302 matches
-
reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful periglaciar este distribuit, în mod
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
a umanului în ceea ce are el mai specific, sediul încercărilor și erorilor (errare-humanum est!) fără de care este greu de conceput că însemnul heraldic al speciei ar fi dăinuit peste milenii ("eu cred că veșnicia s-a născut la sat" caligrafia metamorfic un țăran ajuns cotă valorică a culturii și filozofiei românești). Este mai presus de orice îndoială faptul că sedentizare nu se poate înțelege în afara unor cadre geografico-factologice, numai că aceste fapte sunt repere istorice tocmai în măsua în care încetează
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
înregistrate cele mai mari valori ale precipitației, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă inclusiv circulația pe drumul alpin, Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul. Munții Făgărașului sunt constituiți în totalitatea lor din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline. Distribuția generală a diferitelor varietăți de roci este în fâșii orientate de la est la vest.Cea mai sudică este formată din gnaisuri: roci de culoare deschisă, dure, în care benzi albe de cuarț și feldspat alternează cu
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
contact între Depresiunea Băii Mari, Dealurile Sălajului, Masivul Dealul Mare-Țicău și Piemontul Iadărei (parte a Piemontului Șomcutei), situație din care decurge un grad ridicat de favorabilitate în ceea ce privește umanizarea. Frumosul defileu Benesat-Țicău, creat de râul Someș prin adâncire epigenetică în cadrul rocilor metamorfice precambrian suprioare, mărește potențialul peisagistic al regiunii. Căile de acces ale orașului Ulmeni sunt drumul județean DJ108A și magistrala IV feroviară. Existenta așezării sub forma denumirii "Sylelmed" (cea mai veche denumire) este atestată pentru prima oara pentru anul 1405 (Silelmed
Ulmeni () [Corola-website/Science/301596_a_302925]
-
așa fel încât casa se integrează firesc în peisajul și habitatul de tip New England. Plasată între câmpuri, printre câmpuri, păduri și ferme, Casa Gropius folosește armonios materiale tipice ale arhitecturii locale (lemn, cărămidă și "fieldstone", un fel de rocă metamorfică de tipul gresiei) cu materiale industriale așa cum ar fi blocuri de sticlă, plaster cu proprietăți acustice și mânere cromate. Arhitectura casei constă dintr-o structură de rezistență tradițională de lemn ușor, tipică zonei New England, înconjurată de structuri verticale de
Casa Gropius () [Corola-website/Science/299942_a_301271]
-
sub formă de agregate masive, granulate, sau radiare, uneori prismatice. Mineralul are culori variate, agregatele masive au frecvent un luciu maț, pe când formele cristaline au un luciu sticlos. Varietățile de zoisit cunoscute până în prezent sunt: ul se formează prin procese metamorfice, din rocile bogate în calciu, ca piroxeni-gneis sau amfiboli, sau prin metamorfoza de contact din marmură. Locuri unde s-a găsit zoisit: Salzburg și Saualpe în Austria, Zermatt în Elveția, Lexviken în Norvegia, Traversella în Italia, Alchuri în Pakistan și
Zoisit () [Corola-website/Science/308593_a_309922]
-
Marmura este o rocă metamorfică, compusă în cea mai mare parte din calcit (forma cristalină a carbonatului de calciu, CaCO) și obținută prin metamorfoza calcarului. Numele său provine din limba greacă veche: "μαρμαίρειν", a străluci, a luci. Culorile diverse ale marmurei se datorează impurităților conținute
Marmură () [Corola-website/Science/306557_a_307886]
-
fabricarea minelor de creioane. In epoca târzie a fierului (între secolul V și I î.e.n.) grafitul era folosit la înegrirea obiectelor din ceramică, unele din acestea fiind descoperite în Passau. Grafitul apare în natură sub formă de granule, în rocile metamorfice bogate în carbon, și ca vinișoare sau sub formă de filon în pegmatite. Mineralul este exploatat în Romania, China, Coreea, Madagascar, Zimbabwe, Brazilia, Cehia, Ucraina și India în mine și cariere de exploatare la zi a grafitului, în total 600
Grafit () [Corola-website/Science/306592_a_307921]
-
ul este un mineral de culoare cenușie-neagră, un oxid de fier și titan, cu formula chimică FeTiO, compus în proporție de 52,65% din TiO și rest FeO. El se găsește în roci metamorfice și magmatice și cristalizează în sistem romboedric. Numele provine de la Munții Ilmen din Rusia. ul este cel mai important minereu de titan. Ilmenitul se întâlnește în roci magmatice ca gabroul sau dioritul, în filoane de cuarț sau în nisipuri de
Ilmenit () [Corola-website/Science/306663_a_307992]
-
Munților Carpați. Se remarcă patru unități majore: Unitățile Danubiene, Pânza de Severin, Pânza Getică și Pânza Supragetică. Unitățile Danubiene sunt prezente în partea centrală și estica a Parcului Natural Porțile de Fier în arealul Munților Almăj și includ un fundament metamorfic reprezentat prin gabrouri, serpentinite, gnaise, șisturi metamorfice sericito-cloritoase, micașisturi, filite, cuarțite, etc. Pânza de Severin este alcătuită din formațiuni sedimentare flișoide de vârstă Jurasic superior - Cretacic inferior (Strate de Sinaia). Pânza aflorează pe sectorul Orșova - Drobeta Turnu Severin într-un
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Unitățile Danubiene, Pânza de Severin, Pânza Getică și Pânza Supragetică. Unitățile Danubiene sunt prezente în partea centrală și estica a Parcului Natural Porțile de Fier în arealul Munților Almăj și includ un fundament metamorfic reprezentat prin gabrouri, serpentinite, gnaise, șisturi metamorfice sericito-cloritoase, micașisturi, filite, cuarțite, etc. Pânza de Severin este alcătuită din formațiuni sedimentare flișoide de vârstă Jurasic superior - Cretacic inferior (Strate de Sinaia). Pânza aflorează pe sectorul Orșova - Drobeta Turnu Severin într-un afloriment spectaculos la Vârciorova, în amonte de
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
la Vârciorova, în amonte de Cazanele Mari (viaductul Grăniceri) precum și la confluența dintre pârâul Sirina și Dunăre. Pânza Getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Poțile de Fier în arealul Munților Locvei și la est de Valea Cernei. Fundamentul metamorfic este reprezentat prin șisturi metamorfice cu diferit grad de metamorfism. Alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice - masivul granitic de Sichevița și banatite și învelișul sedimentar al Bazinului Reșița, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Cazanele Mari (viaductul Grăniceri) precum și la confluența dintre pârâul Sirina și Dunăre. Pânza Getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Poțile de Fier în arealul Munților Locvei și la est de Valea Cernei. Fundamentul metamorfic este reprezentat prin șisturi metamorfice cu diferit grad de metamorfism. Alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice - masivul granitic de Sichevița și banatite și învelișul sedimentar al Bazinului Reșița, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne). Pânza Supragetică prezintă fundament
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
cu diferit grad de metamorfism. Alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice - masivul granitic de Sichevița și banatite și învelișul sedimentar al Bazinului Reșița, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne). Pânza Supragetică prezintă fundament metamorfic, este o pânză de forfecare de soclu, alcătuită din formațiuni cristaline prealpine și depozite sedimentare paleozoice superioare și mezozoice, subțiri și lacunare cu petice de eroziune. Intruziunile magmatice sunt reprezentate de masivul de granitoide de la Sichevița, de vârstă hercinică. Parcul
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
care diferă prin structura cristalului, astfel se pot deosebi în natură două variante. Celelalte variante cu aceeași formulă chimică fiind numite polimorfe ale wolastonitului. Ambele variante se formează la o temperatură și presiune relativ scăzută, făcând parte din categoria rocilor metamorfice. Variantele formate la temperatură înaltă, numite și „Pseudowolastonit” (mai rar -4A sau β-CaSiO) care cristalizează de asemenea în sistemul triclinic, ca de exemplu Wolastonit-3T, Wolastonit-4T, Wolastonit-5T și Wolastonit-7T. Numele de Wollastonit sau Wolastonit a fost dat în cinstea naturalistlui englez
Wolastonit () [Corola-website/Science/308410_a_309739]
-
Wolastonit-7T. Numele de Wollastonit sau Wolastonit a fost dat în cinstea naturalistlui englez „William Hyde Wollaston” (1766-1828) , în anul 1818 de Léman în dicționarul „Nouveau dictionnaire d’histoire naturelle appliquée aux arts à l’agriculture” care descrie mineralele scarnul (rocile metamorfice) din Dognecea Banat. Prima descriere a mineralului a fost făcută deja în 1793 de mineralogul austriac A. Stütz în „Neue Einrichtung der k.-k. Naturalien-Sammlung zu Wien” care numește mineralul „Tafelspath” provenit la fel din Dogenecea, Banat. După înființarea „International
Wolastonit () [Corola-website/Science/308410_a_309739]
-
Neue Einrichtung der k.-k. Naturalien-Sammlung zu Wien” care numește mineralul „Tafelspath” provenit la fel din Dogenecea, Banat. După înființarea „International Mineralogical Association” (IMA) în anul 1958, denumirea de wolastonit este acceptată pe plan internațional. Mineralul apare frecvent în roci metamorfice, compuse mai ales din carbonați (scarn). Tipic provenienței wolastonitului sunt rocile metamorfice de contact a rocilor calcaroase cu magma acidă bogată în silicați, mineralul formându-se la temperaturi relativ reduse de peste 600 °C reacția fiind numită „reacția Wolastonit”: Datorită faptului
Wolastonit () [Corola-website/Science/308410_a_309739]
-
provenit la fel din Dogenecea, Banat. După înființarea „International Mineralogical Association” (IMA) în anul 1958, denumirea de wolastonit este acceptată pe plan internațional. Mineralul apare frecvent în roci metamorfice, compuse mai ales din carbonați (scarn). Tipic provenienței wolastonitului sunt rocile metamorfice de contact a rocilor calcaroase cu magma acidă bogată în silicați, mineralul formându-se la temperaturi relativ reduse de peste 600 °C reacția fiind numită „reacția Wolastonit”: Datorită faptului că în procesul de reacție se formează CO care este un gaz
Wolastonit () [Corola-website/Science/308410_a_309739]
-
acizi, excepție făcând soluția calcinată, care este apoi congelată în acid clorhidric. În flacără deschisă, epidotul se topește și formează o zgură metalică neagră. Epidotul este un mineral abundent constitutiv al rocilor, dar are origini secundare. El apare în roci metamorfice, marmure, sau în șisturi. Este, de asemenea, și un produs al alterării hidrotermale a diferitelor minerale, dintre care feldspații, micele, piroxenii, amfibolii, granații etc, compunând rocile vulcanice. Roca ce este formată din cuarț și epidot este cunoscută sub denumirea de
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
este cel mai vechi mineral cunoscut de om și cel mai frecvent mineral din scoarța pământului. Mineralul ia naștere ca produs primar în procesul de cristalizare în rocile magmatice, ca granit, și roci bazice ca pegmatit sau sienit. În rocile metamorfice zirconul prin procesul de răcire va recristaliza sau cristaliza din nou. În rocile sedimentare zirconul datorită durității mari rezistă proceselor de eroziune și transport, poate fi întâlnit sub forme dendritice, care au dimensiuni de 100-300 µm. Prin procesele de analiză
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
conțineau argon la momentul formării și că argonul radiogenic a fost reținut cantitativ (de exemplu Ar). Mineralele sunt datate prin măsurarea concentrației de potasiu și de Ar radiogenic acumulat. Mineralele cele mai potrivite pentru datare includ biotitul, muscovitul hornblenda plutonică/metamorfică de grad înalt și feldspat vulcanic; mostre întregi de roci din curgerile vulcanice și întruziuni pot fi de asemenea datate dacă sunt nealterate. O altă aplicație a izotopilor potasiului a fost în studiul meteorologic. Sunt de asemenea folosiți în studiul
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
că în acest masiv se află izvoarele Nilului. Nilul izvorăște însă din altă parte, dar Ruwenzori se află exact acolo unde arată harta lui Ptolemeu. Munții fac parte din sistemul geologic al Marelui Rift African. Lanțul muntos - format din roci metamorfice - are o lungime de 120 km și lățimea de 65 km și este format din șase masive muntoase separate de văi adânci: Baker, Emin, Gessi, Luigi de Savoia, Speke și Stanley. Acesta din urmă este cel mai mare și are
Ruwenzori () [Corola-website/Science/299517_a_300846]
-
evaporarea apei marine. Rocile de obicei nu sunt alcătuite în cea mai mare parte din minerale, mineralele frecvente întâlnite în roci sunt 90 % din categoria silicaților ca olivină, piroxen, amfibol, feldspat sau cuarț acestea fiind întâlnite în roci magmatice, roci metamorfice și roci sedimentare. Alte minerale care mai pot fi întâlnite în roci sunt cele din grupa carbonaților și oxizilor în rocile calcaroase.
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
Someș. Au o altitudine maximă de 1849 m în Munții Bihor, Vârful Curcubăta Mare. Discontinuitatea este una din caracteristicile de bază ale acestora. Alcătuirea geografică este foarte variată, existând un adevărat "mozaic petrografic" (fliș, șisturi cristaline, calcare, roci eruptive, roci metamorfice). În Carpații Occidentali se disting trei grupe majore de munți: respectiv 18 sub-grupe montane în total. În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]
-
temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius), fapt ce determină topirea rocilor cu formare de gaze. Acest fenomen cauzează presiuni deosebit de mari, gazele cautând sa străpungă straturile de la suprafața Pământului. Rocile vecine magmei suferă procese de transformare, fiind numite roci metamorfice. Un vulcan se formează prin ridicarea scoarței, alcătuind „conul vulcanului”, sub presiunea gazelor și magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafață printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). Un crater puțin adânc se numește "pateră". Cu toate că vulcanii
Vulcan () [Corola-website/Science/303849_a_305178]