884 matches
-
față de Monilia laxa și Polistigma rubrum, iar Trichoderma viride față de Pythium sp., Monilia laxa, Alternaria porri, Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea, Verticillium alboatrum etc. Unele specii de Penicillium inhibă dezvoltarea agentului patogen Gäumannomyces graminis etc. De asemenea, s-a evidențiat că miceliul speciei Trichoderma hamatum penetrează hifele de Rhizoctonia solani prin liza pereților celulari cu ajutorul enzimelor b-1,3 glucanază și chitinază (fig. 6). Folosirea antibioticelor și fitoncidelor. Antibioticele sunt produse de metabolism ale unor ciuperci sau bacterii, care deși au un cost
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
S-a constatat că soiurile cu peridermul subțire, sunt mai atacate de mană, ceea ce determină cultivarea soiurilor cu tegument mai gros, în zonele cu impact mare al patogenului. Biologia patogenului. Agentul patogen se transmite de la un an la celălalt prin miceliu de rezistență din tuberculii infectați din anul precedent. Primăvara după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde fructifică, formând un miceliu extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
determină cultivarea soiurilor cu tegument mai gros, în zonele cu impact mare al patogenului. Biologia patogenului. Agentul patogen se transmite de la un an la celălalt prin miceliu de rezistență din tuberculii infectați din anul precedent. Primăvara după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde fructifică, formând un miceliu extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale plantelor. Pe acestea va apărea o generație nouă de sporangi, care va constitui sursa
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
zonele cu impact mare al patogenului. Biologia patogenului. Agentul patogen se transmite de la un an la celălalt prin miceliu de rezistență din tuberculii infectați din anul precedent. Primăvara după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde fructifică, formând un miceliu extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale plantelor. Pe acestea va apărea o generație nouă de sporangi, care va constitui sursa pentru infecțiile secundare. Boala evoluează sub formă de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
des utilizată în prezent și are efect favorabil, în reducerea atacului bolilor de rădăcini și baza tulpinii (îngenuncherea, pătarea în ochi, fuzarioza); - arătura corectă cu răsturnarea brazdei la 180o, favorizează mineralizarea rapidă a resturilor vegetale, care pot conține, spori sau miceliu de rezistență, care-și pierd viabilitatea;pregătirea unui pat germinativ corespunzător, reduce perioada de răsărire a plantelor și cu aceasta, perioada de maximă sensibilitatea a plantulelor, la atacul de mălură pitică și fuzarioză. 4. Fertilizarea - echilibrată asigură o stare fitosanitară
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
este obligatoriu pentru tăciune, mălură, fusarioză, septorioză. Produsele utilizate pentru acest tratament sunt numeroase, aici fiind prezentate doar câteva exemple, însă, pentru tratarea cariopselor de grâu, se vor alege produse sistemice, care să combată atât sporii de la exterior, cât și miceliul din interior, dar care, să aibă și o componentă pentru combaterea dăunătorilor. - Divident Star 036 FS 1 l/t (mălură, fusarioză, tăciune); - Orius 6 FS 0,5 l/t (mălură, fusarioză, tăciune); - Protilin AL 81 PUS 3 kg/t (mălură
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
bătrâni. Materialul rezultat se distruge prin ardere, în locuri special amenajate. Fructele putrezite și cele mumifiate vor fi îngropate adânc. Astfel, se elimină o mare parte din inoculul aparținând patogenilor Monilinia, Venturia, Physalospora, Nectria. Îndepărtarea la tăieri a lăstarilor cu miceliu de făinare, reduce atacul la flori și lăstari în anul următor. În cazul atacului de Erwinia, se vor îndepărta toate organele cu simptome caracteristice, iar dacă pomul este grav atacat, va fi eliminat în întregine. Dezinfecția instrumentelor cu care se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
liberă + diglucuronat de bilirubinăă, acizi grași, substanțe minerale (fosfați, carbonațiă și apă; colesterolul, fosfolipidele și sărurile biliare reprezintă 80 % din bilă; debitul este de 5001500 ml/24 de ore. Colesterolul Împreună cu sărurile biliare și lecitinele se găsesc În agregate macromoleculare (micelii) care se opun precipitării acestuia:colesterolul este insolubil În apă, dar solubil În bilă datorită faptului că este inclus alături de sărurile biliare; - solubilizarea colesterolului este asigurată numai atunci când raportul colesterol/săruri biliare este mai mare de 1/10; colesterol/lecitine
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
colesterol și formarea nucleului calculos; agregarea cristalelor de colesterol și creșterea calculilor. 2. creșterea concentrației de colesterol În: dislipidemii; obezitate; tratament cu hipolipemiante. - colesterolul este insolubil În soluție apoasă; - lecitina este insolubilă În soluție apoasă; - lecitina și sărurile biliare formează micelii ce pot solubiliza colesterolul și constitui o cale de excreție pentru acesta. - factori favorizanți: 1) sexul și vârsta: raportul bărbați : femei este de 1:3-5 (compoziția chimică a bilei, hiperfoliculinemia, sarcinile); crește cu vârsta: staza; creșterea vâscozității conținutului biliar. 2
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
industria cărnii. Drojdiile din familia Cryptococcaceae, genurile Candida și Torulopsis se folosesc pentru obținerea de biomasă proteică. Majoritatea drojdiilor folosite în fermentația alcoolică aparțin genului Saccharomyces ( Meyen ) Ress, deoarece fermentează bine glucidele. Ele se caracterizează prin faptul că nu formează micelii tipice, produc 1÷4 spori, sunt adaptate la condiții de anaerobioză, iar puterea de fermentare depășește puterea de respirație. Specia Saccharomyces vini numită și Saccharomyces cerevisiae Hansen reprezentă aproximativ 80% din toate levurile genului Saccharomyces din sucurile de fructe în
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
din care cauză talia lor este cu 10-15 cm mai mică decât a plantelor sănătoase Spicele ieșite din burduf sunt albe, fără semințe iar la baza paiului, se observă că internodurile unu și doi sunt negre, datorită morții țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre organele de rezistențăale ciupercii. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică, plantele sunt culcate la pământ în diverse direcții, căderea fiind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fiind produsă de curenții de aer puternici ai zilei când baza plantei a fost total putrezită. Plantele din vatra de atac se smulg ușor (pentru că au rădăcinile distruse), iar pe resturile de rădăcini se mențin particule de sol reținute de miceliul ciupercii (fig. 3). Transmitere-răspândire. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca rezistă sub formă de organe de rezistență și de miceliu pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente cu cereale păioase, boala poate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de atac se smulg ușor (pentru că au rădăcinile distruse), iar pe resturile de rădăcini se mențin particule de sol reținute de miceliul ciupercii (fig. 3). Transmitere-răspândire. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca rezistă sub formă de organe de rezistență și de miceliu pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente cu cereale păioase, boala poate produce pagube mari, vetrele de atac fiind din ce în ce mai mari. Gradul de atac al ciupercii poate fi mărit de umiditatea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apoi ușor roz, mai ales la călcâiele axului sau chiar pe tot spicul, dacă vremea este umedă. Semințele ce apar sunt șiștave, cu facultatea germinativă și masa a 1000 boabe mult scăzută. Transmitere-răspândire. În cursul vegetației infecția este realizată prin miceliul ce poate trece prin sol de la plantă la plantă sau prin sporii purtați de vânt, apă sau insecte. De la un an la altul, ciuperca rezistă pe semințe sub formă de spori, iar în sol, sub formă de miceliu și organe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
realizată prin miceliul ce poate trece prin sol de la plantă la plantă sau prin sporii purtați de vânt, apă sau insecte. De la un an la altul, ciuperca rezistă pe semințe sub formă de spori, iar în sol, sub formă de miceliu și organe de rezistență. Gravitatea atacului este mărită de reacția acidă a solului, de umiditatea între 30-40 % a acestuia și de temperaturile nefavorabile germinării și răsăririi rapide a plantulelor. În solurile alcaline dezvoltarea ciupercii este împiedicată mai ales dacă temperaturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Ciuperca atacă baza plantelor de grâu sau alte cereale păioase și frunzele ce sunt dispuse în rozetă la suprafața solului. La baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de-a lungul tulpiniței, iar pe frunze se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu cu punctuații roz. Atacul se observă în micile porțuni joase ale tarlalelor unde stratul de zăpadă a fost mai gros și apa din topirea zăpezii a băltit mai mult. Vetrele de atac se pot extinde sub zăpadă, frunzele plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o coroană de sporedii(spori mici ). Acestea se unesc prin canale (în forma literei H) și apoi dau naștere la filamente de infecție. Uneori, pe sporedii înainte sau mai adesea după conjugare apar sporediole care pot multiplica ciuperca în sol. Miceliul infecțios pătrunde în plantă pe la baza plantei sau prin răni. Atacul are loc la 9-12șC în condiții de 60 % umiditate a solului și durează până când plantele au 2 cm înălțime. Miceliul crește în același ritm cu planta, ajunge în spic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
conjugare apar sporediole care pot multiplica ciuperca în sol. Miceliul infecțios pătrunde în plantă pe la baza plantei sau prin răni. Atacul are loc la 9-12șC în condiții de 60 % umiditate a solului și durează până când plantele au 2 cm înălțime. Miceliul crește în același ritm cu planta, ajunge în spic, unde în final va apărea o masa de spori negri (fig. 5). Dacă epoca optimă a fost depășită și grâul a fost din greșeală semănat prea adânc, atacul de mălură este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzelor, pe teci și pe tulpini apar grupuri negre, subepidermice de spori de rezistență (fig. 7). Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație, în toamnă și în primăvară, ciuperca se răspândește prin spori de vară. În timpul iernii rezistă sub formă de miceliu de rezistență în țesuturile frunzelor sau sub formă de spori de vară, dacă iernile nu sunt prea geroase. Ultimele generații de spori care apar în vară, asigură infecțiile pe plantele tinere din samulastră și apoi sporii formați pe acestea vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spori aduși de vânturile din N, N-V și V, unde verile sunt răcoroase și umede. Sporii de rezistență nu joacă nici un rol în răspândirea ciupercii dar pot produce uscarea rapidă a frunzelor. Rezistența ciupercii peste iarnă este asigurată de miceliul de infecție, dacă iernile sunt blânde cu temperaturi ce nu coboară mult sub 0șC. În condițiile țării noastre chiar dacă lanurile au fost infectate în toamnă, în primăvară ele nu mai sunt infectate, deoarece sporii de vară și miceliul nu rezistă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asigurată de miceliul de infecție, dacă iernile sunt blânde cu temperaturi ce nu coboară mult sub 0șC. În condițiile țării noastre chiar dacă lanurile au fost infectate în toamnă, în primăvară ele nu mai sunt infectate, deoarece sporii de vară și miceliul nu rezistă la gerurile iernii. Infecțiile de primăvară sunt făcute numai de sporii aduși de vânt din NV sau S. Prevenire și combatere. Cercetările asupra rezistenței soiurilor de grâu la rugina galbenă au evidențiat faptul că în România există acum
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
s-au recoltat nici măcar paiele. Simptome. Apariția simptomelor produse de rugina neagră are loc foarte târziu, către sfârșitul perioadei de vegetație. În ordine, ruginile apar astfel: toamna rugina brună și galbenă, primăvara devreme rugina brună care iernează la noi ca miceliu de rezistență în frunze, apoi rugina galbenă și mai târziu rugina neagră. Pe tulpini, pe tecile frunzelor și uneori chiar pe ariste, apar crăpături în care se observă la început un praf roșcat, apoi un praf negru (fig. 9). Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tulpini, pe tecile frunzelor și uneori chiar pe ariste, apar crăpături în care se observă la început un praf roșcat, apoi un praf negru (fig. 9). Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență sau sub formă de miceliu de infecție în mugurii lăstarilor de dracilă. Sporii rezultați din germinarea sporilor de rezistență asigură infecțiile primare de pe frunzele de dracilă și mahonie. Răspândirea ciupercii în primăvară se face prin intermediul sporilor, ce multiplică infecția pe plantele gazdă intermediare, dracilă și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la 20șC. Dacă grâul este puternic luminat și atmosfera este uscată, procentul de germinație, ca și numărul infecțiilor produse de sporii de vară scade foarte mult. Chiar dacă sporii de vară dau infecții pe samulastră sau pe grâul semănat în toamnă, miceliul de infecție piere iarna. Sporii de rezistență nu pot germina imediat, au nevoie de o perioadă de maturație. În primăvară, după ce au rezistat la temperaturi scăzute (chiar -25șC), germinează la temperaturi cuprinse între 5-34șC. Temperaturile mai mari de 35șC și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
11-15 zile. În cazul în care există condiții favorabile de umiditate atmosferică ridicată, într-o perioadă de vegetație se pot forma 7-9 generații de spori. Septoria tritici rezistă peste iarnă sub formă de fructificații cu spori pe resturile vegetale sau miceliu în plantele atacate din toamnă. Ciuperca S. nodorum prezintă mai multe forme de rezistență: miceliu în frunze, fructificații pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Această ciupercă poate infecta și gramineele din flora spontană pe care formează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]