1,562 matches
-
că în capitolul Conferința merita să aflăm modul cum s-a desfășurat o asemenea manifestare științifică universitară “de ținută într-un domeniu inovativ“, la care Marin fusese invitat, eveniment care în carte nu depășește rolul unui pretext pentru întregul demers memorialistic. Mânuind condeiul cu toată priceperea spre a consemna succint câteva momente istorice nipone semnificative, descrieri esențializante de pagode sau grădini și Poarta Torii ori monumente artistice, cu pivotare îndeosebi pe statuile gigantice ale lui Buddha, memorialista compune spectrul specificității arhitecturale
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
în limbaj, în atitudine - “exemplară din punct de vedere civic”, în apelul la scrieri, la afirmații ale lui Eminescu. În ceea ce privește proza, vom reține observația existenței a “două straturi, unul al ficționalului și unul având corespondent în autobiografia autoarei, dar nu memorialistică - literatură!” Deosebit de densă și de cuprinzătoare, intervenția scriitorului Victor Teișanu a dat cititorilor celor două cărți sentimentul că nu se mai poate spune nimic în plus despre niciuna dintre ele. Cu toate acestea, istoricul Gheorghe Median a avut încă multe
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
în fântânile dorului’’ (2008, eseuri, reflecții, maxime), ,,Teatru’’ (2010), ca și în insolita carte de graniță: ,,Jurnal despre limitele existenței’’, care poate fi considerată, în egală măsură, literatură (roman de idei), metaliteratură (diaristică), animate de un interesant suflu epic, liric, memorialistic, pendulând între ficțiune și realitate, dar și de un fuior de speculații filosofice. Om al cărții, pentru care pasiunea și vocația cititului constituie un act reflex, asemenea respirației sau bătăilor inimii (o sută de mii în 24 de ore), Mariana
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
subsolul frumoasei biserici ortodoxe române „Sf.Ioan Botezătorul” din Kitchiner, păstorită de preotul-poet Dumitru Ichim, întemeietorul și coordonatorul cenaclului respectiv. Invitatul acestei manifestări literare a fost poetul basarabean Iacob Cazacu-Istrati, stabilit de mai mulți ani în Toronto, autorul recentului volum memorialistic ” Adevăruri pe frunze de arțar”, apărut în excelente condiții grafice în cadrul Editurii „ Prometeu” din Chișinău. Prezentându-și cartea, o adevărată suită de eseuri, tablete, cronici, interviuri și poezii, autorul a evidențiat principiile care l-au călăuzit în redactarea și ordonarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
îl dau începătorilor. Se întâlnesc efectiv măcar o dată pe lună. Participarea la cenaclu, redactarea de texte pentru revistă sunt activități curente. Se scrie poezie, mai ales poezie, dar de variate structuri, precum și roman istoric, multe eseuri ori publicistică și proză memorialistică, așa ca cea a lui Alex Cetățeanu, care în 3 cărți împărătește impresii din România și din Canada. Poeta Melania Rusu Caragioiu s-a referit la legătura între generații, căci ea a împlinit 40 ani de creație și la acest
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
a fost tradusă, la Editura Univers, în 1999), vestea stingerii din viață a acestui extravagant autor, "ultim locuitor al vechii Europe", cum îl consideră "inițiații", nu-i poate lăsa nicidecum indiferenți pe cei care i-au citit scrierile, de la cele memorialistice pînă la eseurile de sociologie culturală și istorie. Iar cine a avut ocazia să-l cunoască personal pe fiul ilustrului economist german Werner Sombart și al Corinei Leon - fiica rectorului Universității din Iași, Nicolae Leon, descendentă a unei vechi familii
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
său și desființează micul colț de rai lansînd sentința " Virtutea este verticală, păcatul, orizontal." Un episod cheie care pare a marca și viziunea ulterioară a lui Nicolaus Sombart asupra lumii, percepută sub semnul contrastelor. România copilăriei (mărturisește Sombart în scrierile memorialistice și în confesiunile făcute prin viu grai) a avut conotații paradisiace. Reproduc, într-o traducere liberă, un fragment din ultima lui carte: "Dacă închid ochii și rechem amintirile din România, din România mea, înaintea oricărei alte imagini văd o lumină
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
genul acelora ale lui Caragiale ori Arghezi și mai puțin asemănătoare cu produsele sobre ale unui, să zicem, Pompiliu Constantinescu. Când Cenaclul Universitas, condus de Mircea Martin, intră în vizorul lui Răzvan Petrescu, ceea ce rezultă nu se mai poate numi memorialistică. Pentru că știința portretului e trecută pe loc în rezervă. Singurul pasaj care ar putea fi suspectat de asemenea fervori pleacă de la o poezie (fals descriptivă și ea) a lui Radu Sergiu Ruba. Amintirea, vagă, a extraordinarului poet Cristian Popescu e
Proza cea mai scurtă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8440_a_9765]
-
nu mai speră să-și regăsească jurnalul. Și totuși îl regăsește. Entuziasmat, îl recitește atent și îl adnotează, povestind ce s-a mai întâmplat între timp cu personajele evocate și explicând cum a evoluat el însuși. Rezultă o originală operă memorialistică și eseistică, de aproximativ o mie de pagini. Paginile de jurnal propriu-zis se referă la perioada 29 octombrie 1954 - 1 ianuarie 1956. Persecutat din cauza convingerilor sale politice (în 1948, la scurtă vreme după absolvirea Facultății de Litere și Filosofie a
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
eruditul amplifică participarea lui la viață. Toată teoria despre falsificarea trăirii prin cultură cade (încă o dată), dezmințită concret de această fastuoasă demonstrație de extindere, intensificare și nuanțare a existenței cu ajutorul cărților citite. Este suficient să parcurgem, ca să ne convingem, eseul memorialistic Mirosurile Parisului. În cuprinsul lui, Nicolae Balotă inventariază parfumurile, izurile și miasmele din diferitele locuri ale faimosului oraș, dar cum?, nu folosindu-se exclusiv de mirosul său fin, ci activându-și imensa memorie culturală, care completează printr-un fel de
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
operei sale, precedîndu-l involuntar și la acest capitol pe genialul său urmaș. Tema tuturor fragmentelor lui Russo, publicate sau nu, rămîne aceeași: contemplarea Moldovei, ca entitate peisagistică, istorică, spirituală, de către un observator adînc introvertit, care își notează impresiile sub regim memorialistic. Toate însemnările lui Russo pleacă de la o circumstanță autobiografică. Sensul lor ultim poate fi sintetizat în următorul proiect: Moldova din prima jumătate a secolului al XIX-lea privită de un îndrăgostit de provincia natală, dar care nu-și pierde niciodată
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
continuînd cu Holera, Cugetări și Amintiri, ultimele din 1855), la care se adaugă diverse articole. Publicate postum și în traduceri discutabile au rămas Soveja, Piatra Teiului, Stînca Corbului, Iașii și locuiitorii lui în 1840 - toate aparținînd aceleiași specii a eseului memorialistic. Sunt mai profunde și mai subtile decît piesele românești. Fragmente, fragmente, fragmente..., la nesfîrșit! Partea inițială din Studie moldovană revine aproape identic în Cugetări, tabloul petrecerii patriarhale de Armindeni din aceeași Studie va fi reluat în Amintiri, deoarece autorul le
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
model al componisticii românești definite în ultimele aproape șase decenii Urmărim derularea existenței sale schițând marginalii care, fără a ignora istoricul epocii, să acorde atenție creatorului. Cine era Teodor Grigoriu în decorul pregătitor al anilor 50’? Răspunsuri aflăm în scrisul memorialistic sau analitic ce-i poată semnătura. Referirile noastre sunt gânduri păstrate în volumele Muzica și Nimbul poeziei (1986), ca și în Portretul pentru Internet, două decenii mai târziu. Căile de abordare la o asemenea cuprindere temporală, pot fi multiple. Pentru
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
scuze, o mostră deloc complezentă - și probabil autentică - de document oficial. Ar fi interesant de comparat poemele de aici cu fragmentele de jurnal pe care Constanța Buzea le publică, la intervale prea mari, în România literară. Ar rezulta, decantat, lestul memorialistic: Ușa casei străvechi stând să cadă,/ i-am spus departelui meu: - Dăruiește-mi o ușă !// Refuzul lui, șăgalnic-amar, m-a îmblânzit/ ca de atâtea ori în trecut.// Cu diverse prilejuri apoi, în viața ce a/ urmat, până ce fiii ni se
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
Alexandra Ciocârlie În scrierile lor memorialistice sau de tip confesiv, intelectualii români plecați la Paris după instalarea regimului comunist în România au căutat uneori să definească generic exilul, eventual prin delimitare de alte categorii ale înstrăinării de țara natală. G. Astaloș propunea, de pildă, stabilirea distincției
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
A editat de asemeni și scrieri ale lui Mircea Vulcănescu și Vasile Băncilă. Pentru toate acestea a fost necesară o extraordinară muncă de despuiere a arhivelor din București și provincie, consultarea a sute de periodice interbelice, a zeci de lucrări memorialistice. îngrijitoarea volumului de fașă citește cu atenție, selectează și comentează textele, face unele precizări, menționând că Securitatea a preluat și dosarele Siguranței interbelice. Distinge "tratamentul" deosebit cu care e privit "personajul" în diferite perioade: legionar periculos și... Savant de renume
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
decît putința de a filtra în chip rafinat răbufnirile involuntare ale memoriei. Adevăratele emoții le savurăm retrezindu-le, caz în care ceea ce contează îndeosebi nu e că suntem asaltați de amintiri, ci că știm să profităm de pe urma lor. Scriindu-și volumul memorialistic Cînd moare o epocă, Dan Ciachir dovedește două lucruri: că are cultura sufletului, dovadă că știe să deguste cu finețe nuanțele trecutului și, în al doilea rînd, că are destule amintiri profunde pentru ca lumea lor să-l articuleze armonios, după
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
anume sens a ratării, temă ce se regăsește și la Nicolae Breban. Scriitorul "ar fi putut să-și facă o carte de vizită care să-l recomande ca Ťspecialist în paradisuri pierduteť". Satul natal din Făgăraș, Lisa, evocat în paginile memorialistice, pline de melancolie, a devenit un topos, ca și Humuleștii sau Siliștea-Gumești. "Tema destinului și cultul memoriei, punctează criticul în final, sunt permanențe ale operei lui Octavian Paler". înrudit cu autorul Autoportretului într-o oglindă spartă, privind mai ales tema
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
lui Radu Țuculescu, Stalin, cu sapa-nainte, -având în vedere și fotografia extrasă parcă dintr-o peliculă neorealistă reprodusă pe copertă, în care apar chiar eroii însemnărilor de început, cititorul va avea sentimentul clar că se află în fața unei scrieri memorialistice, vândute sub eticheta "roman". Nu ar fi fost nici primul, nici ultimul caz de acest tip, în care autori relatează întâmplări reale, iar personajele sunt oameni perfect identificabili, cu numele lor adevărate, înscrise în cartea de identitate. N-am să
Cu Stalin printre manele by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7084_a_8409]
-
mai amintesc dificultățile prin care treceam în calitate de solicitant la edituri, amînat la calendele grecești ca un indezirabil ce eram (unul din volumele mele a făcut un stagiu de așteptare de opt ani)? Mă regăsesc în această postură în excelentele pagini memorialistice ale lui Constantin Mateescu, care au meritul de a zugrăvi veridic tribulațiile scriitorului român nedispus a sluji propaganda totalitară și a-i adula pe puternicii zilei. Legat, în stil feudal, de o glie neprielnică, n-am scăpat nici de atenția
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
făcut-o, strivindu-mă sub grele transporturi de eroare și iluzie. De la Coline cu demoni încoace (cu excepția unor Ťrecuperăriť nelalocul lor), am utilizat voința în alte domenii, acolo unde ea este justificată: în eseu, în traduceri, în proze și fragmente memorialistice. Poezia este un DAR sau, cum spune Cezar Baltag în postfața la antologia sa Ochii tăcerii (BPT, 1996): "un miracol. Sensul pentru noi, poeții, nu se autoinstituie, el survine, ca și cum ar fi trimis." Dar, Doamne, cât de rară s-a
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
se scrie pe sine și, după cum recunoaște hâtru, îl rescrie, amendându-l, pe celălalt Eliade, Pompiliu. Tot despre scris și rescris e vorba, în definitiv, în cele patru Amintiri și povești mai deocheate, de curând ieșite din tipar. Factura intens memorialistică a acestora trimite imediat la ceva mai vechile Amintiri din pribegie. Se pune întrebarea câte din anecdotele spumoase de acolo păstrează Djuvara în cele puțin mai mult de o sută de pagini de aici. Recuperează Amintirile de azi numai viața
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
etc. și invocați fără ostentație, ca într-un banchet "omeric", Cincinatus, Brutus, Pascal, Rabelais, Malherbe, Moličre, Schiller, Champollion, Victor Cousin, Buffon. O eseistică pe cât de bine consolidată, pe atât de savuroasă. La aceeași bună înălțime se situează eseul narativ și memorialistic Studie moldovană, unde "suvenirurile" inocente induc fundamentul pentru o adevărata propășire. A doua contribuție de efect dăinuitor îl reprezintă paginile memorialistice, Amintiri în care se evocă fremătător vârsta de aur a copilăriei și energia adolescentină, în anii de studii în
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
O eseistică pe cât de bine consolidată, pe atât de savuroasă. La aceeași bună înălțime se situează eseul narativ și memorialistic Studie moldovană, unde "suvenirurile" inocente induc fundamentul pentru o adevărata propășire. A doua contribuție de efect dăinuitor îl reprezintă paginile memorialistice, Amintiri în care se evocă fremătător vârsta de aur a copilăriei și energia adolescentină, în anii de studii în străinătate începând cu 1830 ("anul slavei") și cu elogiul lui Tudor Vladimirescu și al lui Ionică Tăutu. Autobiografia se oprește aici
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
salcia) și două păsări fantastice (cocoșul și dropia) devin însemnele sacre ale acestui loc lipsit de oricare alte infiltrații ale religiosului. Câmpia este, de altfel, un supra-personaj prezent în primele scrieri ficționale bănulesciene, în roman sau chiar în unele fragmente memorialistice. Configurația teritoriului bănulescian - același, inclusiv în proza eseistică, unde este prezent sub numele generic al Provinciei de Sud-Est - devine definitivă în Cartea de la Metopolis. Până atunci, proza scurtă a scriitorului impune imaginea câmpiei sud-dunărene dintr-o dublă perspectivă: cea realistă
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]