351 matches
-
OIER] Dar visterul? Ține pasu-asupra tinerei femei. II [BOIER] O! visterul e-un prieten și-al lui Vodă și al ei; O urmează de aproape... plânge sigur chiar și el Pe-un viteaz atât de mare. [I BOIER] Visterul? Un mișel! El a pus la cale toate, nu degeaba e pe-aproape. El s-a înțeles cu dânsa ca de Gruie să o scape, Și muierea ce-a iubit-o Gruie chiar a fost unealta, Tot ca una sunt cu toate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
azi, dar mâne; Ai ținut una și bună, dreaptă inimă de câne, Și-n zădarnica ta luptă te urma un ochi mereu... Un prieten care ție-ți părea dușman... [el] sunt eu. Ai murit prin viclenie și ucis de un mișel, {EminescuOpVIII 222} Tu, ce ai putut ucide șapte sute cum e el, Mai mult... fruntea ta cea moartă e mânjită de rușine, Mai mult... și dreptate-ți face... altul nu... unul ca mine. Mai mult... pentru al tău nume, pentru-ai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
inimă sfâșiată. * sf. Gheorghe călare p-o vijelie neagră în chip de cal * 2257 și spezile albe * 2254 Soarele părea tras la față. 2258 Ceru-ngălbenise de mânie în ajunul răzbunării sale asupra pământului. * {EminescuOpVIII 248} Caii fugeau ducând sufletele mișeilor. Românii - o adunătură nemărginită cărora el se pune unul, spre a li înmulți prețul în mii de mii. * Turcii sub buze de foc cu dinți de zăpadă - cu cari rânjesc ura lor cea rece ca moartea, cea caldă ca uraganele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu le vine. Ci Achil nu-i mai încearcă, ci cu ea de mână vine Și li-o dă în samă... [MUȚI] Prostul, numa gura [î]i de el! De-o iubește pe Brizeis de ce-o dă ca un mișel? I-aș fi dat eu lui mireasă... să fi fost eu acolo [Î]i umpleam de bodaproste de nu știau încotro, Îi făceam pe toți tocană, rupeam gîtu[l] ca la vrăbii Și-mi duceam apoi acasă mirmidonii pe corăbii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
hac. tare frumos ți se mai șede. Spune mai departe. măi badeo Vezi, măi badeo - ia așa se-nvață carte Lasă și Achil acela, numai gura e de el! De i-a fost dragă Brizeis ce o dă ca un mișel? Ține-ți gura! ia ascultă! Din... franceză n-ai știut măcar o boabă Iar din lecția de franceză mai că n-ai știut nici bechi Din franceză mai că n-ai știut nici bechi, Bine-ar fi să aibi un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nici o iotă, eu învăț ce scrie moșu. - Moșu-tău. Tare-i cu minte și moșu-tău cela. - Este, El mi-a dat să-nvăț acuma și" a codrului poveste". - Hai fată... dă-mi o gură... da' tare, știi colo. - Hai mișelule! ia vină și dă mătușii o guriță. - Țoc. {EminescuOpVIII 349} - Dă-mi o gură, măi jupîne [ - (Muți nu vine)] - Hai, nu-mi dai o gură? - Nu vreu, [nu mi-]ești dragă, ca mama. [Cîteva fragmente se situează în chip sigur
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-l invoc, {EminescuOpVIII 456} M-ai făcut de râs și țintă la bătaia [ta] de joc Doi talenți am dat pe tine și tu, chiar cu banii mei, Mi-ai răpit pe cea mai mândră, mai frumoasă-ntre femei O mișel, o pieritorule de foame! Ce să fac Ca onoarea mea atinsă pe deplin s-o satisfac? CHALKIDIAS Orice-ai face hrană trebui să-mi [fi] dat. În al tău loc M-aș lăsa să mor de foame. Iată singurul mijloc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
urmează, prima replică a noului sosit ar putea sugera ceva despre trecutul său. Când domnul John, la care fusese trimis cu o scrisoare de recomandare, Îi explică regulile societății locale, unde cine nu valorează măcar un milion rămâne un „Schuft” (mișel), Schlemihl se grăbește, brusc iluminat, să Încuviințeze, de parcă experiența sa de „acasă” l-ar fi condus deja la aceeași cinică concluzie. Tocmai pentru a nu fi, din nou, un „Schuft”, pare el grăbit să accepte târgul pe care anonimul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
ridici din umeri. Parcă-ai fi străin, nu?! Ce vorbești domnule? Se poate să spui asemenea absurdități?! Acolo unde nu e moral, acolo e corupție! Guvern de bandiți! Îți place ce fac mizerabilii!? Ce citești porcăria aia, domnule? Ești un mișel! Destrăbălați, derbedei, haimanale! Te opresc, măgarule! Ba al dumitale, mojico! Amice, ești idiot! Murdar! Curat murdar! 8. Intră Rică, în uniformă de sergent de gardă civică sau vardist. Fluieră cu un fluier și grupul tace. Mai fluieră odată, grupul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
plînge zi și noapte pe morții fiicei poporului meu! 2. O! dacă aș avea un han de călători în pustie, aș părăsi pe poporul meu, și m-aș depărta de el! Căci toți sunt niște preacurvari și o ceată de mișei." 3. "Au limba întinsă ca un arc și aruncă minciuna și nu prin adevăr sunt ei puternici în țară, căci merg din răutate în răutate, și nu Mă cunosc, zice Domnul." 4. Fiecare să se păzească de prietenul lui, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
aduce nenorocirea peste oamenii din Anatot, în anul cînd îi voi pedepsi. $12 1. "Tu ești prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuși să Te întreb asupra orînduirilor Tale. Pentru ce propășește calea celor răi, și toți mișeii trăiesc în pace? 2. I-ai sădit, au prins rădăcină, cresc, fac rod. Ce-i drept, ești aproape de gura lor, dar departe de inima lor! 3. Totuși, Tu, Doamne mă cunoști, mă vezi, îmi cercetezi inima și vezi că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
la Ștefan Luca Pascal, profesor universitar la Facultatea de Științe Juridice a Universității din București, ca să-l atragă În grupul nostru de inițiativă, din care făcea deja parte alt cadru didactic universitar, anume Dumitru D. Panaitescu, fiul eminescologului Perpessicius. Însă mișelul Ștefan Luca Pascal, ca veritabilă iudă, Îl denunță numaidecât pe Dan la securitatea din Calea Rahovei. În seara următoare (6 noiembrie 1956), va fi arestat Dan, iar, apoi, În cursul lunii noiembrie din același an, vor fi Întemințați, succesiv, toți ceilalți
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
vechi izvor de desfătare? Acolo jos vei auzi cum crește Suspinul gloatei ce-n tumult pestriț A doua moarte hohotind cerșește. Și-ai să mai vezi pe cei ce-s mulțumiți Să ardă-n foc, căci și de-au fost mișei, Nădejde trag s-ajungă fericiți. Pe urma mea, spre-a ta scăpare deci Alungă-ți pașii și la drum pornește, Iar eu te-oi duce către loc de veci.” „Și du-mă astfel încât curând s-ajung La sfântul Petru și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
numai cuvântul vorbit putea exprima gândirea umană. Primele mărturii scrise în țara noastră despre persoanele cu deficiențe apar în documente vechi<footnote Unele documente datează din vremea lui Petru Rareș, Matei Basarab, Vasile Lupu. footnote> ce conțin referiri la "miluirea mișeilor, calicilor și a săracilor" cuvântul mișei având sensul de infirmi: orbi, ologi, surzi, etc. În „Pravila de la Govora”<footnote Pravila de la Govora, este o traducere a călugărului erudit de la mănăstirea Bistrița, Mihail Moxa (sau Moxalie), a unui text slav, care
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
umană. Primele mărturii scrise în țara noastră despre persoanele cu deficiențe apar în documente vechi<footnote Unele documente datează din vremea lui Petru Rareș, Matei Basarab, Vasile Lupu. footnote> ce conțin referiri la "miluirea mișeilor, calicilor și a săracilor" cuvântul mișei având sensul de infirmi: orbi, ologi, surzi, etc. În „Pravila de la Govora”<footnote Pravila de la Govora, este o traducere a călugărului erudit de la mănăstirea Bistrița, Mihail Moxa (sau Moxalie), a unui text slav, care redă un monocanon bizantin (culegere de
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
noastre... dacă veți vedea cartea domniei mele... să aveți a lăsa în pace de dajde, și de zloți, și de lei, și de taleri, și de galbeni, și de orți și de tote dările și angheriile, câte sântu pre alți mișei în țara domniei mele, satul Voroveștii, ce iaste a svintei mănăstiri, a Galatei de Sus,... pentru căci ei sântu poslușnici svintei mănăstiri... Așijderea, să fie în pace de deseatină de stupi și de goștină de mascuri, precum le scriu și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
slujbașii domnești „a lăsa în pace doăspredzece casă din Galata de Sus, de pe lângă mănăstire, de dajde și de zloți, și galbeni, și de taleri, și de lei, și de orți, și de toate dările și angheriile câte sântu pe alți mișei... pentru căci i-am lăsatu să fie poslușnici la sfânta mănăstiri a Gălății”. N-am încotro și trebuie să spun un lucru care nu face cinste tagmei călugărești... Dacă-i musai, atunci spune-l, părinte. Să nu crezi, dragule, că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ucigă călugărițile, pentru acesta lucru le-am întărit pre dânsele... cu doisprădzece oameni poslușnici ca să fie lăcuitori lângă svânta rugă, iar de la domnia me vor ave scuteală, vor hi în paci de dajde... de toate câte vor hi pre alți mișei la ocolul târgului Iașilor... Așijderea și satul Socola și Iezărenii să aibă a lucra svintei mănăstiri într-o lună trei zile la toate trebile... și să aibă a lua de-a dzece din pâine și din fânaț, și din legumi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a angajat la Șichiva, la gater. Când să-l plătească, au zis că nu mai au bani. «Mamă, vin atâția străini pe valea mea, trăiesc bine și pentru mine nu-i loc!...» Noroc că Ionuț muncește la Forestar, fabrica lui Mișel din Canada. Am luat-o și pe Andreea de la casa de orfani din Petroșani. Voiam o fată. Avea cinci luni. Acum are șapte ani. Mama ei n-a vrut s-o înfiez, dar mi-a lăsat-o s-o cresc
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și se lățește mai cu samă de când administratorul politic al Greciei, Ioannes Spyriodionakis, făcuse asemenea cauză comună cu rebelii. Împăratul, suferind de podagră, chinuit și de remușcări atât pentru zizania cu văru-său, protostratorul Kamytzes, cât și pentru că numise administrator pe mișelul de Spyriodionakis, se-mbărbătă în sfârșit, strânse o oaste considerabilă și formă din ea două corpuri de armată. În fruntea corpului de espediție, menit a merge contra lui Spyriodionakis, puse pe ginere-său Alexie Paleologul, om cu minte și viteaz
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care n-au avut curajul meu și n-au știut să se limiteze la rolul de spectator. E posibil? Să-ți petreci viața pedepsind pe cine nu va ști niciodată că a fost pedepsit? Ai vrut să devii Homer? Ține, mișelule, și crede. Îl urăsc pe cel care Încearcă să-mi vândă o iluzie de pasiune. 41 Când ne reamintim că Daath e situat În punctul În care Abisul retează Stâlpul din Mijloc și că În vârful Stâlpului din Mijloc se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de guler pe ofițerul inconștient. Era prea furioasă ca să plângă. ― E mort de frică, ce mai! (Îl ridică pe Gorman cu o mână și strânse pumnul pentru a-i urla în față:) Trezește-te, speriatule! Trezește-te, dracu'! Te belesc, mișelule! Hicks se strecură între Vasquez și locotenentul inert și vorbi femeii cu glas căzut dar autoritar. Privirea-i era dură. ― Oprește-te. Lasă-l... imediat. Se priviră. Vasquez îl mai ținea pe Gorman când ceva fundamental îi străpunse furia. Infanteriștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
nu-i mai Învii! - și dă să-l bată pe umăr cu prietenie. Tata holbează ochii albi-albi. Îl loveșe peste mâna Întinsă. Și-l Înjură. În românește și-n rusește, Îl ’izduiește dintr-una-n alta, Îl face porc și svoloci și mișel și hahol; și ceva de stuchin-sân Îi zice - asta, Moș Iacob mi-a spus că e cea mai cumplită Înjurătură la Ruși, dar eu nu Înțeleg: bine-bine, stuchitul nu-i frumos, ba chiar urât - Însă nici Înjurătură adevărată nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Nu-l știu, trăiți, domnul căpitan... —Așa? Ia arată limba... Soldatul scoase limba, apoi o trase înapoi, se încreți la față, își plecă capul pe umăr și se apucă cu amândouă mânile de pântece. —Ai devastat o grădină de pruni, mișelule! zise doctorul vesel. Hai, marș în căruță! suie îndărătul moșneagului... Când se sui soldatul cu luare-aminte, privindu-ne cu coada ochiului, în căruță, dindărătul moșneagului sări în pulberea drumului, peste draghini, un țânc numai în durligi, cu capul gol, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nici un fir de păr și nici un pai nu se clintește aici pe pământ fără știrea lui Allah cel veșnic. N-avem nimic de făcut. Să ne închinăm și să ne supunem. Marele Soliman s-a simțit mai mic decât toți mișeii împărăției sale și două lacrimi i-au izvorât din ochi. Le-a alungat cu mâna stângă în lungul bărbii. Vinovații... vinovații... a șoptit el. —Allah va lumina înțelepciunea domnului meu... a răspuns bătrânul. Ce să fac, Selim-Hafiz? Bătrânul s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]