3,679 matches
-
lumânări aprinse în cadrul unui program intitulat „ Prima seară - 1989”, la care va participa și episcopul László Tökés. Deschiderea festivă a programului aniversar va avea loc în 16 decembrie, ora 10, la Primărie, după care participanții vor face o vizită la „Memorialul Revoluției”. Programul primei zile mai cuprinde un turneu de minifotbal la sala Olimpia, o expoziție de foto-documente și lansare de carte, la sediul „Memorialul Revoluției”, masa rotundă cu tema „România 1989 - 2004 « Ce am dorit atunci și ce avem acum
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
loc în 16 decembrie, ora 10, la Primărie, după care participanții vor face o vizită la „Memorialul Revoluției”. Programul primei zile mai cuprinde un turneu de minifotbal la sala Olimpia, o expoziție de foto-documente și lansare de carte, la sediul „Memorialul Revoluției”, masa rotundă cu tema „România 1989 - 2004 « Ce am dorit atunci și ce avem acum»“, la sediul „ALTAR”. La ora 16, în Piața Unirii va fi un concert de muzică ambientală susținut de Gheorghe Iovu, iar de la ora 19
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
de depuneri de coroane la placa de comemorare a Revoluției din 1989. În zilele de 16, 17 și 18 decembrie, între orele 17-21, pe un ecran în fața Operei vor avea loc proiecții de filme documentare „In Memoriam”, realizate de Asociația „Memorialul Revoluției”, se vor împărți pâini, iar la ora 18 se vor aprinde lumânări. În 19 decembrie, la Palatul Administrativ va avea loc o nouă sesiune de comunicări tematică. În 20 decembrie se va desfășura o ședință festivă a C.L.T. pentru
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
Județeană: „Gramatica artelor vizuale“ - expoziție de grup (9-18; sâmbăta-duminica, închis); „Pro Armia“: Salonul anual - 2002 al membrilor A.A.P. „Romul Ladea“ (12-18; duminica închis); „Buzunar“: Expoziție cu vânzare (12-18; duminică-luni, închis); Centrul Cultural Francez: Expoziție de fotografii (10-20; sâmbăta-duminica, închis); Memorialul Revoluției: „Decembrie 1989 - Revoluția română în imagini“ (9-16; duminica, închis); Palatul Administrativ: „Artiști plastici contemporani din Timișoara“ (8-16); Art Shopping Center „Orchideea“: Expoziție de grup (12-20; sâmbăta, 11-20; duminica, 17-20); Facultatea de Științe Economice: Pictură Ioan Pop Augustin (8-20); Casa
Agenda2003-13-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280853_a_282182]
-
sâmbăta-duminica, închis); Biblioteca Județeană: „Gramatica artelor vizuale“ - expoziție de grup (9-18); „Pro Armia“: Salonul anual - 2002 al membrilor A.A.P. „Romul Ladea“ (12-18); Art Shopping Center „Orchideea“: Expoziție de grup (12-20); Centrul Cultural Francez: Expoziție de fotografii (10-20; sâmbata-duminica, închis); Memorialul Revoluției: „Decembrie 1989 - Revoluția română în imagini“ (9-16; duminica, închis); Palatul Administrativ: „Artiști plastici contemporani din Timișoara“ (8-16); Casa „A. M. Guttenbrunn“: Grafică Nora Novak și Adrian Fodor (9-17; duminica, închis); „Galleria 28 - Anastasia“: Sculptură Vasile Gorduz (16-20); „Buzunar“: Expoziție
Agenda2003-14-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280875_a_282204]
-
rămas Dincolo / mi-am luat cu mine semințe și frunze, / le-am împărțit pe la prieteni / să prindă rădăcini undeva..." Cicatrizarea feluritelor răni, cea a dorului de Dincolo sau cea a contratimpului cuplului, se face prin retragerea orgolioasa în poem, în memorialul dedicat figurii paterne, Saul ("ucis de un doctor beat / din Iasul anilor agonizanți") sau în scenarii de interiorizare a dramei sale artistice. Revin martelant detaliile biografice ale înstrăinării, ale unui sfârșit de partida, ale unui sacrificiu asumat: "levana, levana... numele
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
Regele s-a trezit cu o treime din Ardeal smulsa din trupul țării și Consiliul de Coroană a fost silit să accepte "arbitrajul" care, de fapt, a fost un dictat. Mai tîrziu, Valeriu Pop a redactat amintiri (un fel de Memorial), întitulate "Abdicarea regelui Carol al doilea". Pentru că, în acele zile de început de septembrie 1940, cînd soarta suveranului era pecetluita, Valeriu Pop a fost reactivat, solicitat și de rege și de generalul Antonescu și Horia Sima. Evident, Pop începe cu
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
telefonic, lui Pop că a fost însărcinat cu formarea guvernului. Pop s-a oferit să-i acorde sprijin pentru constituirea guvernului, mai ales pe lînga legionari, semn că era mai demult în bune relații cu ei. Antonescu, reiese din acest memorial al lui Pop, nu numai că nu i-a acceptat serviciile, dar era gata să depună mandatul pentru formarea guvernului. Nu dădea de Horia Sima, iar cu Maniu și Dinu Brătianu nu voia să colaboreze, deși le promisese. O nouă
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
salvarea domniei sale și îndrumarea ei pe calea cea bună. Acum nu-mi rămăsese altă datorie de îndeplinit decît evitarea prăbușirii totale a țării și salvarea vieții Suveranului". În această din urmă îndatorire ce și-o asumă, cum reiese din acest memorial, Pop a fost eficient, stăruind pînă a fost găsită o formulă eficientă pentru deplasarea, într-un loc convenabil (Germania îl acceptă la Singmaringen, dar - evident - fără Elenă Lupescu), care a fost găsit, tranzitoriu - Italia. Însemnările memorialistice ale lui Valeriu Pop
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
râs kathartic, eliberator, de denunțare a incongruentelor topite în aură lirica. Însuși actul "indiscret" de a citi acest jurnal, nedestinat de către autor publicării, este un mod de deconvenționalizare a receptării scrierilor lui Alecsandri. Prin forță împrejurărilor, jurnalul devine și un "memorial de călătorie", impresiile fiind culese cu o privire atentă și proaspătă în fraze de un umor cuceritor. Și aici Alecsandri își revendică dreptul la percepția nesupusa clișeelor, la subiectivitate. Franța spirituală este salutată cu entuziasm, după ce "tărăgănelile" germane rămîn în
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
din marile mele regrete rămîne acela că nu am trăit momentul "Piața Universității". Cu gîndul acasă - Că victima a "rigorilor" regimului comunist, ce părere aveți despre iertare? - Ar trebui să repet ce-a spus Monica Lovinescu, într-un episod al "Memorialului durerii": sînt pentru iertare, dar ca să iertam trebuie să știm pe cine iartăm. - Credeți în posibilitatea unei reconcilieri naționale? - Chiar așa edenica și cu îmbrățișări nu cred ca se va face! Va ramane mereu insatisfacția unora care ar vrea să
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
Eugenia Tudor-Anton Memorialele celor care în pușcăriile comuniste au suferit batjocură, și chinuri inimaginabile sunt necesare. Ele dezvăluie adevărul despre teroarea la care au fost supuși cei ce s-au împotrivit dominației rusești și bolșevismului autohton. Aceste pagini despre o față ascunsă a
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
fost supuși cei ce s-au împotrivit dominației rusești și bolșevismului autohton. Aceste pagini despre o față ascunsă a istoriei noastre adevărate au rămas necunoscute fiind încă lăsată în uitare. Printre mărturiile cutremurătoare despre ticăloșia unei "orânduiri", impuse din afară, Memorialul lui Oliviu Beldeanu, un tânăr luptător în munții Făgărașului, Piatra Craiului sau Retezat, atras în cursă de autoritățile comuniste și executat, este deosebit de cea ce s-a publicat până astăzi. Fiindcă această carte, publicată de Jurnalul literar nu numai că
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
alde Pleșiță sau Brucan îi cataloghează în zicerile lor televizate drept hoți pe acei neînfricați partizani din munți care duceau o luptă disperată împotriva comuniștilor. Este deci meritul celor de la Jurnalul literar de a fi cercetat și dat publicității acest Memorial anticomunist din închisoare, împreună cu mărturiile foștilor camarazi de luptă ai lui Oliviu Beldeanu: Chirilă, Codrescu și Ochiu sau depozițiile unor importanți martori ai procesului de la Berna, printre care: Grigore Gafencu, fostul ministru de Externe al României, principele Nicolae, Mihail Fărcășanu
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
sau depozițiile unor importanți martori ai procesului de la Berna, printre care: Grigore Gafencu, fostul ministru de Externe al României, principele Nicolae, Mihail Fărcășanu, președintele Ligii Românilor Liberi, foști demnitari români aflați în exil precum V.V. Tilea, Eugen Titeanu și alții. Memorialul lui Oliviu Beldeanu, scris în închisoare la Berna, se citește pe nerăsuflate. El cuprinde o experiență de viață ieșită din comun a cuiva având vocația luptei pentru libertate și a patriotismului duse până la sacrificiul propriei vieți. " Din capul locului îmi
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
împotriva vidului moral care domneșe în țara lor" exprimând, de fapt "deznădejdea unei întregi națiuni." Evenimentul a fost prezentat, bineînțeles, de către autoritățile comuniste drept trădare de țară, iar cei patru viteji taxați de "Scânteia" drept "fasciști", "criminali", "terorișit" etc. etc. Memorialul anticomunist din închisoare al lui Oliviu Beldeanu, ca și interviurile sau intervențiile celor trei precum și ale altor demnitari sau scriitori exilați, documente aflate la Biblioteca română a Institutului de Cercetări Românești de la Freiburg (Germania) restabilesc un adevăr istoric atâta amar
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
ca și interviurile sau intervențiile celor trei precum și ale altor demnitari sau scriitori exilați, documente aflate la Biblioteca română a Institutului de Cercetări Românești de la Freiburg (Germania) restabilesc un adevăr istoric atâta amar de vreme tăinuit de comuniști și neocomuniști. Memorialul este precedat de o admirabilă prefață a lui Titu Popescu, iar procesul de la Berna este analizat cu pertinență de Mihaela Constantinescu. Oliviu Beldeanu, Memorialul anticomunist din închisoare , prefață a lui Titu Popescu, publicată de Jurnalul literar
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
de la Freiburg (Germania) restabilesc un adevăr istoric atâta amar de vreme tăinuit de comuniști și neocomuniști. Memorialul este precedat de o admirabilă prefață a lui Titu Popescu, iar procesul de la Berna este analizat cu pertinență de Mihaela Constantinescu. Oliviu Beldeanu, Memorialul anticomunist din închisoare , prefață a lui Titu Popescu, publicată de Jurnalul literar
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
critice (1858). Opul I. N-a mai urmat, desigur, un al doilea volum pentru bunul motiv că aproape epuizase materia narata. Harul de prozator se vădește din capul locului, simțul observației și al surprinderii scenelor pe hîrtie constituind interesul acestui memorial (vezi scenele cu rușii și grecii de pe vaporul care îl duce la Budapesta). După ce scrie, după vreun Boedecker, orașul Budapesta (autorul îl numește Pesta și Buda), închipuie o scenă memorabilă despre întîlnirea, aici, a unui român, ajuns negustor de coloniale
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
vestită bătălie a lui Napoleon, e transcrisa după vreun ghid al epocii, fiind terna și chiar plicticoasa (că și descrierea statuilor Vienei, a pinacotecii din Dresda, bătălia de la Austerlitz, descrierea orașului Praga, a Boemiei în genere etc. etc.). Din păcate, memorialul lui Filimon e adesea presărat cu astfel de pagini, sărăcindu-l. Voise autorul să-i sporească, pentru destuii neinițiați ai timpului, dimensiunea informativa? E posibil și poate că îndeplinea, atunci, o reală utilitate. Dar, repet, în toate aceste pagini, destule
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
atunci, o reală utilitate. Dar, repet, în toate aceste pagini, destule, autorul nu e, în chip vădit, el însuși, multumindu-se să transcrie de aiurea informații bine culese. Că la astfel de procedee apelează și azi destui autori ai unor memoriale de călătorie, este adevărat. Dar asta nu conferă valoare acestor memoriale, după cum îl coboară și pe cel al lui Filimon. Din fericire, există alte pagini, și ele destule, în care Filimon își revine în exercițiul de veritabil memorialist, delectîndu-si contemporanii
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
autorul nu e, în chip vădit, el însuși, multumindu-se să transcrie de aiurea informații bine culese. Că la astfel de procedee apelează și azi destui autori ai unor memoriale de călătorie, este adevărat. Dar asta nu conferă valoare acestor memoriale, după cum îl coboară și pe cel al lui Filimon. Din fericire, există alte pagini, și ele destule, în care Filimon își revine în exercițiul de veritabil memorialist, delectîndu-si contemporanii, ca și pe noi încă astăzi. Că și înaintașul sau Dinicu
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
probabil, este. Dar, după aprecierea d-lui Paul Cornea, reportajul lui Filimon se dilată și se ramifică prin dezvoltări și paranteze aluvionare, comentariul auctorial detasîndu-se de faptul relatat. Recitit azi, după aproape un secol și jumătate de la elaborare și publicare, memorialul lui Filimon din 1858, cu toate deficiențele sale (unele amintite), prezintă o cîtime de interes incontestabil. Cum spuneam, ceea ce autorul precizase că e tomul I al memorialului sau de călătorie nu a fost urmat de un altul. Dar e evident
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
relatat. Recitit azi, după aproape un secol și jumătate de la elaborare și publicare, memorialul lui Filimon din 1858, cu toate deficiențele sale (unele amintite), prezintă o cîtime de interes incontestabil. Cum spuneam, ceea ce autorul precizase că e tomul I al memorialului sau de călătorie nu a fost urmat de un altul. Dar e evident că se gîndea să o facă. Nu în formă descriptiva a memorialului ci sub aceea de narațiuni nutrite din materialul cules în călătorie. A scris, astfel, cîteva
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
o cîtime de interes incontestabil. Cum spuneam, ceea ce autorul precizase că e tomul I al memorialului sau de călătorie nu a fost urmat de un altul. Dar e evident că se gîndea să o facă. Nu în formă descriptiva a memorialului ci sub aceea de narațiuni nutrite din materialul cules în călătorie. A scris, astfel, cîteva nuvele și povestiri, ca Mateo Cipriani (publicată în ziar înaintea apariției în volum a memorialului), O cantatrită de ulița (purtînd subtitlul "din memoriile unui călător
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]