237 matches
-
religii de intelectuali”. Problemele pe care pitagoreismul le prezintă În plan istorico-religios privesc relația dintre „confraternitatea religioasă” și „școala științei”, distincția precisă Între doctrina sufletului și escatologia pitagoreică, pe de o parte, și, pe de altă parte, ideile orfice, Înțelegerea metempsihozei, a catarcticii (doctrina purificării) și a eticii. Nu ne este cu putință aici să ne oprim mai mult asupra acestei doctrine (Burkert, 1962), dar putem reține că influența ei În Italia și asupra Romei a fost profundă și de durată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
eticii. Nu ne este cu putință aici să ne oprim mai mult asupra acestei doctrine (Burkert, 1962), dar putem reține că influența ei În Italia și asupra Romei a fost profundă și de durată. În timp ce Xenofan pare să ridiculizeze doctrina metempsihozei, aceasta din urmă devine punctul central al gândirii lui Empedocle din Agrigent (jumătatea secolului al V-lea Î.Hr.). În Purificările sale (Katharmòi) el se prezintă astfel prietenilor: „Eu nu mai sunt un om muritor, ci un zeu nemuritor” (F
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Îi făgăduiesc celui mort: „vei fi mai degrabă un zeu decât un muritor”1. Empedocle pune În legătură Într-un mod foarte eficace critica sacrificiului sângeros - și, de aceea, a unui rit fundamental ce ține de theologia civilis - cu doctrina metempsihozei. Tatăl care sacrifică un animal zeilor Își ucide propriul fiu, care și-a schimbat Înfățișarea; tatăl Își Înghite fiul, fiii Își Înghit mama (F 137). Această predică macabră se face auzită Îndelung În epoca romană: „Pitagora și Empedocle afirmă că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acestuia. Această problemă nu a fost studiată Încă Într-un mod adecvat, dar există fapte care au legături certe Între ele și care trebuie luate În considerare. Primul fapt este o mărturie a lui Cezar legată de credința celților În metempsihoză: „În primul rând, druizii vor să insufle convingerea că sufletul nu moare, ci, după moarte, trece de la un trup la altul” (De bello galico, VI, 14). Celxe "Cel" de-al doilea este credința celților conform căreia creierul ar fi sediul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lor; iar această Înverșunare Împotriva dușmanului mort explică de ce, așa cum s-a văzut din citatul din Posidonius, refuzau celții să restituie aceste capete chiar și plătite cu aur. Ne aflăm deci În cadrul unor credințe de natură pur religioasă: credința În metempsihoză, plasarea sufletului În creier și posibilitatea, care decurge de aici, de a bloca procesul de renaștere și eliberare. Informația că druizii predicau metempsihoza este furnizată de Cezar Într-un context În care acestora le sunt recunoscute vaste cunoștințe În domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
chiar și plătite cu aur. Ne aflăm deci În cadrul unor credințe de natură pur religioasă: credința În metempsihoză, plasarea sufletului În creier și posibilitatea, care decurge de aici, de a bloca procesul de renaștere și eliberare. Informația că druizii predicau metempsihoza este furnizată de Cezar Într-un context În care acestora le sunt recunoscute vaste cunoștințe În domeniul astronomic, geografic, natural, teologic. De aici, a apărut suspiciunea că este vorba despre un izvor care vrea să-i prezinte pe celți Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cunoștințe În domeniul astronomic, geografic, natural, teologic. De aici, a apărut suspiciunea că este vorba despre un izvor care vrea să-i prezinte pe celți Într-o lumină foarte favorabilă și care, printre altele, le atribuie druizilor o doctrină religioasă - metempsihoza - bine cunoscută și În cultura greacă. Însă, cel puțin În privința metempsihozei, această suspiciune este cu siguranță nefondată, fiindcă ea este clar atestată și În Britania. Într-adevăr, există două texte galice (Angar kyfyndawt și Kat Godeu) care, deși scrise În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
suspiciunea că este vorba despre un izvor care vrea să-i prezinte pe celți Într-o lumină foarte favorabilă și care, printre altele, le atribuie druizilor o doctrină religioasă - metempsihoza - bine cunoscută și În cultura greacă. Însă, cel puțin În privința metempsihozei, această suspiciune este cu siguranță nefondată, fiindcă ea este clar atestată și În Britania. Într-adevăr, există două texte galice (Angar kyfyndawt și Kat Godeu) care, deși scrise În plină perioadă creștină, exprimă aceeași credință, ba chiar Într-o formă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ea este clar atestată și În Britania. Într-adevăr, există două texte galice (Angar kyfyndawt și Kat Godeu) care, deși scrise În plină perioadă creștină, exprimă aceeași credință, ba chiar Într-o formă mult mai radicală, pentru că nu admite doar metempsihoza Între om și om - pe care o predicau druizii din vremea lui Cezar -, ci extinde aceste treceri la animale și la ceea ce noi numim obiecte inanimate. Așadar, s-ar putea crede că, dimpotrivă, s-a operat o cenzură asupra izvorului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe care o predicau druizii din vremea lui Cezar -, ci extinde aceste treceri la animale și la ceea ce noi numim obiecte inanimate. Așadar, s-ar putea crede că, dimpotrivă, s-a operat o cenzură asupra izvorului lui Cezar, reducând o metempsihoză cu adevărat cosmică la dimensiuni mai „raționale” și, În consecință, mai acceptabile pentru cultura clasică. Mai mult, va trebui să subliniem faptul că, după toate probabilitățile, obiceiul de a tăia capetele nu exista doar În religia celtă, ci era mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a fost cunoscut de gali de la grecii din Marsilia și care avea inconvenientul de a nu sugera nimic nepotrivit sau necivilizat. 8. LUMEA DE „DINCOLO”TC "8. LUMEA DE „DINCOLO”" După cum am văzut, Cezar amintește că druizii gali predau teoria metempsihozei; Însă, dacă această Învățătură ar fi fost răspândită peste tot, nu s-ar mai fi pus problema lumii de „dincolo”, pentru că secvența nedefinită a reîncarnării ar exclude pentru om orice relevanță a lumii de „dincolo”, chiar dacă ar vrea să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Irlanda doar Fintanxe "Fintan" care a fost de față la invaziile ulterioare sub formă de vultur, șoim și somon, putând astfel să-și amintească și să dea mărturie. Este ușor de observat coexistența unor motive culturale indigene (cum ar fi metempsihoza lui Fintan) și elementele creștine (Noe, potopul). Urmează Partholán, care cucerește insula luptând Împotriva uriașilor Fomoirexe "Fomoire"; ni se spune și că, În timpul domniei lui, au apărut șapte lacuri și patru câmpii, În timp ce Înainte nu fusese decât una. Nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]