525 matches
-
întinde satul Bistrița. În mijloc, între păduri și sate, se află străjuind, ca o adevărată cetate, Mănăstirea Bistrița. Incintă mănăstirii are o formă aproape pătrată, fiind înconjurată de un zid din piatră, înalt de 4-6 metri, prevăzut, pe alocuri, cu metereze și zid de strajă. Incinta închisă de aceste ziduri păstrează o atmosferă caldă, liniștită, care te îndemnă la meditație, nesimțindu-te claustrat, ci protejat, nu atât de ziduri, cât de sentimentul că ești aproape de Dumnezeu și de vrednicii strămoși. Intarea
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
de călugări, fiind situată la poalele Măgurii Tazlăului, la 20 de km de Roznov și la 36 km sud de Piatra-Neamț. Aparține ctitoriilor voievodale din epoca lui Ștefan cel Mare. Lăcașul este de forma unei fortărețe cu ziduri prevăzute cu metereze și contraforturi exterioare. Turnul-clopotniță este atribuit voievodului Petru Rareș. Ușa sculptată din pridvor este realizată în lemn de tisă. "Sihihăstria Solonț" - Schitul Sihăstria Crucii este de călugăr și, se află în satul Cucuieți din comuna Solonț, județul Bacău, în nord
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
pentru harabalele negustorilor și pentru olăcari. Clădirea hanului avea pereți groși din piatră nefasonată și două intrări monumentale cu porți grele, ghintuite. În scopul de apăra hanul de atacurile nocturne ale tâlharilor, ferestrele au fost micșorate până la dimensiunile unei simple metereze, iar porțile erau ferecate din interior cu drugi sau bârne. Interiorul era format dintr-o curte interioară ("șandramaua"), aflată sub un acoperiș sprijinit pe grinzi groase de stejar și prevăzută cu două porți mari. Aici erau adăpostiți călătorii și căruțele
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
sa. Domnia lui Frederic al VII-lea a fost epoca de aur a partidului național liberal din Danemarca care a deținut puterea din 1854. Această perioadă a fost marcată de anumite reforme politice și economice, cum ar fi începutul demolării meterezelor înconjurătoare la Copenhaga în 1857 și introducerea unui comerț liber.
Frederic al VII-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/316161_a_317490]
-
artileriei și al focului grecesc, acestea însă au fost ultimele lor succese. În ziua de 12 aprilie, asaltul a continuat. Prin norii de fum, care învăluiseră Cornul de Aur, sub ploaia de săgeți, lansate din arcuri și de scorpionii de pe metereze, corăbiile s-au avântat înainte. Vântul le-a aruncat pe două dintre ele (Pelerinul și Paradisul, sub comanda episcopilor de Troyes și de Soissons) spre unul dintre turnurile zidului, în apropiere de biserica Sf. Petru. Soldații lui Murtzuphlos n-au
Alexios al V-lea Ducas Murtzuphlos () [Corola-website/Science/316646_a_317975]
-
cu bastioanele și ravelinele pe care le apărau. Grosimea lor este de 22 m, iar lungimea fețelor 120 - 144 m. Toate contragărzile și unele raveline vestice au fost prevăzute cu baterii de artilerie în cazemate, precum și cu tunele înzestrate cu metereze pentru trageri sau, cu încăperi pentru adăpostul trupei ori cu rol de depozite, grajduri, etc. Pe latura estică dinspre oraș unde se afla o terasă abruptă, contragarda - denumită anvelopă, se prezintă sub forma unor valuri înalte de pământ susținute la
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
de apărătorii bizantini. Bizantinii au făcut față celui de-al treilea val de atacatori, trupele de elită ale sultanului - ienicerii, dar generalul genovez Giovanni Giustiniani, unul din comandanții armatei bizantine, a fost rănit grav în timpul atacului și evacuarea sa de pe metereze a provocat panică în rândurile apărătorilor. Unii istorici sugerează că poarta din acea secțiune a rămas neblocată, iar otomanii au descoperit repede această eroare (nu s-a pus problema mituirii de către turci; poarta a fost pur și simplu uitată, probabil
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
ridicarea bisericii au fost folosite materialele existente la fața locului: piatră de la Barboși, lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă și var, nisip de pe plajele Dunării etc. Arhitectura bisericii este românească și prezintă unele elemente specifice: turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
prezintă unele elemente specifice: turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldovenești ridicate în aceeași perioadă. Biserica ,Precista" a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă în 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 și 1769-1774
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
metri și o înălțime de aproximativ 11 metri. În exterior, zidurile sunt sprijinite de contraforturi puternice. În interior, pe ziduri se întinde un drum de strajă susținut de pilaștri uniți prin arcade; la partea superioară se află un șir de metereze înguste. În cele patru colțuri ale incintei se află turnuri de apărare înalte și masive. În exterior, acestea sunt susținute pe cele două laturi de contraforturi. Accesul în aceste turnuri se face din curtea mănăstirii. Turnul clopotniță are două etaje
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Show la Radio Guerilla și atingând locul 1 la două săptămâni după. Recenziile primite au fost în general pozitive. Matei Florian nota în Dilema Veche următoarele: „Important mi se pare că, în deplină cunoștință de cauză, acești domni au părăsit meterezele înalte ale unor "Confuzz" sau "Angels & Clowns", gravitățile întunecate și distinse de pe "Different Parties", ca să guste din efervescența indie care a izbucnit odată cu The Amsterdams, The MOOod sau Go to Berlin. Orice acuzație de blat artistic este exclusă. Pe există
Far From Telescopes () [Corola-website/Science/319719_a_321048]
-
monument istoric de arhitectură de interes național și situată la est de șoseaua județeană. Tot în comuna Dridu se află și un sit arheologic de interes național, care a dat numele unei culturi arheologice; situl se află în zona „La Metereze” de lângă satul Dridu și cuprinde o așezare din perioada Halstatt și două așezări medievale una din secolele al IX-lea-al XI-lea și alta din secolele al XIII-lea-al XVIII-lea. În afara acestora, în comună se mai află
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
găuri pentru tragere, având rol în defensiva complexului mănăstiresc. Ultimul etaj, care adăpostește clopotnița, este adăugat probabil în epoca brâncovenească. Rolul defensiv al primelor faze ale incintei mănăstirii se pot vedea foarte bine pe zidul de lângă turn ce mai păstrează meterezele și drumul de strajă, astăzi părți a podului chiliilor. Începuturile mănăstirii sunt obscure, pierdute în pâcla deasă a timpului. S-a presupus că, inițial, mănăstirea de piatră ar fi fost clădită pe un locaș de cult catolic mai vechi din
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
armele și să se apere. Se pare că Gheorghe Lazăr era pentru Tudor Vladimirescu un om de încredere și de mare necesitate, fapt pentru care "inginerului Gheorghe Lazăr" trebuiau să i se pună la dispoziție o mie de oameni pentru metereze. De altfel, documentele vorbesc despre activitatea inginerească a dascălului, concretizată prin unele din lucrările sale rămase nu numai în București: ridicarea topografică a Moșiei Obislavu (Dâmbovița) sau a Moșiei Fântânele (Prahova). Documentațiile acestora s-au păstrat la Arhivele Statului din
Gheorghe Lazăr () [Corola-website/Science/306154_a_307483]
-
fost înconjurată și ea cu o incintă sub formă rectangulară datată la începutul secolului al XVI-lea. Cele două turnuri principale ale sale au la bază o formă pătrată, sunt ridicate pe trei niveluri dotate cu mașiculiuri în consolă și metereze. O data cu creșterea demografică a mai fost construit un turn cu cinci laturi, incinta a fost mărită, anul 1522 al modificărilor existând inscripționat sub o streașină. Anul 1647 a adus cu el construcția unei case fortificate în interiorul incintei, casă cu două
Biserica fortificată din Dealu Frumos () [Corola-website/Science/326438_a_327767]
-
S-a vehiculat ideea că spusele lui Petru de Alep ar fi fost greșit traduse, mai ales că "Galata din vale" ar fi avut un zid de incintă. Mănăstirea Galata este înconjurată în prezent de ziduri de piatră prevăzute cu metereze pentru puști (sânețe), sprijinite în interior de contraforturi de formă poligonală, adaptate terenului. De-a lungul zidurilor, înspre turnul clopotniță, se observă existența unui "drum de strajă" din scânduri, pentru a permite apărarea la nivelul meterezelor. Domnitorul Petru Șchiopul a
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
de piatră prevăzute cu metereze pentru puști (sânețe), sprijinite în interior de contraforturi de formă poligonală, adaptate terenului. De-a lungul zidurilor, înspre turnul clopotniță, se observă existența unui "drum de strajă" din scânduri, pentru a permite apărarea la nivelul meterezelor. Domnitorul Petru Șchiopul a construit în incinta mănăstirii o casă domnească, unde a locuit o perioadă. În vara anului 1591 el a emis acte de aici. Ulterior și alți domnitori au locuit în casa domnească de la Galata sau și-au
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
semicircular deschis; peste 30 m diferență de nivel față de zidurile orașului; înălțime: 20 m spre oraș și 18 m înspre deal; zidurile au la bază 4 m, iar diametrul turnului măsoară 19 m. De-a lungul zidurilor sale, turnul prezintă metereze, guri pentru smoală și balcoane susținute de console cioplite în piatră. Aflându-se la 59 m depărtare de zidul cetății, turnul comunica cu aceasta printr-un pod mobil ce făcea legătura între turn și Bastionul Graft. Avea vedere spre Blumăna
Turnul Alb din Brașov () [Corola-website/Science/304025_a_305354]
-
ca de cetate, care închid o incintă aproape pătrată cu laturile de aproximativ 90 m. Zidurile sunt construite din piatră de râu și au o înălțime de 6 m și o grosime de 1-1,10 m. Ele sunt prevăzute cu metereze și creneluri. Zidul vestic este sprijinit la exterior de un contrafort amplasat aproximativ la jumătatea laturii. În zidul de pe latura sudică a fost construită o portiță secretă mică din lemn masiv. Aceasta se afla lângă chiliile mănăstirești. Pe latura estică
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
colț) pătrată în colțurile de sud-est și sud-vest (acesta s-a prăbușit împreună cu zidul de pe latura vestică și nu a mai fost reconstruit) și un bastion în mijlocul laturii de nord. Turnurile de colț aveau rol de apărare, având la parter metereze pentru tunuri, iar la etaj o sală boltită pentru pușcași. Lipsa turelelor în celelalte colțuri se explică prin faptul că acele laturi erau mai puțin expuse unui atac, din cauza accesului mai dificil. Cetățuia a fost gândită de la început și ca
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
se explică prin faptul că acele laturi erau mai puțin expuse unui atac, din cauza accesului mai dificil. Cetățuia a fost gândită de la început și ca loc de refugiu și rezistență armată în caz de asediu, zidurile sale fiind prevăzute cu metereze mai înguste, pentru puști (sânețe) și arcuri, iar din loc în loc existau deschideri mai largi, pentru tunuri. În exterior, meterezele erau foarte înguste, în timp ce în interior erau mult lărgite pentru a permite diferite înclinări ale armelor de foc. Meterezul din stânga
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
gândită de la început și ca loc de refugiu și rezistență armată în caz de asediu, zidurile sale fiind prevăzute cu metereze mai înguste, pentru puști (sânețe) și arcuri, iar din loc în loc existau deschideri mai largi, pentru tunuri. În exterior, meterezele erau foarte înguste, în timp ce în interior erau mult lărgite pentru a permite diferite înclinări ale armelor de foc. Meterezul din stânga este înclinat cu 45ș spre dreapta, iar cel din dreapta este înclinat cu 45ș spre stânga, anulându-se astfel orice unghi
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
cu metereze mai înguste, pentru puști (sânețe) și arcuri, iar din loc în loc existau deschideri mai largi, pentru tunuri. În exterior, meterezele erau foarte înguste, în timp ce în interior erau mult lărgite pentru a permite diferite înclinări ale armelor de foc. Meterezul din stânga este înclinat cu 45ș spre dreapta, iar cel din dreapta este înclinat cu 45ș spre stânga, anulându-se astfel orice unghi mort. Meterezele de la turnurile de colț și de la turnul clopotniță erau de tipul arquebuse, rotunde, având deasupra o deschidere
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]