328 matches
-
concept. O asemenea noțiune permite gîndirea de către locutor(i) a condițiilor de receptare a constrîngerilor logice și culturale care pot descrie o carte: logică de tip sinecdotic (= logica părților și a întregului: din ce este alcătuită cartea), logică de tip metonimic (asocieri-tipuri declanșate de titlul cadrului: enunțuri-tip, presupuse reprezentări împărtășite în jurul cărții). o componentă argumentativă: o descriere se termină întotdeauna într-o situație de enunțare. J.-M. Adam și A. Petitjean precizează: "Elementele selecționate sînt ordonate, ierarhizate pentru a avea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
funcționării textelor de prezentare de pe coperta cărților. Ea este orientată din punct de vedere argumentativ cu scopul de a atrage cititorul. Rămîne de discutat problema extrasului: am spune că el vorbește despre partea reprezentativă a întregului; în acest sens, relația metonimică pe care o stabilește cu opera creează un text pentru ultima copertă, a cărui funcționare descriptivă reiese din analiza macro-propoziției PĂRȚI. Extrasul caracterizează mai ales producția vastă; din punct de vedere argumentativ, o problemă interesantă vizează criteriile de selectare a
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
chipului cu proprietățile respective: nas << rotund și frunte << imensă. Realizarea portretului este încheiată printr-o punere în relație comparativă: era precum o fecioară flamandă, la care propoziția relativă adaugă o proprietate. Mai simplu, punerea în relație poate fi de tip metonimic. În acest caz, obiectul descris este asemănat cu alte obiecte, din punct de vedere spațial (metonimia contactului propriu-zis) sau temporal (metalepsă). Astfel, în exemplele (3) și (7), dacă mustața lui Charlot reprezintă o parte din personaj, la fel ca ochii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la fel ca ochii și pomeții servitorului chinez elemente care pot fi analizate prin procedura de aspectualizare -, pălăria melon a lui Charlot, costumul, papionul și pantofii servitorului sunt elemente de punere în relație (SITUAȚIE) cu tema-titlu, prin procedura de relație metonimică. 3.4. Procedura de inserare prin sub-tematizare Această operație de inserare a unei secvențe într-o altă secvență reprezintă punctul de plecare al unei expansiuni descriptive. În acest fel, se face trecerea de la macro-propoziții (Pd) de nivel 1 la propoziții
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
bază), o sub-parte poate fi reconsiderată în funcție de proprietățile și părțile ei și, teoretic, în acest mod se poate continua la infinit. Această operație se aplică cu prioritate, prin aspectualizare, la părți și, prin punerea în relație, la punerea în situație metonimică (obiecte alăturate). Tematizarea prin asimilare comparativă sau metaforică este mult mai rară și este rezervată proprietăților (...sunteți leul meu [AS. Meta. + tematizare-PROPR] superb și generos). Proprietățile, care nu pot fi supuse niciunei operații de expansiune comparativă (de tip Frumos [PROPR
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
măsoară 1,85 m (proprietate), cu ochii (parte) albaștri (proprietate), părul (parte) negru (proprietate) și cu pielea (parte) albă (proprietate) sunt transformate, prin punerea în scenă dialogală (evaluările succesive) într-o descriere excepțională în viziunea Domnului și Doamnei K. Adăugirea metonimică (haine, rachetă) vine să completeze această descriere, de altfel absolut canonică. 6. Exerciții de analiză secvențială Textul 3.1. Un portret în paralel (L. Bodard) Analizați în detaliu structura secvențială a celei de-a treia și celei de-a patrea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lacul de Gaube. Radiola Aparate electrocasnice fără probleme Primele două paragrafe sunt dominate de un proces descriptiv care situează o primă reprezentare (schematizarea S-i a lui J.-B. Grize, P. expl. 0 afirm eu). Prin incluziuni succesive de tip metonimic, facem trecerea de la Pirinei la muntele Vignemale, apoi lacul de Gaube și pensiunea Doamnei Seyrès, pentru a ajunge, în sfârșit, la mașina de spălat Radiola. Dar, în locul unei descrieri clasice a acestui obiect (tema-titlu declarată în enunțul-titlu aparținând reclamei), apare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a se debarasa de ideologie, deși de la ea ne rămâne întotdeauna modelul, codul de interpretare căruia, din punct de vedere intelectual, [...], trebuie să i ne supunem, conduși fiind de "substanța etică"" (1986b :331). 18 Pălăria melon apare ca un element metonimic care, spre deosebire de urechi sau buze (sinecdocă), dispune de o anumită independență în raport cu termenul cap (poate fi scoasă). Mustața este o parte din întreg, la fel ca obrajii, fruntea, sprâncenele și părul (o relație mai degrabă de tip sinecdotic decât metonimic
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
metonimic care, spre deosebire de urechi sau buze (sinecdocă), dispune de o anumită independență în raport cu termenul cap (poate fi scoasă). Mustața este o parte din întreg, la fel ca obrajii, fruntea, sprâncenele și părul (o relație mai degrabă de tip sinecdotic decât metonimic). 19 Descrisă în detaliu în Eléments de linguistique textuelle, pp.170-190. La Fontaine, Fabule, Cartea întâi, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, traducere de Aurel Tita, p. 236. (n. tr.) 20 Pour la connaissance philosophique, Paris, Odile Jacob, 1988: 109
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Auguste de Maulincourt, a doamnei Jules și a lui Ferragus, denumind și descriind străzile și casele în care acțiunile s-au petrecut în așa fel încît să poată fi recunoscute. Numele locului proclamă autenticitatea aventurii printr-un fel de reflex metonimic care scurtcircuitează suspiciunea cititorului: deoarece locul este real, tot ce îi aparține și i se asociază este adevărat. H. Mitterand, 1980, p. 194 "Efectul de real" (Roland Barthes, 1968) este obținut prin descrieri restrînse, reduse la o singură denumire. Acești
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
subliniată întîietatea procedeului metaforic din școlile romantice și simboliste, dar nu s-a înțeles destul de bine faptul că predominanța metonimiei guvernează și definește efectiv curentul literar pe care îl numim "realist". Urmînd linia raporturilor de contiguitate, autorul realist operează digresiuni metonimice, de la intrigă la atmosferă și de la personaje la cadrul spațio-temporal. R. Jakobson, 1963, p. 62 Teorie pe care o sublinia explicit Balzac, în maniera sa, atunci cînd afirma existența unei legături strînse între cadrul povestirii și personaje: (62) Animalul e
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Angoulême, pentru a o înțelege mai bine pe doamna de Bargenton, unul din personajele cele mai însemnate ale acestei povestiri. H. de Balzac, Iluzii pierdute, p. 42 La fel, în Moș Goriot, ampla descriere a pensiunii Vauquer este o evocare metonimică a proprietarei și a chiriașilor, izotopie a decrepitudinii ce se transmite, într-adevăr, prin asociere, de la spațiu la locuitorii acestuia: (64) Sala aceasta, cu pereți în întregime îmbrăcați în lemn, a fost cîndva zugrăvită într-o culoare, pe care astăzi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
despărțea de cîmp. În fund de tot, sub brăduleți, un preot de ipsos își citea cartea de rugăciuni. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 35 Cea de-a doua descriere a grădinii, dominată de disforie, se explică, cu siguranță, prin aluzia metonimică la sezonul hibernal, dar poate fi înțeleasă și ca o reprezentare metaforică a depresiei pe care o trăiește Emma. (71) Viitorul era un coridor întunecat de tot și cu ușa din fund bine încuiată. [...]. Ce tristă era, duminica, la ceasul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lui Léon [...] scăpăra mai tare decît un foc al unor drumeți lăsat să ardă pe zăpadă, într-o stepă rusească"19. Sînt intra-diegetice procesele comparative care utilizează drept element comparant imaginea spațială anterioară sau posterioară comparației, în text, deci metonimic legată de aceeași diegeză. (72) În jurul lor se așternea o noapte liniștită; perdele de-ntuneric umpleau frunzișurile. Cu ochii pe jumătate închiși, Emma trăgea în piept, ca-ntr-un oftat adînc, adierea vîntului răcoritor. Pierduți cu totul în visarea care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
diegeză (în afară de introducerea unității semice "coacere") și de a face aluzie la livezile prin care personajele se plimbă (cf. serii petrecute cu Rodolphe: Se auzi-ntr-o clipită cum cade de pe cracă, fără să fie atinsă, o piersică coaptă"). Contaminarea metonimică are rolul, în esență, de a face ca și textul, prin enunțurile sale, să participe la diegeză, dînd astfel iluzia priorității ei și a puterii de emanație. J. Neefs, p. 470 Revizuirea lui Flaubert confirmă acest lucru, descrierile întrețin mai
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de scene sadico-erotice. 5. A se vedea, de exemplu, J. Ricardou, 1971 sau N. Bothoral, F. Dugast, J. Thoravel, 1976. 6. G. Genette (1972) a arătat, în opera lui Marcel Proust, cum se construiesc peisajele prin asociere metaforică cu predominanță metonimică. La fel, J. Ricardou (1978) a analizat rolul "metaforelor ordinale" din descrierile proustiene. Concluzie Nu ar trebui ca această abordare istorică a unei forme textuale să dea impresia că, în materie de scriitură, ar exista o ireversibilitate cronologică. Dimpotrivă, trebuie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
PRq Ø stîncă masivă și de neclintit În măsura în care cititorul-interpretant presupune o textualitate minimală și nu consideră cele două prime propoziții ca fiind o trecere de la un subiect la altul, fără legătură între ele, acesta stabilește o legătură semantică de tip metonimic și o compatibilitate (izotopie) contextuală între primele două reprezentări descriptive. Indivizii-obiecte ale discursului A1 și A2, teme ale primelor două micropropoziții, apar atunci ca LOC ÎN (A1) și PE (A2) care se poate practica sportul despre care se vorbește în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ASM. metaforă și ASM. reformulare), de rang 1 (Pd. ASM legate de tema-titlu ca individ-argument al macropropoziției), fie o punere în SITUAȚIE care deschide, și ea, obiectul discursului către un ansamblu mai vast. Aceasta se dezvoltă pe baza unei relații metonimice, această propoziție SIT fiind la rîndul ei dominată de categoria spațiului (SIT Loc: " În partea de jos a orașului Limoge, la intersecția străzii Poștei vechi cu" din exemplul balzacian [23]) sau a timpului (SIT Tp: "Acum treizeci de ani", din
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
categoria spațiului (SIT Loc: " În partea de jos a orașului Limoge, la intersecția străzii Poștei vechi cu" din exemplul balzacian [23]) sau a timpului (SIT Tp: "Acum treizeci de ani", din același exemplu) care permit să fie pus în relație (metonimică prin excelență) un obiect cu alte obiecte (secundare, exterioare, învecinate). Această operație afectează fie direct tema-titlu (Pd SIT), fie o unitate apărută după tematizare și de rang 2, 3, 4 sau mai mult (pd SIT): ca în exemplele detaliate din
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un individ-argument al macro-propoziției. O dată proprietatea individului selectată, expansiunea sa predicativă poate fi legată de: proprietăți-calități (Pd. PROPR); părți (relație sinecdotică cu întregul: Pd. PART); o punere în situație (Pd. SIT); o asimilare (Pd. ASM). Pd. Sit poate fi fie metonimică (SIT Meto), fie doar de tip spațial (SIT Loc), fie de tip temporal (SIT Tp). Prin SIT Meto, spre deosebire de Pd. PART sinecdotic, înțelegem dezvoltarea învecinată legată, de exemplu, de hainele unui personaj, și nu de părțile corpului său. SIT Tp
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Bovary, p. 24 Cu toate că se referă, în mare, la descrierea lui Charles Bovary, să analizăm această secvență în relativa sa autonomie. Primul paragraf citat (P0) tematizează, de altfel, un obiect al discursului: șepcile elevilor sau, de fapt, mai general, raportul metonimic șapcă-subiect care o poartă. Din "obicei" reiese că trebuie să știi să te debarasezi de ea, de ceea ce este tematizat, adică șapca, pe cînd cea a lui Charles va arăta, în mod progresiv și cosubstanțial, ca făcînd parte din el
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
metonimie și comparație) și propozițiile descriptive de bază: NOUL VENIT Sinecdocă Sinecdocă (pd. PART) (pd. PART) PE TOT AȘA CA FAȚA GENUNCHI Metonimie ȘAPCA SA Comparație UNUI IMBECIL (P1) pd. SIT pd. ASM (P2) Descrierea șepcii face posibilă, prin transferul metonimic al referinței, construirea unui element absent din prima descriere a "noului venit" (paragraful 4 din Doamna Bovary): (40) Rămas în colț, după ușă, unde de abia se zărea, noul venit era un flăcău de la țară, de vreo 15 ani, și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe genunchi"). Ca și P2, P1 se încheie printr-o sinecdocă a "nou venitului": genunchii săi (P1) și fața sa (P2). În ambele cazuri este vorba de o intrare în relație: singura diferență: într-un caz, sinecdoca apare în context metonimic (Pd. SIT), iar în altul, în context analogic (Pd. ASM). În primul caz, nu este necesară nici o interpretare (funcția referențială este suficientă), pe cînd în celălalt caz trebuie refăcut lanțul (două) operațiilor de asimilare și a enunțurilor de reformulare (saturate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
suflă nasul cu zgomot; scuipă foarte departe și cască foarte tare. Doarme ziua, doarme noaptea și încă adînc; sforăie cînd iese în lume. Se remarcă aici că, după o descriere a fizicului lui Giton, se trece treptat (printr-un procedeu metonimic) la descrierea mersului său și, mai apoi, la felul de a vorbi și obiceiuri. Așa cum a arătat foarte bine Ph. Hamon (1981, p. 57) putem spune că "astfel de liste de acțiuni, mai mult sau mai puțin ordonate, pot fi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aerul uscat poartă pînă departe cel mai mic zgomot, cerul albastru scînteiază ca o oglindă, iar soarele, rece, strălucitor, străbate văzduhul, aruncînd asupra universului înghețat raze care nu încălzesc. (p. 174) Comentariu: Existența acestor metafore se explică printr-o relație metonimică cu co-textul. În primul extras, comparația trebuie legată de moartea lui Forestier, atins de tuberculoză. Aluzia este subliniată prin termenul "muribund". În fragmentul al doilea, comparație trebuie asociată căsătoriei lui Duroy cu Doamna Forestier. Soarele nu mai este la apus
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]