279 matches
-
12.2012 au fost vaccinate antigripal 210.414 persoane, arată datele oferite de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. 2. Pneumonia. Se manifestă prin inflamația căilor pulmonare sau a țesutului pulmonar. Cauzele sale pot fi virale, bacteriene, micotice sau toxice, agenții patogeni responsabili de boala circulând fie pe calea aerului, fie pe cale limfatică sau transportați din alte focare infecțioase ale organismului. Sunt indicate vaccinuri antigripale, respectarea strictă a regulilor de igienă, evitarea contactului cu persoane care au deja
Top 5 cele mai frecvente boli care apar iarna by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/65191_a_66516]
-
au pregătit pentru aceasta în Parohia Romano-Catolică din Giarmata. Cu această ocazie, parohia va fi vizitată de către Pr. Vicar General al Episcopiei de Timișoara, Msgr. Bocskei Laszlo. ( C. V.) Unghii sănătoase Pentru a veni în sprijinul celor care suferă de afecțiuni micotice ale unghiilor, firma „DOMUS M+D“ a lansat campania „Zilele unghiilor sănătoase“, în cadrul căreia pacienții pot beneficia de programări și consultații gratuite la medici dermatologi. Pentru aceasta, se poate suna la tel. 0723-255 113, de luni până vineri între orele
Agenda2004-18-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282378_a_283707]
-
clorinarea se face la întâmplare; cei mai mulți patroni de ștranduri nu dețin aparatură pentru determinarea concentrației de clor în apa de îmbăiere. În aceste condiții, poate crește riscul de îmbolnăvire, cele mai frecvente afecțiuni fiind cele dermatologice de natură bacteriană și micotică, dar și digestivă. Au fost date 3 avertismente și 5 amenzi în valoare de 25 de milioane de lei. Controalele vor continua. O. N.
Agenda2003-25-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281141_a_282470]
-
5. Accidentele unor sindroame posttuberculoase: pneumotorax spontan ce poate fi dat de emfizemul bulos sau de cavernele deterjate, hemoragii prin hemoptizie sau hemotorax. 6. Sindroame posttuberculoase sechelare: tuberculomul, caverne epitelizate ce prezintă complicații cum ar fi hemoptizia, suprainfecția bacterienă sau micotică, emfizemul bulos cortical. 7. Sindroame posttuberculoase parietale ce prezintă fistulizări cutanate tardive 8. Extragerea unor materiale de proteză cum ar fi ulei, bile, bureți 9. Sindroame dureroase postpahipleurite masive sau postintervenție chirurgicală 10. Sechele ale tratamentului chirurgical: cavități restante, cavități
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
gaze În stomac, dar mai ales În intestinul subțire și gros. BĂTĂTURĂ: Îngroșarea circumscrisă a pielii În locurile unde este supusă la presiuni mari, mai ales când se folosește Încălțăminte incomodă. BLEFARITĂ: inflamația pleoapelor produsă de diferite infecții microbiene, virale, micotice sau parazitare, ca și În urma acțiunii unor agenți fizici sau chimici. BRADICARDIE: rărirea ritmului cardiac. BRONȘITĂ: inflamația bronhiilor, produsă de cele mai multe ori de infecții microbiene, evoluând independent sau În cadrul unei boli infecțioase. Se manifestă prin tuse cu expectorație, de obicei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cimbru, anason - AFRODISIACE: trandafir, paciuli, ylang-ylang, santal, menta, busuiocul, iasomia, scorțișoară, țelină Pentru eliminarea răului de automobil - ulei de mentă, brad si eucalipt. Acțiunea antimicotică, antimicrobiană și antihelmintică a uleiurilor eterice este verificată în terapeutica plăgilor externe, în diferite afecțiuni micotice interne și externe și în combaterea viermilor intestinali. Cele mai importante acțiuni stimulante se evidențiază la nivelul glandelor cu secreție externă ale tubului digestiv, aparatului respirator sau în activitatea hepatobiliară și în filtrarea renală. Uleiurile esențiale au o remarcabilă acțiune
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
adevărate” (conțin în structura peretelui lor toate cele trei straturi ale peretelui aortic) ale aortei pot fi clasificate în: - anevrisme degenerative ale mediei (după cum se asociază cu degenerescența mediei), - disecția aortei, - boli de țesut conjunctiv, - traumatisme deschise, - aortite, - infecții primare micotice, - preexistența unui graft inserat, - anomalii congenitale. Anevrismele care nu sunt căptușite cu intima peretelui aortic se numesc „false” sau pseudoanevrisme. Contrastând cu anevrismele fuziforme care implica întreaga circumferință a aortei, falsele anevrisme au deseori un aspect sacular, mimând anevrismele saculare
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
o serie de semne locale, regionale și generale. Unii agenți patogeni se însoțesc de manifestări clinice asemănătoare, caracteristice, cu o anumită specificitate, care vor constitui așazisele leziuni inflamatorii specifice. În cadrul infecțiilor chirurgicale specifice cronice, vom aborda infecția bacilară, luetică și micotică. 7.2. TUBERCULOZA Afecțiune pur medicală, tuberculoza, prin localizările ei secundare sistemice (limfoganglionare și osteoarticulare) și organice (pulmonare, digestive , uro-genitale), intră sub incidența terapeuticii chirurgicale, ca tratament asociat terapiei specifice cu tuberculostatice. 7.2.1. ETIOPATOGENIE Villemin în 1865 a
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
reacție devine pozitivă la câteva zile de la apariția șancrului, rămânând astfel toată perioada secundară și este inconstantă în perioada terțiară. 7.3.5. TRATAMENT Tratamentul este pur medical, doar erorile de diagnostic ajungând sub incidența tratamentului chirurgical. 7.4. INFECȚIILE MICOTICE O serie de levuri parazite pot provoca infecții la om, manifestate prin leziuni polimorfe ce pot simula: tuberculoza, tumorile, sifilisul, morva, etc. Varietatea manifestărilor clinice produsă de infecția micotică se explică prin polimorfismul lezional anatomo-patologic asociat: hiperplazie, infiltrație, scleroză, degenerescență
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
erorile de diagnostic ajungând sub incidența tratamentului chirurgical. 7.4. INFECȚIILE MICOTICE O serie de levuri parazite pot provoca infecții la om, manifestate prin leziuni polimorfe ce pot simula: tuberculoza, tumorile, sifilisul, morva, etc. Varietatea manifestărilor clinice produsă de infecția micotică se explică prin polimorfismul lezional anatomo-patologic asociat: hiperplazie, infiltrație, scleroză, degenerescență. Infecția micotică poate afecta toate țesuturile organismului și poate fi localizată sau generalizată. Diagnosticul este susținut de datele clinice și de laborator: clinic micoza evoluează ca o formațiune tumorală
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
serie de levuri parazite pot provoca infecții la om, manifestate prin leziuni polimorfe ce pot simula: tuberculoza, tumorile, sifilisul, morva, etc. Varietatea manifestărilor clinice produsă de infecția micotică se explică prin polimorfismul lezional anatomo-patologic asociat: hiperplazie, infiltrație, scleroză, degenerescență. Infecția micotică poate afecta toate țesuturile organismului și poate fi localizată sau generalizată. Diagnosticul este susținut de datele clinice și de laborator: clinic micoza evoluează ca o formațiune tumorală care se ramolește și se ulcerează vindecându-se printr-un proces de scleroză
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
care poate fi administrată și pe cale parenterală. Doza este de 1g/zi și crește progresiv până la 612g/zi. Tratamentul iodurat durează mai multe săptămâni până la vindecare și se menține 2-3 săptămâni după vindecare. 7.4.2. MICETOAMELE Reprezintă tumori inflamatorii micotice, conținând granulații de formă dimensiuni și culoare variabilă formate din filamente micotice întrețesute și care pot fi eliminate la exterior prin traiecte fistuloase. Peste 50 de ciuperci realizează aspectul clinic de micetom, pe care însă putem să le clasificăm după
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
și crește progresiv până la 612g/zi. Tratamentul iodurat durează mai multe săptămâni până la vindecare și se menține 2-3 săptămâni după vindecare. 7.4.2. MICETOAMELE Reprezintă tumori inflamatorii micotice, conținând granulații de formă dimensiuni și culoare variabilă formate din filamente micotice întrețesute și care pot fi eliminate la exterior prin traiecte fistuloase. Peste 50 de ciuperci realizează aspectul clinic de micetom, pe care însă putem să le clasificăm după morfologia parazitară în două mari categorii. Actinomicoza, formată de ciuperci ce determină
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
și o bază care sângeră ușor. Tumora este localizată cel mai adesea la nivelul degetelor, palmei și în mod excepțional la nivelul porțiunii mijlocii a buzei inferioare. Denumirea de botriomicom provine de la asemănarea sa cu o formațiune tumorală de etiologie micotică, dezvoltată la cai pe plăgile de castrare contaminate cu botriomices. La om, din punct de vedere anatomopatologic și microbiologic, specificitatea acestui așa-zis botriomicom este contestată. Astfel, histologic el este asemănător cu un burjon cărnos dar cu aspecte de hipervascularizație
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
țesutului fibros, Kuttner propunând denumirea de granulom telangiectazic. Din punct de vedere microbiologic nu este vorba de o micoză, germenele izolat fiind cel mai adesea un micrococ care are toate caracteristicile stafilococului auriu. Din punct de vedere patogenic, excluzând etiologia micotică, se pare că botriomicomul ia naștere și se dezvoltă dintr-un burjon cărnos care evoluează spre hipervascularizație, sub influența microbilor banali și în special a stafilococului piogen. Unii autori, consideră botriomicomul ca un țesut inflamator, cu o dezvoltare exagerată a
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
și combaterea agenților fitopatogeni din culturile forestiere 2.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
și prin tratarea chimică a patului nutritiv/solului și a semințelor. ... (3) Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode chimice. ... 2.1.1.2. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea puieților Articolul 34 (1) Depistarea bolii de natură micotică "putrezirea rădăcinilor puieților", produsă de ciuperci din genurile Rosellinia, Rhizoctonia și altele, se face după prezența puieților uscați sau în curs de uscare și a rădăcinilor putrezite. ... (2) Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
în masă și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale și chimice. ... 2.1.2. Agenți fitopatogeni care produc boli ale lujerilor, ramurilor și tulpinilor În culturi de foioase --------------------- Articolul 35 (1) Depistarea bolii de natură micotică "uscarea puieților de plop", provocată de Discosporium populeum, cu forma conidiană Dothichiza populea, și Cytospora spp., se face pe baza identificării lujerilor uscați și a corpurilor fructifere ale ciupercilor. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, respectiv combaterea ciupercilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
la alin. (1) se face prin metode fizico-mecanice și chimice. ... 2.1.3. Agenți fitopatogeni care produc boli foliare În culturi de foioase --------------------- 2.1.3.1. Agenți fitopatogeni care produc patari foliare Articolul 37 (1) Depistarea bolilor de natură micotică cunoscute sub denumirea de "patari foliare" și produse de speciile de ciuperci din genurile Marssonina, Cercospora, Mycosphaerella, Coccomyces, Phoma și altele se face pe baza simptomelor tipice produse de fiecare specie de ciupercă. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
Prevenirea apariției și a înmulțirii în masa, precum și combaterea agenților fitopatogeni prevăzuți la alin. (1) se asigura prin metode silviculturale, biologice și chimice. ... 2.1.3.2. Agenți fitopatogeni care produc făinarea frunzelor Articolul 39 (1) Depistarea bolii de natură micotică cunoscute sub denumirea de "făinarea frunzelor" și induse de ciuperci din familia Erysiphaceae - cel mai des întâlnită în pădurile de cvercinee este specia Microsphaera alphitoides syn. M. abbreviata - se face după aspectul albicios al frunzelor. ... (2) Prevenirea apariției și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
metode silviculturale și prin combaterea defoliatorilor. ... (3) Combaterea ciupercilor din familia Erysiphaceae se face prin metode chimice. În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.3.3. Agenți fitopatogeni care produc rugini foliare Articolul 40 (1) Depistarea bolilor de natură micotică denumite "rugini foliare" și produse de specii de ciuperci din ordinul Uredinales se face după fructificațiile ciupercilor. (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a speciilor de ciuperci din ordinul Uredinales care produc "rugini foliare" se asigură prin metode
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale, fizico-mecanice și chimice. ... 2.1.3.5. Agenți fitopatogeni care produc înnegrirea frunzelor Articolul 43 (1) Depistarea bolilor de natură micotică cunoscute sub denumirea de "necroze foliare" și produse de ciupercile Venturia spp., Physalospora miyabeana, Glomerella cingulata și Rhytisma spp. și altele se face după petele închise la culoare, prezente pe frunze și pe lujeri. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
se depistează după prezența scurgerilor brune și a cancerelor pe rădăcini, ramuri și tulpini. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea bacteriilor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale și chimice. ... Articolul 51 (1) "Cancerele" micotice, induse de Nectria spp. la fag, Cryphonectria parasitica - syn. Endothia parasitica - la castanul comestibil, Lachnellula willkommii - syn. Dasyscypha willkommii - la larice, se depistează pe baza prezenței leziunilor canceroase pe ramuri și tulpini, precum și a fructificațiilor ciupercilor implicate în procesul infecțios
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
a înmulțirii în masă, precum și combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale și biologice. ... 2.2.2.3. Agenți fitopatogeni care produc necroze pe tulpini În păduri de foioase --------------------- Articolul 52 (1) Depistarea bolii de natură micotică cunoscute sub denumirea de "necroza scoarței fagului" și produse de ciupercă Nectria coccinea se face după prezența fructificațiilor ciupercii și uscarea scoarței infectate. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercii N. coccinea se asigură prin metode silviculturale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
și combaterea agenților fitopatogeni din culturile forestiere 2.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]