2,387 matches
-
a construit palatul imperial și altele. Soția lui, Lei Zu, a descoperit creșterea viermilor de mătase, obținerea firelor de mătase și țesutul mătăsii. Atunci a început civilizația țesăturilor de mătase. După ce împăratul a construit prima pagodă, împărăteasa a realizat "pagoda mișcătoare în timpul ploilor", care este umbrela. Împăratul Galben este slăvit în poveștile antice din China, fiind considerat strămoșul națiunii chineze. Pentru că Împăratul Yan era fratele Împăratului Galben, chinezii spun că sunt urmașii împăraților Yan și Galben. Pentru a cinsti memoria lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
e aici și acum cum el așteaptă să-ți țiuie urechile de atâta întuneric și mai ales tăcere ca să se desprindă de unde e ascuns, un om cu ochi fosforescenți care plutește într-un sac negru, invizibil, o bucată de întuneric mișcătoare, cel mai bine e să-i ardem una peste bot, BauBau tâmpit, marș din scrisoarea asta în care Matei doarme în care cocorii încă mai zboară prin sufragerie în care Oneață Augustin nimerește bara fără să-l observe cineva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
am trezit în casă. Dormeam. În noaptea aceea în care mama a lăsat veioza cu lumina verde aprinsă, iar Bau-Bau (un fel de om cu ochi fosforescenți care plutește într-un sac negru, invizibil, un fel de bucată de întuneric mișcătoare) m-a pândit după colțul umbros al camerei lui tata, așteptând să-mi țiuie urechile de atâta beznă și tăcere ca să se desprindă de unde era ascuns, l-am visat pe Matei mare. Se făcea că era la o masă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
zice că lucrul pe care-l dorește cel mai mult pe lume este să se plimbe pur și simplu seara pe bulevarde, cu o femeie superbă la braț, ca un burghez oarecare. Pentru mine, ăsta e unul dintre cele mai mișcătoare pasaje din literatură, chiar dacă Gaston Leroux n-a fost neapărat un Scriitor cu S mare. CAPITOLUL 7 În fiecare săptămînă, În ziar apăreau și mai multe știri deprimante despre așa-zisa renovare a Pieței Scollay. Multe magazine din zonă Închiseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
scîrțîia. Mi-ar fi plăcut să-i spun lui Jerry adio fermoar, Însă nu aveam puterea și, oricum, mă cam Îndoiam că ar Înțelege. Și așa am ajuns a doua oară În Cornhill. Prima oară fusesem purtat aici pe apele mișcătoare din pîntecul mamei, iar acum Între cutele puloverului lui Jerry. Asemeni lui Moise, am fost purtat de destin Într-un coș. CÎnd am ajuns la Pembroke Books, Jerry a ridicat bicicleta peste bordură cît de grijuliu a putut și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
vedere personal poate să nu fie acceptat de către toți cititorii. Aflată într-o permanentă schimbare, accentuată de tranziția noastră spre capitalism, această societate nu rămâne mereu inertă sub lupa limitată a observațiilor noastre, alunecându-ne parcă de sub picioare ca nisipurile mișcătoare. În definitiv, totul este relativ, extrapolând spusele marelui savant Albert Einstein. Un prim aspect de netăgăduit este faptul că trăim într-o societate imperfectă, departe de viziunea filozofului antic Platon datorită imperfecțiunii umane a tuturor membrilor ei. Dacă oamenii ar
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu prea e nimic limpede. Iar Puterea contează, presupun, pe sila de a vorbi la nesfârșit în deșert, așteptând ca mișcările protestatare să se blazeze. Calcul cinic, dar nu lipsit de un anumit temei. Dovadă că orbecăim ca pe nisipuri mișcătoare, din ce în ce mai obosiți, mai demoralizați, și aproape am uitat că resemnarea a fost unul din pilonii pe care s-a sprijinit dictatura. Suntem gata, s-ar zice, să ne resemnăm din nou. De ce? Simplu. Fiindcă între disperare și lehamite e uneori
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și operație? Trebuie cel puțin să se uite puțin prin lume. Brandy explică toate astea, și surorile Rhea încep să plângă și fac cu mâna și îngrămădesc valizele American Tourister în mașină. Și întreaga scenă ar fi de-a dreptul mișcătoare, și aș hohoti și eu, dacă n-aș ști că Brandy fratele meu mort și că persoana care vrea să-l iubească sunt eu, odioasa lui soră, urzind deja să-l omoare. Da. Complotista de mine, urzind s-o omor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
neplăcute. Se putea întîmpla un eveniment, chiar grav, despre care Serviciul să nu aibă știre, cu atîțîa oameni cîți avea Mihail nu se putea ști chiar tot în acest domeniu atît de încîlcit și sensibil, tot timpul calci pe nisip mișcător, nu știi cînd te înghite și nici nu are cine să te scoată, fiecare pentru sine, politică mare!, se putea întîmpla ca, în urma nu se știe cărei isprăvi, Mihail să fie chemat la ministru ori chiar la șeful guvernului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să descopere ceea ce era de descoperit, să nu poată zădărnici lucrarea lui. Era cam prăpăstios, le vedea pe toate în negru, ca în povestea cu drobul de sare ce ar putea să cadă, dar n-avea încotro, pășea pe nisip mișcător și trebuia să se aștepte la orice, și, mai ales, la ceea ce era mai rău. Era clar că nu avea timp de pierdut. Trebuia să acționeze. Să inaugureze o eră nouă în istoria Serviciului, un nou mod de a acționa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
urcă pe movilă, Își Înălță brațele la cer și Începu să murmure o rugăciune. Cu ochii Închiși, cu capul gol ușor Înclinat, dădea impresia că ar auzi voci Îndepărtate. Vântul de peste zi ștersese deja urmele tălpilor și crepidelor de pe nisipul mișcător. După trei zile, Într‑o vineri, mormântul urma să fie dezgropat. Acum se adunase mult mai multă lume decât la Îngropare, căci vestea despre făcătorul de minuni, fachirul, magul, se răspândise până departe. Sofia, Petru și ucenicii săi, aidoma judecătorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
încruntări, o secvență de film, un cer de noapte i se lățește pe chip. O galaxie de stele și luni. Buzele-i sunt roșii de la sucul de sfeclă. Pleoapele suflate cu pulbere galbenă de șofran. Și peste ele, o mască mișcătoare de nebuloase roz. De planete cu inele și cratere. Mama Natură spune: — Cer prea multe scrisori de recomandare. Plus un test de poligraf. Patru acte de identitate cu poză. — Patru, spune Mama Natură, ridicând degetele pictate cu henna ale unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cu armele sau vorbele sau banii noștri. Și planeta nu-i cu o iotă mai bună decât a fost înainte de noi. Aplecându-se în față, agățat cu mâinile de brațele scaunului cu rotile, în timp ce armatele îi mărșăluiesc peste față, tatuajele mișcătoare ale mitralierelor și tancurilor și artileriei, domnul Whittier spune: — Poate trăim exact așa cum ne este dat. Poate că uzina noastră planetară ne procesează sufletele... cum trebuie. În ani câinești O poveste de Brandon Whittier Niște îngeri, asta-și închipuie că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
aproape impercep tibilă, dar suficientă ca Margaret s-o observe. — OK, OK, OK, a exclamat Bill. Au pornit Înapoi Încet prin Îmbulzeală, pierduți dintr-odată. N-aveau pe unde să iasă. Oriunde ar fi privit, nu se vedea decât zidul mișcător al celor din jur. Nu puteau s-o ia nici la dreapta, nici la stânga, nici Înainte. Orașul dispăruse În valul mulțimii care continua să sporească. Înaintau centimetru cu centimetru. Din când În când, câte un copil trecea și bătea darabana
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
urma urmei atât de firesc. Dacă ar fi fost singurul, dacă ar fi fost unicul, pe când așa... Și totuși această situație îl înfuria, îi displăcea să se știe amestecat de Alexe printre ceilalți, condamnat, blamat, afundat până la gât în marea mișcătoare a luptei pentru supraviețuire, a supraviețuirii cu orice chip. Oare el, Alexe, avea conștiința pe deplin curată, expresia de "a face rost de" îi era cu totul străină? Nu era chiar așa. Când Nina s-a operat de apendicită l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
bloca ușa asta nu te-aș mai deranja din somn cu soneria îi va spune el cu ton de reproș, Știi că-mi este frică de hoți, va mormăi ea cu același ton de reproș și ca o pată albă, mișcătoare, va străbate holul întunecat către dormitor, o va auzi cum se trântește în pat, cum își caută poziția și-și cuibărește obrazul în pernă... Deocamdată Ovidiu doarme împăcat, obosit și mulțumit după dragoste, îmbăiat, deocamdată e al ei, al ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu mâna pe coada ibricului, mintea ei pendula în gol. Scoase cu gesturi mecanice ceștile din dulap, le așeză pe masă, apoi culese cu lingurița spuma, așeză din noi vasul pe flacără. Curând suprafața lichidului se umplu de spume, dese, mișcătoare, se cățărau pe pereții ibricului. Răsuci butonul aragazului. În timp ce aștepta să se depună zațul, privi jos pe fereastră. Mașina lui albă era acolo, parcată ostentativ în vechiul loc de odinioară. Și doar îl rugase de atâtea ori să-și lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
gest de mândrie la el, nelămurit. Ce mai este? Nu știu, mă întreb de ce continui să mă bălăcesc în mocirlă, m-am săturat de asigurări și dezmințiri, în tine nu pot să am nici o bază, ești mai rău decât nisipurile mișcătoare, cu mult mai rău! Femeia se lăsă să cadă exasperată în fotoliu. Iar începea! Gestul îi era cu adevărat teatral. Ridică și spre tavan ochii. Ce-am mai făcut, pentru Dumnezeu, zise și-și ridică palmele. Cămașa străvezie de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
eu nu știam asta, eu eram pe spate, mă odihnesc, nu dorm, pe ceva ca un pat, ca o saltea, ce bine că sunt oameni în jur, ce bine că dansează, nu-i vedeam, doar umbrele mâinilor în aer cumva, mișcătoare, și trupul meu care nu mai putea, nu mai voia nimic și nu-l mai simțeam, îl abandonasem în drum spre bucătărie din 3 pași pe lună, o dâră de vomă mi se scurgea în chiuvetă, ahhh, iar am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
împodobind-o cu o luna de argint și mii de diamante cerești. Totul se pregătește de culcare. Satul e plin de licurici uriași care se sting și se aprind. Liniștea e din nou stăpână pe pământ. În iarba mătăsoasă și mișcătoare, sute de greieri își cântă serenadele. Aerul s-a răcorit. Vântul susură ușor legănând frunzele. Simt cum mă cuprind fiori reci, de gheață. Luna îmi zâmbește palidă și necăjită de pe cer. Ecoul șters al unor lătrături a pătruns în ogradă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Am rămas absolut nemișcat câteva secunde înainte să așez paharul pe podea, având grijă să nu-mi dezlipesc ochii de la ecran. Era ceva îndepărtat și viU în adâncimile zgomotului alb - o alunecare însuflețită de gânduri înotând spre suprafață, un corp mișcător de concepte și imagini pe jumătate întrezărite. D i s T an ț ă m-am dat încet jos de pe sofa și m-am târât pe podea, spre televizor, încercând să pătrund mai adânc cu privirea în vastele profunzimi ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
din pixeli. Un Volkswagen cenușiu din pixeli trecu prin cadru, rulând pe drumul care ieșea din imagine. Am ridicat degetul ca să ating suprafața vederii, dar nu exista nici o suprafață. Degetul meu trecu drept prin ea și deveni o altă parte mișcătoare a sa. Am împins înăuntru palma, apoi tot brațul. Am simțit aerul rece și ploios, aerul real din cealaltă parte a vederii. M-am uitat fix la imagine, mi-am convins mâna din pixeli să se strângă într-un pumn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Textura oglinzii pare tot mai moale și mai apoasă, pe măsură ce se presează în ea. Privirile li se întâlnesc în sticla oglinzii, în timp ce umărul stâng penetrează ușor în lumea jocului secund. Numai că aici imaginea nu este perfectă, ci deformată și mișcătoare. Asemănarea îi pare, acum, izbitoare. Deci tu ești Narcis, am știut-o întotdeauna! spune sicraN dispărând lent în masa de ape a oglinzii. Și pe suprafața ei, ce redevine plană, pe locul prin care a dispărut, se desenează singură o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
floarea-soarelui trimisă de Maurizio Pulcheriei... Ce vreți, sunt un înger de modă veche și am fost întotdeauna intimidat de tehnica asta modernă ce pare să interfereze foarte tare cu energiile și instrumentele noastre. Gestul lui Maurizio mi s-a părut mișcător și, cum am intuit că el nu se va întâmpla decât o dată, am simțit nevoia să-l eternizez, așa că m-am gândit că trebuie făcut ceva ca floarea să dăinuie. Deci, Pulcheria s-a îndrăgostit de bărbatul ce putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
albastru intens, se iveau din solul uscat, secătuit de clorofilă. Chiar pe margine, curgea șerpuit o caravană de frunze mici, ce fremătau ca niște vele prin aerul crispat al amiezii și oceanul de colb roșu. O flotă infinită de frunze mișcătoare purtau sub ele, abia perceptibil, complicate mecanisme nervoase și negre, ce-și croiau frenetic drum printre pietrele roșii și firele argintii de iarbă. Șirul nesfârșit de vele cobora neobosit cu drumul, într-un ritm infernal, ordonat, disciplinat, și-n paralel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]