19,907 matches
-
în limba română, I), ne amuză favorizarea cuvintelor ideologizate ale apocii ("legate de viața politică, științifică și culturală"): ateist, materialist, leninist, marxist, stahanovist, activist, congresist, grevist, ilegalist, propagandist, capitalist, imperialist, iobăgist, colectivist, cooperatist, betonist. Numeroase derivate în -ist furniza Nomenclatorul meseriilor; celor vechi, oficiale ("absolventă a Liceului Forestier din Sebiș, ea deține un atestat de drujbist ", Evenimentul zilei = EZ 2314, 2000, 2; "am fost stivuitoriști la ICRA, pe vremea lu' Piticu", EZ 2482, 2000, 2), li se adaugă în prezent creații
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
încă o dată: cinste domniei tale. Nimeni nu vă obligă să vă apărați însă absurd, deoarece nimeni nu vă acuză, dar nici să aruncați cu lături în oameni ce își văd de drumul lor, cu bună-credință, că, altminteri, vă asumați riscurile meseriei. Pe principiul arghezian: la un țucal aruncat pe degeaba în capul unui om, vi se cuvine o latrină". Mefiența amar-zîmbitoare a majorității textelor devine aci tăișul de sabie ce retează fără șovăire capul de carton al marionetei ideologice cu retrospective
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
se confeseze. Acest disperat nu înțelegea de ce "riscul de a avea un biograf n-a făcut pe nimeni să-și schimbe hotărârea de a avea o viață". Pentru a întrevedea adevărul, afirma el, e mai bine să nu practici nici o meserie: să se întindă pe pat, să geamă, să nu realizeze nimic, vor fi singurii stâlpi ai înțelepciunii sale, adevăratele articole ale crezului său precar. Aici, în Căderea în timp - el sugerează să fie exterminați toți cei, profeți sau oameni politici
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
Așa și lumile Alexandrei Târziu, adunate după cum "sună" (și pare că sună armonic...). În ele se petrec fel și fel de "mișcări", dar mintea cititorului stă la rama de aripi de fluture pe care o prozatoare care-și știe bine meseria o trage, dintr-o mișcare, de jur împrejurul caleidoscopului. Furtunile dintr-o lume ajung în lumea cealaltă ca adieri călduțe, în care se întîmplă să mai "frigă", din timp în timp, cîte-o aluzie. Dacă bagi de seamă, citești un jurnal lucid de
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
al artei literare, cu conștiința faptului că este scriitor". (p. 28). Dacă în planul conștiinței artistice Ion Budai-Deleanu este considerat primul poet român modern, Grigore Alexandrescu este, din perspectiva Epistolelor sale, ceea ce s-ar putea numi primul scriitor române "de meserie". El este întîiul autor de la noi care pune în discuție în chip realist condiția socială a scriitorului, dificultățile existențiale reale ale acestuia, realitatea prozaică ce se ascunde de multe ori în spatele mitului superiorității poetului. Apariția scriitorului în cultura română este
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
Din nefericire, principalii promotori ai vulgarității sunt, în momentul de față, patronii canalelor de televiziune. Goana oarbă după bani, mascată în benigna formulă a "audienței", competiția deșucherii ce vizează exclusiv îmbogățirea a dus la constituirea unor echipe mass-media a căror meserie e oricând interschimbabilă cu aceea a gunoierilor, groparilor sau oficianților de la morgă. Emisiunile de știri ale televiziunilor din România au ajuns veritabile colecții de acte și fapte antisociale, proiectate în figura telespectatorului cu un sadism ce l-ar umple de
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
teutonic. Lângă fiecare al treilea morman stătea câte o prostituată care se balansa de pe un picior pe altul. Fetele erau încălțate cu apreschiuri și purtau costume de schi din nailon țipător. - Aveți puțin timp, domnule? O sută de mărci. Ce meserie ingrată, pe o asemenea vreme! Ignorând ademenirile lor, Vanov grăbi pasul spre destinație: un restaurant luxos și retras. Odată intrat, îi dădu chelnerului haina și privi în jur. Localul era opulent, dar nu ostentativ, cu spații largi între mese, perfecte
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
pur și simplu subiectul din propoziție. Se aruncă păreri în stînga și-n dreapta cu o lejeritate pe care artiștii profesioniști nu și-o permit pe scenă. I-ar costa scump. În breasla criticii, din care fac parte prin natura meseriei, nu se întîmplă nimic. Nimeni nu plătește pentru acte iresponsabile. Punctul în care s-a ajuns, însă, este extrem de periculos. Nu vreau să emit o listă de nominalizări, nu vreau să discut aici ce a rămas necuprins, ce lucruri importante
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
aflate într-un spațiu public (subliniez: într-un spațiu public) poate constitui o încălcare a "dreptului la imagine" și "trivializarea unei teme importante pentru societatea românească" (las deoparte ambiguitatea... comică a exprimării!) Aș zice, dimpotrivă, că într-o astfel de meserie "mediatizarea" e totul! La felul deșucheat cum merg lucrurile în România, nu m-ar mira ca prostituatele să-i dea în judecată pe avocații neîntrebați pentru că nu le-au diminuat șansele de mediatizare la care poate visează! Dacă mergem pe
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
și immémorial. Mult mai frecvente - dar și mai puțin grave - sînt contaminările între diverse construcții și îmbinări sintactice și frazeologice: din vrute și nevrute și știute și neștiute pare să se fi născut o asociere ceva mai neclară: �Stimați domni cu ușurința meseriei de a spune știute și nevrute� (CD 30.09.2003). Există și aproximări semantice care nu se datorează confuziei cu alți termeni, ci doar folosirii metaforice și chiar improprii a unor cuvinte: preluînd sensul contextului, acestea par a-și pierde
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
și ea planul sensibil și se preschimbă în cercetare a esențelor. O astfel de cercetare a încercat să facă, de-a lungul unei cariere prodigioase, Hans Mattis-Teutsch. Provenit, asemenea lui Br�ncuși, din climatul meșteșugăresc al Școlii de Arte și Meserii, din acel climat care punea accentul exclusiv pe îndemînare și pe rigoare, el a reușit să depășească orizontul practic al capacității de a face și să ridice îndemînarea pînă la cotele înalte ale ideologiei. Pentru că în tot ceea ce a făcut
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
Marius Chivu Tudor Octavian face și el parte din seria de scriitori față de care critica literară are încă datorii neplătite. Biografia spectaculoasă a acestui autor - absolvent de liceu militar, apoi exmatriculat dintr-o școală pentru ofițeri de aviație, practică felurite meserii (lăcătuș, tâmplar) înainte de a face studii de arhitectură și filologie - este pe măsura operei sale cvasi-necunoscută. Tudor Octavian a debutat în 1968 cu un volum de povestiri prezentat de Adrian Marino, apoi a publicat nu mai puțin de opt romane
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
atunci când avem nevoie pentru a ne justifica ideile sau acțiunile, exemple pilduitoare. El s-a transformat într-un mare ecran de calculator prin care navigăm cu funcțiile „Scroll”, „Find”, „Find and Replace”, „Delete” și altele devenite operatori universali. Și dinamica meseriilor se schimbă. Tinerii aleg - de multe ori - pentru specializări universitare, domenii de studiu care, după terminarea facultății, nu-și mai găsesc corespondentul în viața de zi cu zi. Prin urmare, ei trebuie să găsească altceva, să lucreze în domenii pentru
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
securiști din generații diferite pe pămînt american are un aer de pulp fiction. În relatarea aventurii lor nu mai este loc pentru considerații metatextuale, totul sugerează o eficiență oarecum blazată în ale crimei. A ucide a devenit pentru ei o meserie de rutină. În plus, cititorii constanți ai prozei lui Dumitru Radu Popa vor avea surpriza să se întîlnească aici și cu unele dintre personajele precedentei sale cărți, La revoluția română, precum pitorescul Ceaicopschi. În sfîrșit, povestea propriu-zisă a Sabrinei și
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
ales, unui om care are anvergura de a modela lumea după chipul și asemănarea sa nu i se poate imputa calomnia. Chiar și hăituit (de-acuma) de marea critică de artă, voi continua să-mi văd, după posibilitățile mele, de meseria în care nu am fost - precizez - împins circumstanțial. Tocmai de aceea nu știu cât de îndreptățit este domnul Șușară să-și dea cu părerea, învârtindu-se în neștire în jurul unui bust, despre disponibilitățile și identitatea subsemnatului în plan artistic, fără să știe
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
adecvare aparentă la normele și principiile dominante - fie că a fost generată de o slăbiciune morală, fie că a provenit din intenția de a-și proteja familia sau din simpla dorință a scriitorului de a fi lăsat să își facă meseria - ea cred că nu poate fi negată și nici acoperită cu o aură de dizident 1) la care se recurge îndeobște nu doar în ceea ce îl privește pe scriitorul în cauză. Cu toate acestea, este bine de știut că nicodemismul
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
Panait Istrati a fost multă vreme una dintre figurile încărcate de mister ale perioadei interbelice. Ține aproape de miracol succesul înregistrat în Franța de un autor (pe care Romain Rolland îl considera „un Gorki balcanic”) în a cărui biografie figurau „paisprezece meserii lipsite de intelectualitate” (E. Lovinescu) și al cărui nume lipsește din marile sinteze ale literaturii române din perioada interbelică (în foare încăpătoarea sa Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, unde găsești pe cine vrei și pe cine nu
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
de critica noastră literară în timpul vieții (un rol în acest sens îl va fi jucat, probabil, și suspiciunea criticilor cu ștaif în fața biografiei hollywoodiene a scriitorului, absolvent doar al claselor primare, care, de fiecare dată cînd trebuia să-și indice meseria la completarea unor formulare, trecea „zugrav”), Panait Istrati, a devenit, ulterior, mai mult ca sigur, cel mai popular scriitor de origine română al epocii sale și al celei imediat următoare. În Franța și, mai apoi, în alte țări, inclusiv România
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
adevărată muncă de apostolat cu noi. Altfel nu am fi avut aceste rezultate. Chiar dacă pe ici pe colo mai aveam dreptate când acuzam uni profesori că au metode Învechite sau depășite -și uneori cam așa era dar erau cinstiți În meseria lor. Și se străduiau cât puteau să facă din noi oameni. Deși dacă ar fi fost să ne luăm după Crețu, profesorul de naturale, eram toți niște”Mârlani”. Nelu Crețu, fiul său și colegul nostru pe parcursul a 8 ani, nefăcând
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
distribui Într-o piesă de teatru mai târziu, când ajunsesem Director de Scenă. Frumos din partea lui că a vrut să ne dea o mână de ajutor mai ales că se pricepea foarte bine la scheciuri. Cred că cochetase la Începuturile meseriei cu teatrul de revistă. Deși În spectacolul cu pricina erau destule momente vesele cu profesorii, nimeni nu s-a supărat și nu ne-a purtat ranchiună. Îmi aduc aminte numai două strofe dintr-un cuplet scris de mine (de fapt
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
din dosar// morții pururea/ morții noștri dragi". Autoportretului de mai înainte i se substituie altul, de asemenea tragic: " Acum sunt un bătrân ponosit căruia la bufet/ sătenii îmi spun ironic trăiască domnu poet/ nu eu mi-am ales o asemenea meserie/ sunt victima parcelor." Dacă lirica de bătrânețe a poetului este mai densă, cea de tinerețe pulsează de senzualitate, cochetând doar cu grotescul care mai încolo va domina cu autoritate, goyesc, necruțător, înveșmântându-l în roba judecătorului. Este o corecție la
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
Ed. Fundației Universitare „Dunărea de Jos” Galați. 15. Croitor, N., Lenco, G., 2006 - Tehnologia produselor de origine vegetală. Îndrumar de lucrări practice, Ed. Fundației Universitare „Dunărea de Jos” Galați. 16. Dănăilă M. & COLAB, 2005. Manual pentru școala de arte și meserii, clasa a Xa, Calificarea profesională Lucrător în prelucrare carne, pește, lapte, conserve, Ed. Oscar Prinț, București,. 17. De Wit, J.N., and Klarenbeek, G 1984Effects of various heat treatments on structure and solubility of whey proteins. J. Dairy Sci. 67:2701-2710
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
în centru, ca protagonistă, pe tânăra profesoară Raluca Nicolae, autorul urmărește, de fapt, un "personaj" mai amplu, pe care îl precizează încă din titlu. Raluca, bucureșteană prin adopție, studiază în capitală și devine profesoară la o școală de arte și meserii. Din păcate, mediul nu e tocmai potrivit pentru caracterul ei sobru, rezervat. Trece prin câteva momente neplăcute în clasă și în cancelarie, prilej potrivit pentru Emilian Bălănoiu ca, prin vocea unui personaj, profesor și el, să schițeze un portret caustic
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]
-
publicau versuri în gazeta de perete, ba chiar și în foaia județeană, erau micii noștri eroi, ai clasei, ai anului, ai școlii. Apoi, viața-neviața i-a trimis în locuri îndepărtate, i-a împins la margine, i-a obligat să facă meserii nedorite, să trăiască. Citesc, recitesc cărțile lor și nu-i recunosc. în ele recunosc, însă, disperarea. Disperarea de a face, totuși, ceva. De a recupera, totuși, ceva din viața lor furată. De a lăsa ceva, în speranța că amintirea lor
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
aveau nevoie de mine acasă, că aveam multe animale atunci, pe perioada aia, și m-au ținut acasă. îmi pare rău că n-am făcut școală, că dacă eram undeva în școală mai departe, sau așa... poate că aveam o meserie la ora actuală, sau un serviciu... Iar la vocea care o am, poate că eram văzută tare de către public, și cunoscută. Iar am rămas așa, cânt la nunți, cum am mai zis... Și deci, dacă prin posibilități, prin așa... de
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]