2,515 matches
-
e plauzibilă, fiind susținută de productivitatea tiparului de derivare și a modelului semantic: în care intră și ploscar, cu același sens ("hoț", consemnat de Ștefan Pașca, în 1934, în articolul "Din Ťargotť-ul românesc"). Ploscar este un derivat de la ploscă, denumire metaforică , în argoul mai vechi sau mai nou, a pungii cu bani, a poșetei sau a buzunarului. Un derivat similar - maimuțar - pornește de la sensul argotic metaforic al cuvîntului maimuță ("geantă, valiză" cf. România literară, nr. 14, 2007); maimuțarul este, în primul
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
Pașca, în 1934, în articolul "Din Ťargotť-ul românesc"). Ploscar este un derivat de la ploscă, denumire metaforică , în argoul mai vechi sau mai nou, a pungii cu bani, a poșetei sau a buzunarului. Un derivat similar - maimuțar - pornește de la sensul argotic metaforic al cuvîntului maimuță ("geantă, valiză" cf. România literară, nr. 14, 2007); maimuțarul este, în primul rînd, hoțul de bagaje - sens cuprins în glosarele și dicționarele recente de argou (Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993, Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
nu m-a impresionat mai tare ca "Czas matek" (Vremea mamelor) al companiei Teatr Osmego Dnia - Teatrul din a opta zi. Acest spectacol, al cărui trailer poate fi văzut pe you tube este unul non-verbal, o poveste expusă în imagini metaforice de o poezie ieșită din comun. De altfel, micul nostru grup, reunit în centrul Poznanului la cuvenita bere poloneză (căci da, am cercetat Polonia și sub acest aspect) a rămas destul de tăcut, într-o stare de reverie, după. Ewa Wojciak
Teatrul polonez by Vlad Massaci () [Corola-journal/Journalistic/8246_a_9571]
-
și că formula Ťholul și scărileť ascunde o porție zdravănă de baleiaj" (p. 149). Într-o altă sursă, apăreau - cu ironia accentuată prin aparența lor de denumiri de cod militar - formulele Acțiunea șopîrla ("spălatul toaletelor") și Acțiunea Cobra ("frecatul dușumelelor"). Metaforică e și una dintre desemnările ironice tradiționale ale infanteriștilor - iepuri sau iepurași de cîmp (cf. Moise 1982): "la infanterie sau Ťiepurași de câmpť" (p. 107) -, bazată desigur pe acțiunea comună, definitorie, a alergatului rapid. Alte metafore prezente și decodate în
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
corespondențe private" (Timpolis, 6-8.08.2007), "se vorbește Ťpe surseť despre intenții clare de a lansa și un cotidian de business" (themarketer.ro), " DNA a încasat pe surse o lovitură de imagine" (forum.realitatea.net). Clișeul a căpătat chiar extinderi metaforice, cum o atestă titlurile: "Politica pe surse" (Monitorul de Cluj, 10.10.2006) și "Viața Ťpe surseť" (Ziua, 9.10.2006).
"Pe surse" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8473_a_9798]
-
vecinătate a celui în cauză. Conexiunile și analogiile care se petrec într-o minte rătăcită sunt dintre cele mai bizare și surprinzătoare. Astfel, o meserie cât se poate de terestră precum cea de stomatolog, practicată de Noimann dobândește inedite valențe metaforice. Pornind de la locurile comune ale propagandei în favoarea igienei bucale, dentistul, aflat într-un fel de transă, ajunge cu mintea acolo unde nici nu gândești: "Igiena cavității bucale necesită, într-adevăr, multă atenție. Pe lângă resturile alimentare, pe dinți, odată cu saliva, se
Delirul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8494_a_9819]
-
Vrabie procedează la o meticuloasă descriere a fiecărei categorii poetice, pornind de la sistemul funcțional: doina este cântată; balada își are modalități poetico-muzicale proprii; orația de nuntă și poezia de ritual sunt urate și își au o retorică proprie, un sistem metaforic, tehnici poetice specifice; în cimilituri discursul este metaforic, sintactic, fono-stilistic, tropologic; discursul descântecelor are subtipurile: invocativ, imperativ, fabulativ, mixt; colinda folosește ca mijloc expresiv simbolurile animalier, vegetal, iar ca tip de discurs pe cel monologic și dialogic aparent; poezia ritualurilor
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
categorii poetice, pornind de la sistemul funcțional: doina este cântată; balada își are modalități poetico-muzicale proprii; orația de nuntă și poezia de ritual sunt urate și își au o retorică proprie, un sistem metaforic, tehnici poetice specifice; în cimilituri discursul este metaforic, sintactic, fono-stilistic, tropologic; discursul descântecelor are subtipurile: invocativ, imperativ, fabulativ, mixt; colinda folosește ca mijloc expresiv simbolurile animalier, vegetal, iar ca tip de discurs pe cel monologic și dialogic aparent; poezia ritualurilor agrare și aceea a riturilor de trecere sunt
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
la unele extinderi semantice. Substantivul e împrumutat din franceză (niche), cu sensurile mai vechi și intrate în parte în limbajul comun. Sensul comercial provine însă din engleză, în care niche e tot un împrumut din franceză, îmbogățit însă prin evoluții metaforice. În Trésor de la langue française informatisé, sensul economic nici nu apare. Metafora nișei este explicată în genere, în engleză, pornind de la o accepție biologică ("habitat specific pentru o specie anume"); cred că, cel puțin în română, ea dezvoltă mai ales
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
infinitivul lung substantival: "piața confirmă începutul de nișare realizat de Guerrilla (politică, umor) și Deea (electro-underground)" (adevarul.ro). Formele de indicativ prezent ("se nișează", jeg.ro) sînt însă foarte rare. Prestigiul termenilor internaționali din marketing și imaginea creată de asocierea metaforică arhitecturală au contribuit la moda cuvîntului nișă în româna de azi. Nu cred că derivatele sale au șanse reale de a rămîne în limbă; ele sînt totuși, pentru moment, indicii clare ale succesului.
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
Stories”. Evaluând cota valorică, atractivitatea manifestării după reacțiile foarte bune ale publicului (nu numai tulcean) care a demonstrat o binevenită receptivitate în urmărirea prestațiilor artistice, pe care le-a recompensat prin entuziaste aplauze, acest week-end jazzistic a legitimat definirea sa metaforică „Un festival pentru pescarii de sunete alese”, de către co-prezentatorul Paul Tutungiu. Având în vedere faptul notabil că a fost susținut, nota bene, și de Primăria municipiului, „DOBROJAZZ” merită să devină, anual, un veritabil brand pentru viața artistică tulceană!
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]
-
Mihail Diaconescu apelează din nou în Nopți și neliniști (<footnote Diaconescu, Mihail, Nopți și neliniști. Pseudojurnal metafizic. Onești. Editura Magic Print.2008 footnote>) la magia volatilă a sonorităților muzicale,recurs pe care-l întreprinde pe mai multe nivele: -al simbolului metaforic, al construcției leit-motivice a narațiunii -coagulate, asemenea unui romantic poem simfonic, în jurul unor episoade revelatorii șocante, ce-și dezvăluie treptat o validitate deloc arbitrară în evoluția destinului personajului cemtral - și al revelației muzicale efective ce are loc fie direct, în
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
îl impresionează. El nu rămâne la faptul brut, la expunerea sintetică, spre a nu spune seacă, ci are o viziune a lui, personală, individualizând faptele și reține detaliile semnificative, ce nu fac obiectul istoricului. Scriitorul apelează la epitete, la caracterizări metaforice, discursul său e străpuns de izbucniri lirice, de revoltă, mânie, durere și, pentru anii respectivi, de iluzii înșelate și mai rar de speranță. Bineînțeles că toate acestea variază de la un artist la altul, în funcție de convingerile politice, care nu sunt întotdeauna
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
ne vom mai vorbi" (Sinucidere la patru mîini). Nu înregistrăm aci nici un moment de trufie țărănească standardizată, ci exclusiv o subtilă melancolie plastică, o nostalgie a lirismului în drumul către sine însuși. Victor Știr e un poet al unei concentrări metaforice ale cărei geometrii uneori la vedere (colțurile zăpezii, o țărînă pătrată, muchiile fricii, unghiurile sferei ș.a.) indică o geometrizare a informulabilului, desigur himerică asemenea oricărui raport cu acesta
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
expresii sinonime într-o ureche și într-o dungă. Ambele sînt echivalente nu numai ca metafore ale devierii mentale și de comportament (DEX: a fi într-o dungă = "a fi nebun, țicnit"), ci și în utilizarea lor mai concretă (tot metaforică, la origine), în descrierea unei modalități de a trage clopotul: a trage clopotul într-o ureche "a trage clopotul izbind limba de o singură parte a lui, pentru a anunța o primejdie care amenință populația, pentru a vesti apropierea dușmanului
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
scriitoare minunată care debuta și ea atunci, cifrele de vînzare săreau de la 50.000 pe săptămînă la 250.000. Cititorii ne-au transformat în scriitori pentru copii. Era epoca dictaturii militare în Brazilia și noi reușeam să spunem, în limbaj metaforic, amuzant și umoristic, ceea ce oamenii aveau nevoie să audă, dar nimeni nu îndrăznea să o spună direct. M.C.: - Aveți maeștrii și modelele dumneavoastră în acest gen? Poate niște lecturi din copilărie care v-au marcat? A.M.M.: - Nu modele conștiente
Cu Ana Maria Machado despre literatura pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6895_a_8220]
-
par să sugereze chiar anumite preferințe regionale; am impresia (dar e o simplă impresie) că a boldi apare mai des în Moldova, a boldui în Muntenia și a bolda în Ardeal. Interesant e că verbele sunt utilizate și cu sensuri metaforice ("a scoate în relief, a sublinia, a evidenția, a accentua"): " Când timpul ne va compresa viețile într-o web-enciclopedie, data de 11 septembrie va rămâne la locul ei, mai bolduită decât numele actorilor pe care i-a creat" (Evenimentul zilei
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
Mihai CANCIOVICI Pentru iubitorul operei lui Richard Wagner a urca pe colina verde spre Festspielhaus constituie împlinirea unui vis greu de realizat și, în cele din urmă, un pelerinaj inițiatic încărcat de multe sensuri metaforice. Este simbolul unei mari întâlniri cu atmosfera lumii epocii lui Wagner pe care noi am cunoscut-o doar din lecturi. Cel care a așteptat cu răbdare și speranță zece ani pentru a ajunge în templul lui Wagner își trăiește din
Festivalul Bayreuth 2009 (I) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6913_a_8238]
-
totdeauna tras pe sfoară". S-ar putea presupune și trecerea de la sensul "client al unei prostituate" la acela de "victimă", prin scenarii destul de tipice ale asocierii dintre prostituție și jaf. Am propus însă, cu altă ocazie, o explicație prin modelul metaforic (alegoric) al furtului sau înșelăciunii ca nuntă: în viziunea ironică, antifrastică, a limbajului familiar și argotic, în care cârciuma e numită biserică și închisoarea pension, nu e nefiresc ca relația dintre victimă și agresor să fie descrisă în termeni amoroși
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
pare să se fi instalat într-adevăr în uz. A se reseta e concurat de a da reset, de obicei folosit ca termen de jargon tehnic - "când dau reset la calculator" (board.bitefight.ro) - , dar care are uneori și sens metaforic: "dau reset la creier și o iau de la capăt" (onlinesport.ro); "de ce unii oameni (majoritatea) care ajung lîngă mine se raportează la mine, își dau reset și vor să se reconstruiască?" (andreigheorghe.ro/forum). Succesul verbului a (se) seta și
Setare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8076_a_9401]
-
geanta sau poșeta. Ca și alți termeni argotici, coajă este în mod evident creat prin schimbare semantică, dintr-un cuvînt al limbii comune; motivația particulară a schimbării nu este însă tocmai transparentă. O explicație ar putea fi evoluția de tip metaforic: portofelul (sau buzunarul, geanta etc.) acoperă conținutul valoros așa cum o coajă acoperă fructul. Sînt însă posibile și alte trasee: în primul rînd, combinarea unei metafore cu metonimia: în limbajul popular, coajă e o metaforă pentru pielea umană, într-un transfer
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
devine denumirea produsului conținut în ambalaj. Cele mai multe exemple privesc sticlele de băutură: în perioada comunistă, săniuța era un tip de vodcă, corăbioara un vin ieftin, iar două prune - o țuică de prune. Ultima formulă a suferit, la rândul său, transpuneri metaforice: doi ochi albaștri, ochii lui Dobrin (un fotbalist celebru din anii '60-'70) etc. Forma, dimensiunea, culoarea și desenul de pe o bancnotă sau de pe o monedă determină în mod constant denumirea argotică a respectivei unități monetare. Dimensiunea e în genere
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
anii '60-'80, pe care era reprezentată imaginea lui N. Bălcescu, era numită - după culoarea desenului - o albastră. Dolarii sunt verzi sau verzișori, denumiri de la care se ajunge, prin joc de cuvinte, la verdeață și - prin substituție sinonimică sau direct metaforică - la zarzavat. Culoarea monedelor era relevantă în trecut, pentru că diferenția valori mari: galbeni e termenul vechi și popular pentru monedele de aur, în vreme ce albi, albișori sau albituri desemnau monedele de argint. Desenul de pe bancnote intră cel mai ușor în uitare
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
Stilistic, însemnările acestui „fals jurnal de jogging” combină notația brută, minimală („Dorm. Mă trezesc. Țin regim. Alerg”), trimiterile ironico-cinice la tot felul de sloganuri ale societății noastre de consum (de tipul: „Mișcarea înseamnă viață”, deseori semnalizate prin italice) și volutele metaforice, care bemolizează, cum spuneam, „frica” („Mai alerg doar ca să scap de lucrurile pe care leam aflat despre mine. Încă un an din care am păstrat doar câteva urme de mascara, alungite, diforme”). Sunt, așadar, puține note acute în carte, iar
Scrisul ca disciplină de supraviețuire by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2872_a_4197]
-
originale, puternice, care să deschidă porți noi în cunoașterea, în „decodarea” misterului marelui scriitor american. Ca și cum intuițiile, ideile originale ale lui M. Mihăieș, sufocate de vasta bibliografie și de ideile „tari” ale celorlalți critici, ar trece în zona inefabilului, a metaforicului, într- o zonă ne-demarcată ferm, teoretic, ideologic, ci doar stilistic. Spre exemplu, discutând „complicata relație a lui Faulkner cu modernitatea”, dată de „tensiunea” dintre tematica rurală și modalitățile experimentale, inovatoare la nivelul discursului - și care generează „enigma insolvabilă” a
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]