul de dure, privind mai cu seamă modificarea prozodiei eminesciene și efectele asupra melosului poetic. Cu toate acestea, nu puține au fost incluse în antologii, alături de alte contribuții. Îi aparțin, de asemenea, numeroase transpuneri, mai bogate decât în antologia proprie din 1931 - versuri de Mihai Eminescu, Al. Vlahuță, Nicolae Iorga, Octavian Goga, St. O.
ZEGADŁOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290726_a_292055]