247 matches
-
și disciplinară pe care economia politică urma să o depășească. Neomercantilismul dinamizator: trei dialoguri În conformitate cu vederile sale timpurii, Gilpin încearcă de fapt să depășească această ruptură elaborînd o perspectivă ce constituie o apropiere de două teorii "reale" ale economiei politice: mercantilismul și marxismul. Deși intră în detalii cînd e vorba de rațiunea pentru care el consideră că cele două teorii nu pot fi combinate, argumentele oferite nu exclud apropierea de care el vorbește. Gilpin admite că abordările hegeliano-marxiste în general și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
prin crearea *paulettei, drept anual plătit de funcționari în schimbul eredității funcțiilor lor. Ridicarea economică este rapidă, dovedind vitalitatea profundă a regatului în ciuda stării lamentabile în care se găsesc anumite regiuni către 1598. Henric al IV-lea și Sully se raliază *mercantilismului conform căruia trebuie să vinzi în străinătate mai mult decît cumperi de acolo pentru a obține un sold pozitiv în aur și în argint. Sînt încurajate mai ales industriile de lux: mătăsuri, tapiserii, cristale. Avîntul activității economice se manifestă și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vor transforma rapid. Agricultura. Creșterea populației este dublată de o creștere economică, și ea comună unei mari părți a Europei. Agricultura este relativ puțin atinsă. Desigur, agronomia este la modă începînd de la mijlocul secolului, după exemplul Angliei. Ca reacție la *mercantilismul colbertist, *fiziocrații văd în activitatea agricolă "singura bază a puterii satelor". Lucrările pe această temă se înmulțesc și cunosc un mare succes. Guvernul favorizează crearea de societăți regale de agricultură în cea mai mare parte a provinciilor și încurajează desțelenirea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau un castel, dar poate consta și în drepturi, venituri sau rente. Fisc. În Imperiul Roman desemna vistieria imperială. La popoarele barbare desemna tot ceea ce aparținea regelui, iar la Carolingieni a luat sensul de mare domeniu. Fiziocrație. Doctrină economică opusă mercantilismului și intervenționismului acestuia, ce pune accent pe agricultură și pe nevoia de libertate economică. Formariaj. Căsătoria în afara senioriei sau cu o persoană de condiție diferită. Taxă plătită pentru obținerea dreptului la o astfel de căsătorie (taxă caracteristică șerbiei). Forum. Centru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cazul marilor domenii, unitatea de exploatație pe care rămînea (din latinescul manere, a rămîne) și putea să trăiască o familie de țărani. Mansa este în același timp o unitate fiscală care servește de bază pentru prestațiile cerute de stăpînul pămîntului. Mercantilism. Mai degrabă un ansamblu de practici economice din Europa secolelelor al XVI-lea și al XVII-lea decît o adevărată doctrină, mercantilismului are drept scop dezvoltarea puterii regelui și îmbogățirea regatului. Or cum bogăția statului se măsoară în abundența de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Mansa este în același timp o unitate fiscală care servește de bază pentru prestațiile cerute de stăpînul pămîntului. Mercantilism. Mai degrabă un ansamblu de practici economice din Europa secolelelor al XVI-lea și al XVII-lea decît o adevărată doctrină, mercantilismului are drept scop dezvoltarea puterii regelui și îmbogățirea regatului. Or cum bogăția statului se măsoară în abundența de aur și de argint, trebuie să vinzi cît mai mult în străinătate și să cumperi de acolo cît mai puțin. Deci statul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Meridiane. Wallerstein, Immanuel (1992), Sistemul mondial modern, vol. II, ("Agricultura capitalistă și originile economiei mondiale europene în secolul al XVI-lea"), traducere de Dorel Abraham, Ilie Bădescu, Marcel Ghibernea, București, Editura Meridiane. Wallerstein, Immanuel (1992), Sistemul mondial modern, vol. III, ("Mercantilism și consolidarea economiei mondiale europene, 1600-1750"), traducere de Dorel Abraham, Ilie Bădescu, Marcel Ghibernea, București, Editura Meridiane. Waltz, Kenneth (2001), Omul, statul și războiul. O analiză teoretică, traducere de Mihaela Sadovschi, Iași, Editura Institutul European. Waltz, Kenneth (2007), Teoria politicii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Die Documenta Statdt", tot așa, pe poarta de intrare a Iașului să se scrie "Iași. Orașul Perifericului". Revenind la cele două articole, am constatat cu nedumerire că dvs. ați criticat la fel de răutăcios și pe "industrioșii" care preferă pictura limuzină (deci mercantilismul în artă), cît și pe cei care preferă arta, fie ea și alternativă, fără să cîștige nici un ban. Asemenea personajului lui Victor Hugo, după ce "m-am luptat pentru o idee", preț de cîteva fraze, mă întreb de ce nu v-ați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
chiar de la Început. Capitaliștii nu au trebuit să facă față unui set preexistent de relații economice, care favorizau prețuri fixe În loc de prețul pieței și puneau restricții pe producție, astfel Încât meseriașii să poată să mențină controlul asupra industriilor lor. La fel de important, mercantilismul nu a prins niciodată rădăcini În America. Statele Unite ale Americii s-au născut din rebeliunea față de politicile mercantiliste ale coroanei britanice. Am luptat În revoluție pentru a ne elibera de ceea ce consideram o tiranie economică intolerabilă a statului și cu toate că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Statele Unite ale Americii s-au născut din rebeliunea față de politicile mercantiliste ale coroanei britanice. Am luptat În revoluție pentru a ne elibera de ceea ce consideram o tiranie economică intolerabilă a statului și cu toate că am cochetat cu o varietate proprie de mercantilism În primii ani ai republicii, a fost doar o chestiune de scurtă durată. Americanii nici nu au trebuit să se lupte cu afiliații culturale diferite În formarea identității naționale. Imigranții, care au fugit spre America din Europa, erau dornici să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și Perraton, Jonathan, Global Transformations: Politics, Economics and Culture, p. 37. 24. Held, David, McGrew, Anthony, Goldblatt, David și Perraton, Jonathan, Global Transformations: Politics, Economics and Culture, pp. 37-38. 25. Dobb, Maurice, Studies in the Development of Capitalism, p. 193; „Mercantilism”, HYPERLINK "http://www.bartleby.com"www.bartleby.com, The Columbia Encyclopedia, a VI-a ediție, 2001. 26. Shapiro, Michael J. și Alker, Hayward R., Challenging Boundaries: Global Flows, Territorial Identities, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1996, p. 238; „French Revolution
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
53 36 treacă la impozitele de tip real stabilite după criterii exterioare cu mare aproximație. Un loc aparte ocupă, Însă, concepția economică care avea să schimbe Într-o manieră decisivă stările de lucru din societatea Evului Mediu, cunoscută sub denumirea mercantilismul 30, care, după unele opinii, ar fi durat aproape 300 de ani (Între 1453 anul căderii Constantinopolului și 1750 când a apărut doctrina fiziocrată). În bună măsură, epoca mercantilismului a coincis cu apariția statului modern, dar și cu marile descoperiri
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
decisivă stările de lucru din societatea Evului Mediu, cunoscută sub denumirea mercantilismul 30, care, după unele opinii, ar fi durat aproape 300 de ani (Între 1453 anul căderii Constantinopolului și 1750 când a apărut doctrina fiziocrată). În bună măsură, epoca mercantilismului a coincis cu apariția statului modern, dar și cu marile descoperiri geografice, cu nașterea, pe ruinele vechilor instituții și tradiții medievale, a altora noi, de tip burghez. Pe acest fundal, apar idealuri Îndrăznețe și nonconformiste, ca setea de Îmbogățire, individualismul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Academică „Gh. Zane” , Iași, 1993, p. 28 37 aspect, este cel al Franței, unde interdicția exportului de produse agricole, rutina, stagnarea producției agricole, conexate cu fiscalitatea excesivă au lovit extrem de dur În țărani, generând marasmul economiei acestei țări. Totodată Însă, mercantilismul a marcat trecerea la un nou tip de mentalitate, un nou comportament economic care, cu toate defectele sale, a influențat În mod pozitiv evoluția societății omenești; acest fapt la determinat pe J. M. Keynes să-i considere pe mercantiliști „primii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Ștefan: Și? Bogoiu (același joc): dee... Ștefan: Cam puțin. Daa...Dee... Ce spune? Bogoiu (deodată devenit solemn): Dragul meu... Vezi... Viața... Înțelegi... Ștefan (îl priveste atent, căutând să descifreze încurcătura lui): Nu înțeleg. Bogoiu: Nici eu.223 În piesa următoare, mercantilismul și cameleonismul șefului de gară, fixismul și intransigența absurdă a personajului-orologiu Domnișoara Cucu, mimetismul și insensibilitatea mascate în eleganță și aroganță, evidente la Grig, capriciile și plictiseala Monei trimit tot la ipostaze caracteriale creionate în Momentele și în comediile lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un proces complex care a preocupat economiștii și gânditorii din ultimele trei secole, ce au încercat să identifice cauze și să ofere soluții legate de dezvoltarea unei economii. Primul curent care a dominat gândirea economică între anii 1450 - 1750 este mercantilismul, care a cuprins toată Europa, în principal cea de vest, în Spania, Portugalia, Olanda, Italia, Franța, Anglia. Autorii mercantiliști ca J.B. Colbert , W. Petty sau J. Bodin, [Ion Pohoata, n.c., „Doctrine economice”, http://facultate.regielive.ro], susțineau protecționismul ca
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și condus de un suveran. Concepția, prin care dezvoltarea economică este strâns legată de bani, a condus la evidențierea în teoria mercantilistă a aurului și monedelor ca simboluri ale bogăției, astfel introducându-se prima teorie despre bani. O reacție la mercantilism marchează sec. XVIII prin apariția doctrinei economice fiziocrată, în care protecționismul este înlocuit de liberalism și sursa bogăției nu este aurul obținut din comerț, ci produsul net creat de agricultură. Teoria economică fiziocrată are o contribuție deosebită prin definirea pentru
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
solicită pentru a fi înțeleși o educație ereditară mai îndelungată: educație fără de care opera unui Puvis de Chavannes, unui Gustave Moreau, unui Claude Monet, spre exemplu, va rămâne mereu literă moartă"116. Această artă aplicată, criticul o vede amenințată de mercantilism, un alt nume dat consumerismului, gustul popular invidiind gustul "burghez" "în toată a sa ... mitocanie, plata sa pretenție!". Naivitatea și prospețimea artei populare, crede criticul, este amenințată de kitschul livrat de vânzătorii ambulanți evrei care vând "obiecte de talcioc"117
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Scandalurile au ca obiect pictura lui Klimt, deși acesta face parte din star-system-ul artistic vienez. Artistul, la rândul său, se complace în rolul de exclus, contradictoriu și potrivnic convențiilor mult prea rigide ale lumii în care trăiește, cât și materialismului, mercantilismului ei. Dacă în practică lucrurile nu stau întotdeauna așa, cel puțin imaginea pe care artiștii o forjează despre ei înșiși subliniază o amplificare a dispoziției romantice, uneori într-o dimensiune sumbră, ilustrativă pentru sensibilitatea decadentă. Artistul devine estetul retras în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
revoluției burgheze în România semnifică transformări în structura social-economică, politică și culturală a societății agricole primitive, declanșate de un agent social nou - burghezia apuseană - și apoi desăvârșite împreună cu „nou-născuta” burghezie românească. Expresia condensată a acestor schimbări este dată de construcția mercantilismului în societatea românească. Cele mai spectaculoase transformări mercantiliste generate de programul pașoptist sunt Unirea Principatelor, Reforma Rurală, Constituția liberală, Independența de Stat, Regatul, Statul național unitar. Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie Bădescu (1988, p. 249) vor impune două idei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Friedrich List, Alexis de Tocqueville, K. Bücher, Frantz Oppenheimer, Ștefan Zeletin, Dionisie Marțian Popa, Ion Ghica, Petre S. Aurelian, Eugen Lovinescu, Mihail Manoilescu. Ștefan Zeletin a fost sociologul care a înțeles cel mai bine funcțiunea statului național român în „era mercantilismului” (din 1866 până în epoca interbelică, inclusiv). Puterea centrală, ajutată de vastul aparat birocratic și de puterea militară, scria Ștefan Zeletin, îndeplinește rolul de „tutore al burgheziei noastre în procesul de dezvoltare”, concomitent cu rolul de forță disciplinatoare a țărănimii și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îndelungată (în care s-a recurs, nu de puține ori, la mijloace de constrângere). Delegitimarea procesului de modernizare a societății românești este echivalentă cu tăgăduirea rolului istoric al principalului agent social al dezvoltării, și anume burghezia română, asistată în epoca mercantilismului de burghezia străină și de puterea de stat. Pe marginea celor prezentate până acum, rezultă că sociologia românească din epocă a acordat un spațiu larg și a mobilizat energii semnificative pentru diagnosticarea fenomenelor și proceselor dezvoltării sociale, devenind ea însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]