962 matches
-
culoarea castanelor coapte, o pereche de ochi verzi, iscoditori, o gură acoperind o jumătate de față într-un rânjet mai mult diabolic decât îngeresc, îl definesc pe vecinul meu de la parter, Mihăiță, un puști de patru ani, căpetenia mogâldețelor care mișună pe scările blocului în care locuiesc eu. De dimineață, cu răcnete care alungă stolurile de păsări pe o distanță mai mare de un kilometru, micul meu vecin se năpustește cu tricicleta sclipitoare pe sub ferestrele doamnei Cristina, băgând-o în sperieți
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
că totul era doar de impresie, că nimic din ce auzisem noi despre kemași nu putea fi real. Am numărat, din obișnuință, timpul scurs între un apus și altul, fără a scăpa din priviri adăposturile scunde și solide printre care mișunau cei care ne capturaseră. Fuseseră aprinse focuri și nu îmi rămânea decât să sper că nu se pregăteau să ne frigă. În cele din urmă, am fost înșfăcate și îmbrâncite în fața căpeteniei. Era o namilă de om cu ținută arogantă
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
ființe. Acest sistem natural în care nimic nu se pierde deși totul se transformă este numit lanț trofic în care omul are un rol important. De exemplu omul mănâncă o ridiche care crește în țărână. Țărâna este un conglomerat care mișună de viață microscopică provenită din ejecțiile întregii faune la care se adaugă resturile florei precum frunzele putrezite. Un simplu exemplu, care este redat mult mai amplu în opera Contele de Monte Cristo scris de A.Dumas. De-ar știi omul
VIAŢĂ, VIAŢĂ LEGATĂ CU AŢĂ. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368020_a_369349]
-
cocos, lămâi (destul de nearătoase și de negustoase) și ananași. Doi ananași, fiecare cântărind nu mai puțin de 3 funți, m-au costat un șiling și, cu toate acestea, mi s-a spus că am cumpărat prea scump. În acest bazar mișună oameni de fel de fel de neamuri și popoare, aici putând să vezi o priveliște pestriță a tuturor straielor naționale cu putință din Asia, locul fiind al unei învălmășeli de malaiezi, chinezi, perși, kafri, preoți budiști și căpetenii ale triburilor
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
faci aici complot...>> ”(Capitolul 5, Înapoi la Oranki, p. 202-203) La Mihailovo era un fel de lagăr-filtru, unde se triau și se expediau între solstiții și echinoxuri prizonierii sovieticilor. Dintre toate gările cu rănile de război încă necicatrizate prin care mișunau umbre și stafii, încadrate între garnituri de soldați balșoi-ceasovoi, Voronejul se deosebea prin numărul excesiv de mutilați și invalizi. Garniturile de bou-vagoane nu pridideau să adune mulțimea răniților. O astfel de garnitură a pus față în față într-una din zile
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
mai geme plin de tristețe, ci voi surâde încrezător știind că noua mea tinerețe e plămădită din viitor. Nu-mi pasă Merg înainte, nu mă mai sperii că viața-mi cere mai mari dobânzi, că-n ale sale crunte siberii mișună-n haite noi lupi flămânzi. Chiar dacă soarta mai rea, mai cruntă flutură-n zare un negru văl, eu cu speranța fac zilnic nuntă și-n a ei rouă fața mi-o spăl. Nu-mi pasă dacă mai cad din creste
RUGÃ NU-MI PASÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367594_a_368923]
-
Acasa > Orizont > Opinii > "SEVĂ" "PRIMĂVARĂ" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului Sevă Stropi de lumină picură norii când pe-a mea boltă se înghiontesc și dacă-n noapte mișună zorii, de-un timp îmi pare că e firesc. Nu mă mai miră că sunt un altul care se simte-n mine stăpân, în zbor frenetic schimbându-mi saltul și-n flori superbe stogul de fân. Stinsele mucuri sunt mândre
SEVÃ PRIMÃVARÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367644_a_368973]
-
și dureros, al mânjirilor făcute de tâmpiți, abjecți, hoți, demagogi, descreierați și ghiolbani, perverși cocoșați în locuri de sus, de cel mai de sus cu putință, ca maimuțe-le-n copac. Cu gorilele lor cu tot! Sau dimpotrivă, îi găsești mișunând pe unde nici n-ar trebui... Revista Booklook din Iași împlinește, cum se știe, 10 ani de apariție consecventă și fructuoasă! Un bun prilej să-mi reamintesc că directorul acestei publicații, minunatul scriitor M.B.B., care este prieten cu mulți scriitori
BUCURIE CU BOOKLOOK ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367710_a_369039]
-
au dus-o pe acoperiș prin tubul de ventilație, etc. Variantă credibilă sau îndoielnică, foarte puțin plauzibilă. Pericolul real și cel mai mare îl reprezenta însă fluxul și refluxul, curenții nestatornici ai golfului și nu în ultimul rând rechinii, care mișunau zi și noapte și ar fi fost atrași de orice sângerare sau carne de om în apropiere, în câmpul lor de orientare prin mecanismul biologic de sonare. Doar un singur evadat a reușit să ajungă la țărm prin înot și
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
VIEȚII Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-am coborât privirea...Căzut în contemplare, Înfiorat de gânduri, de farmec și splendoare, M-am contopit cu huma și zecile de gâze, Ce mișunau haotic într-un morman de frunze Și copleșit de toate, simțeam a Ta grandoare. Mirosul reavăn, umed, de glie-abia săpată, Îmi amintește iarăși de plugul de-altă dată, De lucrul lui temeinic în primăveri arzânde, De spic, de rodul toamnei
ARCA VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368658_a_369987]
-
tipic dâmbovițene, în locul liniei I, au venit liniile a II-a, a III-a ale partidului totalitar. Transpar, mai ales, prin urmașul pesedist. Urme grele se regăsesc și prin alte partide cu securiștii albiți prin multiple afaceri. Civile. Șobolanii roșii mișună făcând legea în România. Devine tot mai clar că blestemul, ce și-a pus amprenta peste români de atâți ani, nu va lua sfârșit până când firul istoriei nu va fi reînnodat din momentul instaurării Republicii I. 30 decembrie 1947. Printr-
SERGIU GĂBUREAC -NOUA TABLETA DE WEEKEND (50): PUNCTUL 8 DE LA TIMIŞOARA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363619_a_364948]
-
atacuri ale tâlharilor. De multe ori acești însoțitori înarmați erau însă oameni tocmiți chiar de el, ori dacă nu erau tocmiți de el erau înțeleși cu aceștia și ridicau sume frumoase pentru ca negustorii să poată trece prin locurile în care mișunau tâlharii. Iar uneori negustorii plăteau și tot erau jefuiți. Acest fapt avu urmări nefaste pentru economia Iudeii, pentru că negustorii și comercianții crescuseră prețurile, deoarece spuneau ei, trebuiau să plătească taxe și romanilor dar și lui Baraba, printr-o ciudată ,,concurență
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
li se înfășoară în ceva câlțos și parcă niște gheare îi apucă de labe. Îngroziți se dezmeticesc din vraja goanei după aur la auzul unui râs în hohote, însoțit de chiuituri batjocoritoare. Pe suprafața înverzită de mătasea broaștei a lacului mișună șerpi. Flăcările pâlpâie din ce în ce mai slab, luna își face apariția doar cu câteva raze printre crengile înverzite ale arborilor, iar dracii se desfată în plăceri nebunești cu cele patru ființe umane cărora strălucirea metalului prețios le luase mințile și-i aruncase
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
de cea mai bună calitate și tărie, iar tot omul gospodar ține în magazie sau chelar câte un butoiaș cu astfel de licoare. Rușii noștri ,,eliberatori” - vorba vine -, numai ce au descins în comuna noastră, că au și început să mișune prin curțile și gospodăriile localnicilor, obligându-i să le dea alimente și băutură. Mai toți oamenii, de frică, dar și din bun simț creștinesc, s-au conformat, evitând urmări neplăcute. Numai unul, vecin cu cimitirul comunal, în satul Ferigile, poreclit
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
vara pe înserat, se simțea de departe. Îmi aduce aminte de partea mea preferată din Jardin du Luxembourg, îi spusese nu de mult, pronunțând graseiat, un emigrant ce se întorsese pentru scurtă vreme ca să-și vadă locurile de obârșie. Vara mișunau emigranții veniți să-și cheltuiască banii făcuți prin străinătăți. Asta se va întâmpla până când nu va mai rămâne pe aici niciun cunoscut, nicio rubedenie care să-i invidieze pentru banii lor, observase vânzătorul de ziare din colț, auzindu-le discuția
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
multora dintre cetățeni. Tiberius aflase acest lucru și de aceea își îndreptase bunăvoința sa către provinciile imperiului care de altfel l-au și iubit și stimat în detrimentul Romei care mocnea de ură împotriva sa. Făcuse apoi curățenie printre pirații care mișunau prin Mediterana și cu precădere în jurul Italiei și aproape că reușise. Ideea de Mare Nostrum avea acum o altă greutate. Cezar și mai apoi Octavian doar îngrădiseră marea cu teritorii cucerite de legiunile imperiale. Tiberius cucerise marea însăși. Roma lui
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
din capitală și nu pentru calitățile de comandant ce ar fi trebuit să le aibă. S-a arătat ferm în poziția adoptată. A comis însă o mare greșeală. Nu a putut să renunțe la vizionarea filmului câtă vreme soldații întărâtați mișunau în jurul clubului scăldat în lumina lăptoasă emanată de televizor. În derularea imaginilor de pe ecran silueta comandantului de pluton devenea cănd fantomatică cănd proeminentă în timp ce jocul umbrelor scaunelelor libere din club era ca o chemare irezistibilă pentru cei de dinafară. Soldații
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
Cac tebea zovut?- mă întreabă ea, adică cum mă cheamă. Tobit, îi răspund eu. Tobit din Biblie, zice, ai nume de om bun, vreau să te salvez și nu știu cum. O să mă mai gândesc... Acum nu poți să pleci, prin sat mișună partizanii...Poate la noapte. Dar să mergi numai pe câmp. „Eu, Tobit, în toate zilele vieții mele am umblat pe căile adevărului și ale dreptății și am făcut multe binefaceri fraților mei și poporului meu, care venise împreună cu mine la
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CINĂ DE TAINĂ PE PLANETA PERFECTĂ Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Planeta perfectă e plină de panseluțe, o mulțime de fluturi mișună între ele... niciodată bătrâni. Sensul iubirii a fost demolat cu o supernovă iar sufletul suferă și acum o fractură deschisă; lucrurile stau oarecum în tridimensional deși, după gimnastica mușchiului abdominal, nu reușesc să-mi văd tot spatele în 3D. Sunt
CINĂ DE TAINĂ PE PLANETA PERFECTĂ de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366544_a_367873]
-
depărtare sau apropiere stau tolănite într-o simetrie aproape perfectă - precum configurările misterioase din platoul arid de la Nazca (din Peru) ale presupușilor invadatori extratereștri (veniți pe acele tărâmuri cine știe când!) - fânul uscat de pologari ce abia se zăresc cum mișună în aerul irespirabil și fierbinte al soarelui nemilos, pregătind copițele și țarcurile clăilor ce vor păstra neatins locul cu fânul gata de iarnă în fața animalelor sălbatice sau ale altor rumegătoare flămânde de la stânele și hareapele din vecinătățuri. O cheamă Filofteia
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
cu amazoanele mele! - Aha! exclamă generalul. Văd că e plin de amazoane aici. Vă las să vă faceți treaba! Acesta ieși imediat și închise ușa, fără ca prințesa să mai apuce să adauge ceva. O mie de gânduri începură să îi mișune prin cap: “Cine se crede omul ăsta? Cum își permite, un general, să vorbească așa cu ea? Mai ales că se cam știe că e fata lui Antal! E războinic? Ei, lasă că va vorbi ea cu tatăl ei, să
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
la rădăcina unui măr pe care l-am plantat în grădină. Ploua. Fiul lui mi-a ținut umbrela când mi-a venit rândul să iau din urnă cu o lingură și să depun praful acela în adâncitura din pământ. Lupo mișuna printre picioarele noastre. Nu mi s-a părut că ar fi mirosit ceva suspect. Țărâna aia nu mai avea nimic în comun cu fostul lui stăpân. Din reflex, țineam palma întinsă sub lingura cu care presăram cenușa. Parcă încercam să
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
dar nu aveam ce face dacă doream să văd orașul. Din când în când din cauză că mă durea fundul de la lemnul noduros, mai mergeam pe jos când caii erau la pas. La un moment dat văd că se zărește o mogâldeață mișunând în urma noastră. Am bănuit că este un câine și cât pe aci să sar în căruță de frica câinelui și să-mi deconspir prezența. Am văzut că mogâldeața se gudura la picioarele mele și imediat am înțeles că de fapt
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
Publicat în: Ediția nr. 1026 din 22 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Nouă kilometri taie genunchii munților între Piatra Neamț și Bicaz, până la Vaduri. În urma pasului răscolitorului munților, Calistrat Hogaș, urcă și coboară azi șarpele cenușiu al unei șosele pe care mișună ca furnicile mașini, într-o vervă ce tulbură tihna milenară a Moldovei. Sfârșitul de cale de la Vaduri e începutul unor cărări încolăcite printre casele care, oricât sunt de aspectate, după arhitectura de azi și mărimea pereților, dau în vileag viața
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
dar nu aveam ce face dacă doream să văd orașul. Din când în când din cauză că mă durea fundul de la lemnul noduros, mai mergeam pe jos când caii erau la pas. La un moment dat văd că se zărește o mogâldeață mișunând în urma noastră. Am bănuit că este un câine și cât pe aci să sar în căruță de frica câinelui și să-mi deconspir prezența. Am văzut că mogâldeața se gudura la picioarele mele și imediat am înțeles că de fapt
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]