905 matches
-
Cultelor; 7. domnului Surdu-Bob Marin Vasile, profesor-consilier, Secretariatul de Stat pentru Culte din Ministerul Culturii și Cultelor. Articolul 19 Se conferă Medalia Meritul Cultural clasa a III-a, Categoria H - "Cercetarea științifică": 1. domnului Catalano Roco Constantin-Roco, muzeograf literar, Casa Memorială "George Coșbuc" (jud. Bistrița-Năsăud); 2. domnului Dumitraș Emil Maxim, muzeograf, Muzeul de Artă Comparată, Sângeorz-Băi (județul Bistrița-Năsăud); 3. domnului Martin Login Mihail, muzeograf, Prislop-Năsăud (județul Bistrița-Năsăud); 4. domnului Prahase Vasile Ioan-Mircea, cercetător științific, director al Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud; 5. doamnei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163650_a_164979]
-
Articolul 1 Imobilul-Casa memoriala Emil Cioran, situat în comuna Rășinari, str. Protopop Emil Cioran nr. 1.092, județul Sibiu, se clasează în grupă B. Articolul 2 Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Sibiu va îndeplini procedurile de comunicare în termen de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151532_a_152861]
-
1950 când legea de exil împotriva șefilor de foste dinastii ale Franței a fost abrogată. Prințul Louis a devenit un om de afaceri de succes cu o serie de interese financiare în Africa. În 1951 prințul a trimis o coroană memorială care purta însemnul napoleonic 'N' la funerariile Prințului Moștenitor Wilhelm, fiul împăratului detronat al Germaniei, Wilhelm al II-lea. Acest lucru a fost văzut ca un gest ironic de regaliști, având în vedere faptul că era vorba de Casa germana
Louis, Prinț Napoléon () [Corola-website/Science/326207_a_327536]
-
îndepărtat din viața artistică. A trait mulți ani în Bacău unde a realizat pictură bisericii sfinții Voievozi din cartierul CFR și pictură cupolei Teatrului Bacovia. A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Bacău. Tot la Bacău a fost înființată Casă memoriala „Nicu Enea”, iar stradă pe care se află casă îi poartă numele. Expoziția unui pictor român [Nicu Enea] la Belgrad. "Universul", 7 măr 1934. Draganic, Josip"'. Slikarske izlozbe. [Expoziție Nicu Enea la Zagreb]. "Novosti Broji", nr. 105, 17 apr 1934
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
5, nr. 39, 26 sep 1970, p. 4. Coban Grigore, V"'. Nicu Enea un pictor al vieții rustice. "Ateneu", 7, nr. 10, oct 1970, p. 17. Articolul conține reproducerea “Autoportret”. În curând, la îndemână vizitatorilor Colecția Nicu Enea [în Casă Memoriala “Nicu Enea” din Bacău]. "Steagul roșu", 35, nr. 5554, 18 dec 1970, p. 2. Colecția Nicu Enea - un remarcabil act de cultură. Inaugurare. "Steagul roșu", 25, nr. 5563, 20 dec 1970, p. 1, 2. Antonescu, Eugenia. Moldovean prin excelență. (Un
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Pe marginea Retrospectivei Nicu Enea. [Deschisă la Bacău și itineranta ulterior la Iași, Suceava, București și Constantă]. "Steagul roșu", 33, nr. 6846, 20 ian 1979, p. 6. Enea, Nicu. Cosașii. [Reproducere]. "Ateneu", 16, nr. 1, măr 1979, p. 4. [Casă memoriala “Nicu Enea”]. În: "Bacău. Monografie." București, Editura Sport-Turism, 1980, p. 241. O monografie Nicu Enea [editata de Muzeul județean de istorie și arta Bacău]. "Contemporanul", nr. 4, 25 ian 1980, p. 11. Autorul articolului semnează Ț. I. = Drăgoi, Livia. Retrospectivă
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
p. 19. Galben, Cornel"'. Expoziție Nicu Enea. [În municipiul Gheorghe Gheorghiu - Dej]. "Steagul roșu", 36, nr. 7005, 6 feb 1982, p. 6. Enea, Nicu. Autoportret. [Reproducere]. "Ateneu", 19, nr. 9, dec 1982, p. 6. Gavrilovici, Ernest. Stradă Nuferilor 31. [Casă memoriala Nicu Enea]. Invitație. "Steagul roșu", 40, nr. 7194, 21 sep 1985, p. 7. Coban, Grigore V. Nicu Enea. Comemorare - 25. "Ateneu", 22, nr. 9, sep 1985, p. 10. Enea, Elvira. Confesiuni despre artist. [Interviu cu soția pictorului Nicu Enea]. "Ateneu
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
sub îngrijirea lui Viorel Savin]. Bacău, Complexul Muzeal Județean; Casă Nicu Enea, 1989. 16 îl. color. Savin, Viorel. Infinit joc între galben și cafeniu. În: "Nicu Enea". "[Casetă]." Bacău, Complexul Muzeal Județean; Casă Nicu Enea, 1989. Enea Moldovan, Ioan. Casă memoriala Nicu Enea își întimpina vizitatorii în haine noi. "Steagul roșu", 44, nr. 7395, 29 iulie 1989, p. 2. Savin, Viorel. Nicu Enea 1897-1960. Infinit joc între galben și cafeniu. "Ateneu", 26, nr. 9, septembrie, 1989, p.13. Tălmaciu, Florența."' Casă
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
10, nr. 2467, 13 iul 1998, p. 6. "Notă:" "Lucrarea a fost constituită pe baza unor materiale (cataloage, pliante, fotocopii, pagini de ziar) puse la dispoziție de domnul Viorel Savin, scriitor, directorul Bibliotecii Județene “C. Sturdza”, fost muzeograf la Casa memoriala “Nicu Enea”, dar cuprinde și descrieri bibliografice ale materialelor apărute în publicații periodice și volume din colecțiile Bibliotecii “C. Sturdza”. Criteriul de organizare al referințelor este cronologic."
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
dealurile Muncelu, Ciungi, Bogoslov și Dealul Crucii. Complexul mănăstiresc cuprinde bisericile „Sf. Voievozi”, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Ioan Bogoslovul” și paraclisul „Sf. Nicolae”, clădirile de incintă și satul mănăstiresc alcătuit din 141 de case monument istoric, între case și casa memorială „Al. Vlahuță”. Ansamblul mănăstirii Agapia are o suprafață de peste 50 ha, din care 35 ha curți și clădiri. Mănăstirea Agapia este formată dintr-o incintă alcătuită din clădiri pe două nivele, având un cerdac larg, care se desfășoară de jur-împrejurul bisericii
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
mazilul Mihalachi Cuparencu în satul Călinești-Cuparencu din comuna Șerbăuți (județul Suceava). Ea a fost sfințită în anul 1805. La această biserică a slujit ca dascăl Vasile Eminovici, bunicul poetului Mihai Eminescu (1850-1889). În cimitirul bisericii a fost amenajată o casă memorială a familiei Eminovici, având în față un bust al marelui poet român. Până la construirea actualei biserici, în satul Călinești-Cuparencu a existat o biserică de lemn. Între anii 1791-1798, mazilul Mihalachi Cuparencu a construit o biserică de piatră cu hramul "Sfinții
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
cu cerdac, acoperită cu șindrilă, asemănătoare celei în care a locuit dascălul Vasile Eminovici). Ea a fost strămutată în vechiul cimitir al bisericii, cu acordul obștii și cu binecuvântarea preotului Vasile Popovici, acolo fiind amenajat un “Punct documentar Eminescu”. Casa memorială a fost dotată treptat cu câteva piese de mobilier și obiecte de epocă. La această casă memorială se poate ajunge fie de la stradă, pe o alee străjuită de meri, fie din curtea bisericii. În fața casei a fost amplasat un bust
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
strămutată în vechiul cimitir al bisericii, cu acordul obștii și cu binecuvântarea preotului Vasile Popovici, acolo fiind amenajat un “Punct documentar Eminescu”. Casa memorială a fost dotată treptat cu câteva piese de mobilier și obiecte de epocă. La această casă memorială se poate ajunge fie de la stradă, pe o alee străjuită de meri, fie din curtea bisericii. În fața casei a fost amplasat un bust din bronz al poetului Mihai Eminescu, pe un bloc masiv de andezit; bustul a fost realizat de
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
Eminescu” și inginerului Florin Usatiuc „pentru edificarea punctului documentar «Vasile Eminovici» din satul Călinești Cuparencu, jud. Suceava”. În fiecare an, la 15 ianuarie (aniversarea zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu), participanții la Festivalul Literar „Mihai Eminescu” vin la casa memorială și depun o coroană de flori la bustul poetului. După acest moment, la școala din localitate se desfășoară un scurt program literar-muzical. În anul 2009 a avut loc un recital de romanțe, susținut de soliștii Gabriela Teișanu, Elena Rusu și
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
județean din Suceava), „Ziarul de duminică” (suplimentul literar al „Ziarului financiar”) etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și cetățean de onoare al comunei sucevene Udești, locul natal al tatălui, scriitorul Eusebiu Camilar. În această comună se află casa memorială „"Eusebiu Camilar"”, înființată de Muzeul județean Suceava, în urma unei donații. Aici are loc în fiecare an Festivalul-concurs „Eusebiu Camilar-Magda Isanos”, destinat descoperirii și încurajării tinerelor talente. Și-au exprimat opiniile despre poezia, despre proza ori despre traducerile autoarei, de-a
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
pentru el ziua aceea dc 14 octombrie 1944 se dilata mereu, acoperind cu țol plin de sângele și de gemetele muribunzilor cei 14 ani cât a mai trăit. Ivașcu Vasile Drăgan a scăpat din casa unde se află acum casa memorială, că a trecut râul Vișeu și peste dealuri și s-a întors în satul său. De asemenea consider că cei împușcați au fost puși în mijlocul caselor, în picioare. Când au început criminalii să tragă, supraviețuitorii fiind în mijloc, ori au
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
cărții, inclusiv unele publicate de editura de stat cu numele lui Ion Creangă. Unele dintre acestea au fost ilustrate de graficieni recunoscuți: un volum din 1959 conținea 14 desene de Eugen Taru (originalele cărora formează o expoziție permanentă la casa memorială a lui Creangă din Humulești) și o altă ediție cu ilustrații alb-negru și color de Livia Rusz. Tot atunci textul a inspirat filmele românești de Elisabeta Bostan: "Amintiri din copilărie" (cu actorul-copil Ion Bocancea în rolul lui Nică) și "Pupăza
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
Compania electrică , rămași singuri, neapărați, au fost omorâți. În memoria lor în zilele noastre stradă care traversează Acra în lungime a fost numită Derekh Haarbaá, adică „Calea celor Patru” și în locul unde a avut loc incidentul se află o tablă memoriala. După planul comandandamentului suprem al Haganá, trebuiau luptătorii evrei să blocheze Acra și s-o țină oarecum ostateca, ca o garanție pentru liniștea așezărilor evreiești care urmau să intre în componență viitorului Stat evreiesc din Palestina. Britanicii aveau încă unități
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
traducătorul israelian Daniel Lapin. (născut în Canada în 1959) A scris eseuri, memorii, critică literară. De asemenea a tradus în idiș creații din literatura rusă, precum „Sulamita” de Aleksandr Kuprin și poemul „Cei doisprezece” de Aleksandr Blok. Bălti, Basarabia - Cartea memoriala a evreilor din Bălti, Basarabia Leib Kuperstein - „Efraim Auerbach”, paginile 456-463, „Bălti în poezia lui Efraim Auerbach” pagina 463-465
Efraim Auerbach () [Corola-website/Science/328485_a_329814]
-
Casa memorială „Constantin Negruzzi” este muzeu orășenesc, secție a Muzeului Literaturii Române din Iași, înființat în casa în care s-a născut și a trăit scriitorul Costache Negruzzi (1808-1868) în satul Hermeziu, comuna Trifești, județul Iași. Ansamblul curții familiei Negruzzi a fost
Casa Memorială „Constantin Negruzzi” din Trifești () [Corola-website/Science/315870_a_317199]
-
a servit pe post de sediu al CAP-ului local, Muzeul Literaturii Române din Iași, prin muzeografii Constantin-Liviu Rusu și Olga Rusu , s-a ocupat între anii 1993-1995 de restaurarea casei, reconstituind viața și activitatea acestei familii de cărturari. Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu a fost inaugurată ca muzeu la 7 octombrie 1995 și conține cinci săli de expoziție, precum și o sală multifuncțională pentru manifestări de amploare. Casa memorială cuprinde o expoziție documentară și reconstituirea muzeografică a patru camere memoriale
Casa Memorială „Constantin Negruzzi” din Trifești () [Corola-website/Science/315870_a_317199]
-
restaurarea casei, reconstituind viața și activitatea acestei familii de cărturari. Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu a fost inaugurată ca muzeu la 7 octombrie 1995 și conține cinci săli de expoziție, precum și o sală multifuncțională pentru manifestări de amploare. Casa memorială cuprinde o expoziție documentară și reconstituirea muzeografică a patru camere memoriale. Holul central, în care este amenajată expoziția documentară, însumează manuscrise, cărți în ediții prime și cu autografe, fotografii edite și inedite, fotocopii, obiecte care au aparținut scriitorilor (pipă, medalii
Casa Memorială „Constantin Negruzzi” din Trifești () [Corola-website/Science/315870_a_317199]
-
marcând acest eveniment. La data de 20 mai 2001, a avut loc manifestarea culturală "Popas moldav la familia Negruzzi", având loc cu acest prilej o prelegere pe tema "Constantin Negruzzi, azi" susținută de profesorul universitar Liviu Leonte, lansarea broșurii Casa memorială "Constantin Negruzzi", redactata de un colectiv al MLR condus de muzeograful Olga Rusu și tipărită în 500 de exemplare pe cheltuiala lui Matei Fotiade, precum și a volumului "Constantin Negruzzi" al lui Serghei Colosenco, care reconstituie prin careuri rebusistice viața și
Casa Memorială „Constantin Negruzzi” din Trifești () [Corola-website/Science/315870_a_317199]
-
al lui Serghei Colosenco, care reconstituie prin careuri rebusistice viața și activitatea cărturarului. Cu acest prilej, urmașii familiei (printre care Irina Fotiade, strănepoata scriitorului Costache Negruzzi și Matei Fotiade) au anunțat donarea conacului către Muzeul Literaturii Române din Iași. Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu poate fi vizitată de marți până duminică între orele 10.00 - 17.00.
Casa Memorială „Constantin Negruzzi” din Trifești () [Corola-website/Science/315870_a_317199]
-
Casa natală Crișan (Marcu Giurgiu) se află în satul cu același nume (fost Vaca) din județul Hunedoara. Este monument istoric, . Casa memorială Crișan a fost reconstruită în anul 1979, după o fotografie publicată de către istoricul Ioan Lupaș în anul 1934. Clădirea are aspectul unei case țărănești din secolul al XVIII-lea. Sunt expuse în cele două încăperi și în anexe piese de
Casa natală Crișan (Marcu Giurgiu) din Crișan () [Corola-website/Science/324927_a_326256]