282 matches
-
Genot 1979, 1984; Glenn 1978; Georges 1970; Hendricks 1973; Kintsch, van Dijk 1975; Lakoff 1972; Mandler, Johnson 1977; Pavel 1976, 1985; Prince 1973, 1980, 1982; Rumelhart 1975; Ryan 1979; Schank 1975; Thorndyke 1975; Todorov 1969 [1972]; Wilensky 1978. Vezi și METALIMBAJ. H hermeneutem [hermeneuteme]. O unitate a CODULUI HERMENEUTIC; un element în funcție de care se conturează drumul de la o enigmă la soluția sa. Barthes a izolat următoarele hermeneuteme: tematizarea (care subliniază ceea ce va fi obiectul enigmei); propunerea (care semnalează existența unei enigme
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
metalepsis]. Intruziunea într-o DIEGEZĂ (diégèse) a unei ființe din altă diegeză; împletirea a două NIVELE DIEGETICE distincte. Dacă un narator EXTRADIEGETIC intră brusc în universul de situații și evenimente povestite, de exemplu, se obține o metalepsă. ¶Genette 1980, 1983. metalimbaj [metalanguage]. Un limbaj (natural sau artificial) folosit pentru a descrie un alt limbaj (limbajul obiect). De exemplu, limbajul folosit de gramaticieni pentru a descrie funcționarea unei limbi oarecare este un metalimbaj. Prin extensie, orice limbaj folosit pentru a descrie un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de exemplu, se obține o metalepsă. ¶Genette 1980, 1983. metalimbaj [metalanguage]. Un limbaj (natural sau artificial) folosit pentru a descrie un alt limbaj (limbajul obiect). De exemplu, limbajul folosit de gramaticieni pentru a descrie funcționarea unei limbi oarecare este un metalimbaj. Prin extensie, orice limbaj folosit pentru a descrie un anume domeniu constituie un metalimbaj: se poate considera că GRAMATICA NARATIVĂ este metalimbaj ce caracterizează forma și funcționarea narațiunii. ¶Lyons 1977 [1995]. metanarațiune [metanarrative]. Despre narațiune; ceea ce descrie narațiunea. O narațiune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau artificial) folosit pentru a descrie un alt limbaj (limbajul obiect). De exemplu, limbajul folosit de gramaticieni pentru a descrie funcționarea unei limbi oarecare este un metalimbaj. Prin extensie, orice limbaj folosit pentru a descrie un anume domeniu constituie un metalimbaj: se poate considera că GRAMATICA NARATIVĂ este metalimbaj ce caracterizează forma și funcționarea narațiunii. ¶Lyons 1977 [1995]. metanarațiune [metanarrative]. Despre narațiune; ceea ce descrie narațiunea. O narațiune care are (o) narațiune ca (unul din) subiectele sale este o metanarațiune. Mai exact
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
limbaj (limbajul obiect). De exemplu, limbajul folosit de gramaticieni pentru a descrie funcționarea unei limbi oarecare este un metalimbaj. Prin extensie, orice limbaj folosit pentru a descrie un anume domeniu constituie un metalimbaj: se poate considera că GRAMATICA NARATIVĂ este metalimbaj ce caracterizează forma și funcționarea narațiunii. ¶Lyons 1977 [1995]. metanarațiune [metanarrative]. Despre narațiune; ceea ce descrie narațiunea. O narațiune care are (o) narațiune ca (unul din) subiectele sale este o metanarațiune. Mai exact, o narațiune care se referă la ea însăși
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
spațiul de aici și spațiul de dincolo".10 Propunând un "model cultural" ("culture pattern"), mitul are drept scop "repetarea sau "actualizarea" unor acțiuni primordiale pentru menținerea ordinii necesare în natură și în societate."11 Pentru Gilbert Durand, mitul este "un metalimbaj", "un sistem semiologic mărit"12, "o repetare ritmică"13, "o creatură hibridă legată în același timp de discurs și de simbol (...), introducerea liniarității povestirii în universul neliniar și pluridimensional al semantismului."14 Claude Lévi-Strauss consideră că "mitul face parte integrantă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fixează sau atribuie semnificație suferinței psihice. Prin aceasta se relevă importanța sa majoră în constituirea câmpului epistemic referitor la boala psihică, plecând de la analiza și interpretarea „fenomenelor psihice morbide”. Pentru H. Hjemselv, simptomul este elementul lingvistic din care se construiește „metalimbajul științific”. Prin aceasta, simptomul clinic este cel care „construiește” și atribuie semnificație „câmpului epistemic” al psihopatologiei, dar, în egală măsură și pentru psihiatria clinică, psihanaliză, medicină psihosomatică etc. Pentru G. Lanteri-Laura, „discursul clinic” este constituit din „câmpul semiologiei psihiatrice” și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
47 Conținutul limbii / 53 Semnificație și noțiune / 58 Funcționarea limbii în vorbire / 65 Actele de vorbire / 70 Discursul / 75 Discursul repetat / 79 Funcțiile de bază ale limbii / 83 Nominația (funcția denominativă) / 85 Comunicarea (funcția comunicativă) / 89 Expresivitatea (funcția expresivă) / 92 Metalimbajul (funcția metalingvistică) / 98 Direcții în cercetarea filozofică actuală a limbii / 101 Limba ca artă / 104 Teoria spiritului limbii / 108 Neohegelianismul în interpretarea limbii / 112 Proiectarea filozofiei kantiene asupra problemelor limbii / 117 Limba și delimitarea adevărului de falsitate / 121 "Jocurile de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de funcționare și de structurare a elementelor ei nu sînt universale și presupun un număr apreciabil de excepții. Dintr-o altă perspectivă, se poate constata că limba este un sistem închis și reflexiv, întrucît poate vorbi despre sine, avînd propriul metalimbaj, și este în același timp propria limbă-obiect (sau limbaj-obiect). Ca atare, din perspectiva cunoașterii științifice, limba naturală nu corespunde exigențelor preciziei, fiind totodată neeconomică și insuficientă 44. Acesta este motivul pentru care, în domeniul științei, pe de o parte, elementele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cele sapiențiale propriu-zise atestă repartizarea acestor opere la stilurile funcționale ale limbii, în sensul că cele care recurg la construcții populare sînt de obicei texte literare, iar cele care cuprind construcții culte tind spre realizarea unui tip de discurs filozofic. Metalimbajul (funcția metalingvistică) Prin funcția denominativă și prin cea comunicativă, limba are datoria de a da nume realităților și de a transmite informații despre ele. Printre realitățile numite pot fi însă și elemente ale limbii, încît, prin numire și prin comunicare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și această descriere sînt folosite în comunicare pentru a explica și pentru a favoriza înțelegerea corectă, această funcție poate fi privită ca fiind corectivă. Prin urmare, elemente lexicale precum cuvînt, vorbă, zicătoare, glumă etc., din vorbirea obișnuită, fac parte din metalimbaj (sau metalimbă), în vreme ce realitățile pe care le denumesc fac parte din limba-obiect. Pe de altă parte, vorbirea directă se introduce prin formule de tipul: el a spus, ea a întrebat, iar cea indirectă prin completarea lor cu o conjuncție (de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
introduce prin formule de tipul: el a spus, ea a întrebat, iar cea indirectă prin completarea lor cu o conjuncție (de obicei că): el spune că. Este evident că verbele care constituie nucleul acestor formule reprezintă și ele elemente ale metalimbajului. Există apoi cuvinte care introduc diferite explicații în legătură cu conținutul celor spuse, corectează vorbirea, o orientează spre o anumită temă etc. Și acestea fac parte din metalimbaj, îndeplinind aceeași funcție metalingvistică de a se referi la limba-obiect (înseamnă, vasăzică, adică etc.
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Este evident că verbele care constituie nucleul acestor formule reprezintă și ele elemente ale metalimbajului. Există apoi cuvinte care introduc diferite explicații în legătură cu conținutul celor spuse, corectează vorbirea, o orientează spre o anumită temă etc. Și acestea fac parte din metalimbaj, îndeplinind aceeași funcție metalingvistică de a se referi la limba-obiect (înseamnă, vasăzică, adică etc.). Existența funcției metalingvistice la unele dintre cuvintele limbii naturale reprezintă în acest caz un autoregulator al comunicării și un factor de evoluție a limbii 108. În
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
metalingvistice la unele dintre cuvintele limbii naturale reprezintă în acest caz un autoregulator al comunicării și un factor de evoluție a limbii 108. În aceste condiții, există o limbă primară, adică limba al cărei obiect este realitatea nelingvistică, și un metalimbaj, adică limba al cărei obiect sînt elementele limbii primare și limba în general 109. De aceea, funcția metalingvistică servește pentru a situa semnul în contextul în care capătă valoare comunicativă. Limbajele specializate ale limbii literare au proprietatea de a folosi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care capătă valoare comunicativă. Limbajele specializate ale limbii literare au proprietatea de a folosi, în anumite împrejurări, mijloacele lingvistice nu numai pentru raportarea la realități extralingvistice (naturale sau raționale), ci și la realități ce aparțin înseși limbii, recurgînd astfel la metalimbaj. Dar, dacă toate limbajele specializate pot apela uneori la metalimbă (prin definiții, prin glosări, prin parafrazări, prin explicații), există un domeniu cognitiv în cadrul căruia limba nu poate funcționa decît ca metalimbă, și acesta este reprezentat de lingvistică, de știința limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
științelor umanului. Tentativa manifestată deseori de a transforma filozofia într-o investigație asupra limbii și eforturile logicii de a depăși vechile limite prin cercetarea nuanțelor exprimabile prin limbă, care au un temei în actele și structurile logice, au făcut ca metalimbajul să-și mărească în mod considerabil ambitul și răspîndirea socială. În principiu, cuvintele aparținînd limbii generale care îndeplinesc funcții metalingvistice realizează aceasta prin natura lor, prin statutul lor originar și, de aceea, alcătuiesc metalimbajul natural. Terminologia lingvistică, precum și termenii filozofici
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și structurile logice, au făcut ca metalimbajul să-și mărească în mod considerabil ambitul și răspîndirea socială. În principiu, cuvintele aparținînd limbii generale care îndeplinesc funcții metalingvistice realizează aceasta prin natura lor, prin statutul lor originar și, de aceea, alcătuiesc metalimbajul natural. Terminologia lingvistică, precum și termenii filozofici și logici orientați spre realitățile limbaju-lui, limbii și vorbirii alcătuiesc metalimbajul lingvistic, ce ține tot de metalimbajul natural, fiindcă elementele care-l compun au funcția metalingvistică prin natura lor și în mod constant. Uneori
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
În principiu, cuvintele aparținînd limbii generale care îndeplinesc funcții metalingvistice realizează aceasta prin natura lor, prin statutul lor originar și, de aceea, alcătuiesc metalimbajul natural. Terminologia lingvistică, precum și termenii filozofici și logici orientați spre realitățile limbaju-lui, limbii și vorbirii alcătuiesc metalimbajul lingvistic, ce ține tot de metalimbajul natural, fiindcă elementele care-l compun au funcția metalingvistică prin natura lor și în mod constant. Uneori se încearcă o departajare între limbajul lingvisticii, considerat că ar alcătui primul nivel metalingvistic, și cel al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care îndeplinesc funcții metalingvistice realizează aceasta prin natura lor, prin statutul lor originar și, de aceea, alcătuiesc metalimbajul natural. Terminologia lingvistică, precum și termenii filozofici și logici orientați spre realitățile limbaju-lui, limbii și vorbirii alcătuiesc metalimbajul lingvistic, ce ține tot de metalimbajul natural, fiindcă elementele care-l compun au funcția metalingvistică prin natura lor și în mod constant. Uneori se încearcă o departajare între limbajul lingvisticii, considerat că ar alcătui primul nivel metalingvistic, și cel al filozofiei limbii, care ar alcătui al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
continuă și desăvîrșește investigația lingvisticii, o asemenea perspectivă este întemeiată, dar, întrucît filozofia nu privește de obicei spre realizările lingvisticii (nu este, deci, o metalingvistică), ci spre limbaj, limbă și fapte de limbă, din punct de vedere calitativ, cele două metalimbaje nu-și asigură prea multe elemente diversificatoare (deși termenii sau semnificațiile lor pot avea deosebiri). Există însă numeroase situații, atît în cazul limbii literare, cît și în cazul celei populare, cînd cuvinte obișnuite, care nu se referă de obicei la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
numai pentru a desemna un obiect, ci este și privit ca un element al limbii cu un anumit statut, cu o mare probabilitate de a nu fi înțeles de mulți vorbitori ai limbii române. Se poate observa de aici că metalimbajul determină și o modificare a funcțiilor limbii obiect, un element al ei avut în vedere căpătînd trăsătura de autonim, de cuvînt luat în sine, fără a avea în vedere realitatea desemnată prin el. De obicei, cînd cuvîntul are această trăsătură
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la genul masculin, substantivîndu-se atunci cînd aparțin altor părți de vorbire decît substantivul: "A spus un da apăsat", " El si no me gusto" (Da-ul nu mi-a plăcut). Aceste constatări dovedesc că nu este întotdeauna întemeiată opinia potrivit căreia metalimbajul nu este decît aplicarea limbii la o realitate ca oricare alta112. Cea mai extinsă întrebuințare metalingvistică a cuvinte-lor obișnuite se întîlnește în cazul definițiilor, în cadrul cărora aproape orice cuvînt al limbii poate primi o astfel de utilizare. Se poate distinge
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aplicarea limbii la o realitate ca oricare alta112. Cea mai extinsă întrebuințare metalingvistică a cuvinte-lor obișnuite se întîlnește în cazul definițiilor, în cadrul cărora aproape orice cuvînt al limbii poate primi o astfel de utilizare. Se poate distinge, de aceea, un metalimbaj definițional, cu o extensiune mare la nivelul limbii populare și cu o extensiune foarte mare în limba literară. Stilul științific abundă, de altfel, în definiții pentru explicarea noțiunilor și termenilor, precum și în glosări realizate într-o gamă foarte variată, iar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
petrecere, troienire; ba nu, bădișor, depărtișor, lamură, lămurire, vremea vremuiește etc.), se pierde din vedere faptul că filozofarea (cea care uzează de terminologie) nu coincide cu obiectul ei, cînd acest obiect este limba, filozofarea și rezultatul ei (filozofia) uzînd de metalimbaj. La fel ca Blaga, Constantin Noica manifestă admirație pentru înaintașii care au încercat să redea prin cuvinte românești termenii din filozofia universală, de o apreciere deosebită bucurîndu-se Dimitrie Cantemir (prin calcurile sale pentru traducerea categoriilor lui Aristotel: ceință, feldeință etc.
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
52; istorică 49-51, 64, 223, 254; literară 30, 282-284, 344, 345, 366; maternă 29, 30, 143-146, 199-201, 216, 217, 222, 228-232, 233-238, 287, 358; naturală 47-49; populară 30, 282, 283, 344, 345; limbă universală 103, 287 logos semantic 55, 247 metalimbaj 98-101 noem 59, 60 nominație 85-89, 92, 144, 252, 272, 278 normare 136, 138, 193-195, 198, 262 normativitate 265, 267 normă 37-41, 77, 78, 96, 136-138, 155, 176, 186-188, 193, 196-198, 207, 210, 224, 262, 263, 266, 267; legiferată 37
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]