1,658 matches
-
Sălciile pletoase se lasă purtate de vânt ca valurile mării aducând o briză de răcoare. Pe oglinda lacului plutesc: leșițe, rațe sălbatice, numeroase broaște țestoase și diferite specii de pești. Pe lângă diversitatea de pomi, mai întâlnim și o livadă de meri, în jurul căreia sunt plantați: pruni, nuci , corcoduși și aluni. Pe aleile grădinii sunt montate bănci, pe care omul de rând își odihnește sufletul, în mijlocul naturii. Fiecare zi, fiecare anotimp , are frumusețea lui! Cristina Mariana Bălășoiu 29.05.2017, Craiova Referință
GRĂDINA BOTANICĂ-IZVOR DE INSPIRAȚIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362808_a_364137]
-
prin brazda din livadă Venit-au berze-n esplanadă Și multe flori s-au dezvelit, Iar ciocârlia din estradă Spre înălțimi s-a sumețit, Când vioreaua a-nflorit. Sărutul primăverii Chiar din zori, așa de-odată, par a-mboboci toți merii, Saltă ghiocei sub soare și nou val de viorele, Ce-și culeg din cer culoare, să dea lumii-acum și ele Vestea cea mai așteptată, a sosirii primăverii! Ciripit de păsărele din desișuri se avântă, Cucul cuibul își clădește tot strigându
PRIMĂVARĂ SENINĂ, DOAMNELOR ŞI DOMNIŞOARELOR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362816_a_364145]
-
cea albă Ai acoperit câmpia. Saltă-n trepte bucuria Înflorind ca flori de nalbă Și pe deal, copilăria Strigă fără fel de jalbă, Sub hlamida ta cea albă... Drag de primăvară Chiar din zori, așa deodată, par a-mboboci toți merii, Saltă ghiocei sub soare și nou val de viorele, Ce-și culeg din cer culoare, să dea lumii-acum și ele Vestea cea mai așteptată, a sosirii primăverii! Ciripit de păsărele din desișuri se avântă, Cucul cuibul își clădește tot strigându
ANOTIMPURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363472_a_364801]
-
în wiyot (California). • kuarasy în tapinambá (America de Sud) ~ khursun (sciți). • la (samoana) east pomo, hawaiană, varianta cu l a lui ra din egipteană etc. • lal (matagalpa, Nicaragua) < (hi) lal „luna“ (arabă)? • lebe în dogonă, libir în garawa, nat. austral. • măr, mara, meri < qamar „luna“ (arabă)? malh = malx în cecena, varianta cu l? • ne, ni (burmeză, japoneză, mizo (India) pot fi legate de nyima din tibetana. • op în yawelmani (nat. amer.) ~ magh. [nop]. • owi în guang, niger-congo ~ avi (skr.) ~ Ravi (skr.). • pari în
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
Teamă să n-ai de de nimic. Toamnă Vară unde ai plecat Și cu tine ai luat Și le-ai dus în lumea largă Frunze și flori laolaltă. Ne-ai lăsat toamnă pe cap Ce nucii a scuturat A golit merii și prunii Doar paianjenii țes funii. Dus e șirul de cocori Pe cer ai lăsat doar nori Bar,bar, bar ce frig se face, Pun pe mine trei cojoace! Ai plecat, ți s-a șters urma Și de-atunci ploua
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
sub ceafa că un cerc ptolemeic savoarea perelor (perga)mute îi excitase însă papilele serile auzea sâsâitul șerpilor își scuipau nefericirea târâtoare pe sunătoarea de leacuri amar mai era ceaiul dimineților pisică torcea cu ciocul cintezelor în gât trozneau redundant merii mâna dreaptă își odihnea tăcerile în iarbă lui Dumnezeu așteptând să treacă un gușter se zice că i-ar fi cioplit inima cu dalta haiducilor dăruindu-i măiestria de a coase cuvinte pe o pânză de paianjen penelopică Referință Bibliografica
ŞOPÂRLE VORACE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361092_a_362421]
-
visul mării se întrebau mereu și mereu. Era vremea când nu se făcuse demult, când gustasem din prima lumină ca visul mării sub unduirea serii... Într-o scoică se mai auzea Dumnezeu cântând prin grădină, că de dragul nostru îi înfloriseră merii. CERȘETORUL PĂCĂLIT DE-UN SĂRUT Căutând ghiocei, mi-ai promis pentru primul găsit c-ai să-mi dai cerșitul sărut. Găsindu-l brațele mele ți-au spus, în cuvintele lor: - Mai mult decât visul atât mi-ești de dragă, dar
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
umărul celuilalt... XIX. PLOUĂ CAIS, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014. albastră sangvin singurătatea ta mă ia de mână i-a dat o frunză în geana-i de până lacrimi să vin ninge a meri cu fluturi pe brațul sărutului tău mi-l pun de pădure pe buze ceahlău doamne de-mi ceri atâta de mi-s umărul tău flămând de rotundul plouă de măr peste bluza-ți și gândul plouă cais ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
din jur înfloresc, respiră, de manifestă într-un fel sau altul: “moartea mea este recognoscibilă numai / prin gestul mâinilor mele / - mâni îndreptate spre eternitate - / și prin ușoara / înfiorare din buzele mele / când peste ele cade / ploaia / făcând să / înflorească / arborii-flacără / meri / palmierii / da / pe acest pământ de sare / peste acest rescumpărat trup de sare” (Prolog). Contemplarea propriei morți este o temă recurentă. “Urme” - este alcătuit din poeme de respirație scurtă, flash-uri în joc spectral de lumini care capătă un înțeles
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
se suie-ncetișor Neveste tinere și fete, Bătrâni cu iarna vieții-n plete; Și-ncet, în urma tuturor, Vezi șovăind câte-o bătrână Cu micul ei nepot de mână”. Vine vara. De jur împrejur nu vezi decât holde și livezi cu pruni, meri, peri ale căror crengi sunt istovite de roade. Miresme dulci, îmbătătoare, de fân cosit, se împrăștie în aer de pe fânețele presărate cu flori multicolore: „Iată vin cosașii veseli, se pun în rând. Sub a lor coasă Câmpul ras rămâne verde
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
locurilor noastre. Și-au început lucrul povernile, destul de multe la Domnești, sat recunoscut pentru frumusețea merelor domnești și tăria rachiului de Tudoran. Povernile merg până primăvara târziu, prelucrând mai întâi borhotul de prune, apoi cel de pere și, atunci când înfloresc merii în livezi, se fabrică țuica din borhotul de mere. În gura cuptorului, în jarul de sub cazane, se coc cartofi, se frige pastarmă, se rumenesc frigărui cu șuncă. Ce mai viață e la țară, nu, orășeanule? În sfârșit, vine și iarna
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
LA VOLUMUL „ABSTRACȚIUNI CANTABILE” DE AUREL AVRAM STĂNESCU Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 726 din 26 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului MOTTO: „Je ne sais pourquoi Mon esprit amer D'une aile inquiète et folle vole sur la mer.” Paul VERLAINE Sub semnul astral al lui Paul VERLAINE se regăsește pre sine Aurel Avram Stănescu în volumul „Abstracțiuni cantabile” publicat într-o excelentă formă grafică de editura „PIM”, Iași, 2012 - editură ce trebuie menționată pentru profesionalismul ei. Calitatea grafică
CRONICĂ LA VOLUMUL „ABSTRACŢIUNI CANTABILE” DE AUREL AVRAM STĂNESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360950_a_362279]
-
poarta? Legat-ați câinii? Primiți cu pizărăii? Pizărăi, răiiiii..... Gutuia gălbuie, fereastra descuie. Spre copilărie, la vise mă-mbie. Obraji roz de mere, pergamute pere, Nuci rostogolite, la prunci azvârlite. Pizărăi răiiii....,! Colindam pe văi. În straiță averi, florile de meri. Nămeții pufoși, râdeam toți voioși, Bolta ne zâmbea, binecuvânta. Îngerii din cer, ne-nsoțeau pe ger, Veste ne-aduceau, Pruncul înfășau. Păstorii cătau, steau o urmau, Să aducă dar, drumul aurau. Îngeri și copii, bucuroși, zglobii, Ne vestesc și-acum, ziua
PRIMIŢI CU PIZĂRĂII? de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367931_a_369260]
-
printre etaje,-mbrățișați,Ajunși ‘n-apartament m-ați invitat... Prin satul meu ce-l port de ani în gând,La fel cum se gătea în primăveri,Mă furișez adesea ascultândBobocii alintați de-un soare blândCum se deschid de bucurie-n meri; Cobor apoi pe râu, din deal, izvor,Doar să clătesc în ape cristaline,Stârnind mireasma pâinii din cuptor,A morii piatră, ca să mă strecorPrin lanul verde, crud, iarăși în mine;Ieri dimineață roua m-a trezitCând îmbăia de zor o
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
kabuki și îți trec toate bolile. Cutremurele se transmit în spațiu și în timp. Ultimele sunt mai importante. Cercul nebunilor devine tot mai larg. Dumnezeu vrea să le dăm apă balenelor. În sfârșit au venit zăpezile de primăvară, au înflorit merii și cireșii. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Proză amară / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1156, Anul IV, 01 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]
-
de grâu, orz, secară și mei, dar și de felurite legume : napi, varză, sfeclă, ceapă, usturoi. A mai dat Cel de Sus un mare dar locuitorilor acestor ținuturi: grădini și livezi întinse, care rodesc multe feluri de fructe: rodii, cireșe, meri, peri, curmale, măsline, struguri și încă alte bunătăți ale pământului. În această țară de legendă - parcă separată de Creatorul lumii în două tabere de locuitori atât de diferiți în preocupări - , pe primul șir de munți care străjuiesc marginea câmpiei, era
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
m, a continuat cu unul de sârmă ghimpată întoarsă în partea superioară și ajuns pe povârnișul râpei de vest dinspre oraș și Golden Gate, s-a aruncat înspre valurile spumegânde și asurzitoare care așteptau să-l primească, de la vreo zece meri - ca bun înotător ce se lăudase colegilor săi că este - și ajuns de gardieni, chiar în timpul plonjării, a fost împușcat în spate înainte să atingă apa. Chiar dacă au fost mai multe evadări decât cele consemnate în catastifele închisorii, cadavrele celor
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
cu stele 57 In gardul de lemn un copil bate toaca- sar așchii 58 miros de rășini scara nouă spre turlă - tropăit de copii 59 în mărul uscat un cuc cenușiu stors de cântec 60 Noaptea Învierii în cimitirul pustiu merii în floare 61 drum vechi de țară - pașii marunți ai bătrânilor chemați de toaca 62 doar lacrimi în palmele bătucite - bătrân în umbră 63 Doar atât din pescărușul prins de furtună- ecoul unui țipăt 64 arbori sfârtecați- sub frunzele uscate
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
de deschidere, de găsire a idealului, de descoperire a ritmului interior, de speranță, se leagă de acest simbol. Pentru Lăură, casa este în primul rând o “imago mundi”, un loc idilic, un adevărat răi - „ În spatele casei se întindea livadă de meri, cativa cireși și nuci. Când venea primăvară și timpul se încălzea, crengile curgeau în văzduh și nășteau muguri... Vară, de câte ori priveam livadă, mi se părea că fructele ard pe ramuri. Erau galbene și roșii, iar galbenul soarelui adăugat, le dădea
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
așezare, glăsuitoarea mirabilă a cântecului. Te nășteai la Deleni și veneai cu speranța! Când, mai exact? Așa a vrut Dumnezeu Ca să vin pe lume eu Pe cinci al lui cuptor, Pe-un plai de cântec și dor În căsuța dintre meri Din sătucul meu, Deleni. Nu toate ceasurile bat a bună soartă pentru fiecare nou venit pe lume. Ai încredere în ceasul tău? Când te-ai întâlnit cu cine-ți va fi cale, răgaz, iubire, lacrimă, surâs temei și împlinire, cântecul
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
Poduri și la Prislop Creapă muguru” la salca, la cireș da” și la plop La doșcină* pa la umbră încă nu s-o gișgețat Colțu” ierbii înverzășce, primăvară-i deja-n sat! Pa Ogreze un băciuț sapă greșuri* pa șu” meri Pa holda ce îi arăta, cu plugu,” abgia ge ieri. Ș-api samănă cu mâna, sămânță ge-ovăz gin sac Trăierat la moașa-n sura, ge negină și ge mac. Pa l-amniaz”cu sapa-n space vine și nanuța-n grabă Cu prânzu
CÂNTĂ CUCU” LA FEȚÂIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368787_a_370116]
-
m-am sfădii* cu nime”, tu cuc, mă blagoslovește. Veselă să fiu tot anul, să am pace, bucurie. Vreme faină de-o fi azi, așa și la Paști să fie! Și tot azi merg cu securea, să o vadă prunii, merii Mă încord* la ei în glumă, să rodească via, perii! Îi curăț de uscături și musai*, în foc să ardă Se purifică și spațiul, pier omizile degrabă. Ciripind, se-ntorc în sat, în stol mare, rândunele Aducând o veste bună
ZIUA CUCULUI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368785_a_370114]
-
rămânea, în imaginația mea, la rang de vulcan. Șoferul călca accelerația în așa fel încât să ne încadrăm în timp. Cu viteza maximă permisă, autocarul alerga pe șosea, lăsând în urmă, pe marginea șoselei sau prin ogrăzi, adevărate tablouri florale, meri și peri încărcați de roade, mișomorul de gutui ce păreau niște făclii aprinse în pomi, în plină zi. Pentru florile din zona muntoasă am avut dintotdeauna un respect aparte. Consideram a fi, din partea lor, un act de vitejie faptul că
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
și hoți Aceeași răstignire îL așteaptă... Când sevele din muguri dau năvală, De veacuri bruma urii stă la pândă, Pilat, “nevinovat”, pe mâini se spală, Mi-e inima ca floarea de plăpândă Și simt și văd cum râd în floare merii Și-aud cum plânge vița cea de vie, În toate e un semn al Învierii, Al unei împăcări ce va să vie... Adam din mine murmură sub Pom, De-aceeași goliciune i-e rușine, Îți multumesc, Părinte, că sunt Om
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
în adevăr... În economia zilelor există o săptămână a patimilor care frânge ritmul vieții, una de șapte zile, atunci lumina atinge spinii cununii lui Isus, neînțeles atunci, neînțeles acum, dar lumea a fost armonizată prin El: „împlinit este miezul în meri/chiar înainte ca mugurii să-și/astâmpere frica vădirii/” - Săptămâna patimilor În lume există lucruri desăvârșite, floarea are o taină a albului desăvârșit, învierea vine din izvoare, e o nuntă mistică în nori, comoara armoniei divine se mărturisește în nuntă
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]