2,280 matches
-
50 7 Știința mediului Consiliere de mediu* Iași română IF 120 150 Mediul actual și dezvoltare durabilă* Iași română IF 120 Eco-antreprenoriat* Iași română IF 120 8 Inginerie geologică Geologie de sondă* Iași română IF 120 50 9 Biologie Biotehnologii microbiene și celulare* Iași română IF 120 225 Conservarea biodiversității* Iași română IF 120 Genetică moleculară* Iași română IF 120 Laborator medical* Iași română IF 120 10 Drept Științe penale* Iași română IF 60 250 Carieră judiciară* Iași română IF 60
ANEXE din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282423]
-
Nasta“ ... c) Irina-Roxana Strâmbu - Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ ... d) Odette Popovici - Institutul Național de Sănătate Publică - Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile ... e) Florentina Furtunescu - Institutul Național de Sănătate Publică ... ... ... 8. Infecțiile asociate asistenței medicale, rezistența microbiană și consumul de antibiotice: 8.1. Coordonator: Amalia Șerban - Ministerul Sănătății ... 8.2. Grup tehnic: a) Alexandru Rafila - Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ București ... b) Andreea Niculcea - Institutul Național de Sănătate Publică ... c) Roxana Șerban - Institutul Național de Sănătate Publică
ORDIN nr. 1.609 din 14 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256747]
-
și cetone [ ] . Surprinzătoare a fost și pasivitatea animalelor bătrâne, care nu au ripostat la agresivitatea feroce a celor tinere, lăsându- se mâncate. Și astfel, prin cumularea mai multor efecte psihice, în paralel cu schimbarea regimului alimentar, fără intervenția unor contaminări microbiene, colonia de șoareci s-a stins. Ce interpretări pot fi atribuite acestui experiment biologic impresionant ? Probabil că rezultatele surprinzătoare observate în urma acestui experiment biologic au determinant”marginalizarea”, adică doar publicarea unui scurt rezumat în publicații de difuzare restrânsă Referință Bibliografica
EXISTA O BIOLOGIE A ISTORIEI ? SAU UN EXPERIMENT BIOLOGIC MARGINALIZAT de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377624_a_378953]
-
de secreție, nuclee de condensare și praf bacterian (Mănescu et al., 1996). Acesta din urmă este constituit din particulele de praf pe care aderă microorganisme patogene pentru om sau animale. Într-o atmosferă umedă, cum este cea din peșteri, particulele microbiene se pot acoperi cu o peliculă fină de apă care, mărindu-le masa, determină sedimentarea lor mai rapid decât într-o atmosferă uscată. Valoarea limită a umidității relative peste care aerosolii microbieni încep să se sedimenteze este de 70% (Drăghici
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
atmosferă umedă, cum este cea din peșteri, particulele microbiene se pot acoperi cu o peliculă fină de apă care, mărindu-le masa, determină sedimentarea lor mai rapid decât într-o atmosferă uscată. Valoarea limită a umidității relative peste care aerosolii microbieni încep să se sedimenteze este de 70% (Drăghici, 1982). Durata de supravețuire în aer a microbilor este foarte variată, fiind dependentă atât de caracteristicile fiecărei specii, cât și de diverși factori fizici, precum temperatura, umiditatea, radiațiile ultraviolete ș.a. Cei mai
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
a tendinței de revenire la o agricultură ecologică, proprietățile fertilizanților naturali au început a fi reconsiderate. Guano este bogat în nutrienți, surclasând orice alți fertilizatori organici printr-o bună balanță a nutrienților esențiali (azot, fosfor, potasiu), printr-o bogată floră microbiană și un conținut înalt de materie organică. Compoziția sa chimică, fizică și biologică variază în raport cu specia și zona de hrănire a liliecilor, cu 92 tipul de peșteră, vârsta depozitului etc. De aceea este dificil a se stabilii valori cantitative precise
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
doar din compoziția sa complexă, ci se datorează și altor factori, cum sunt stabilitatea structurală ridicată și producerea unui efect rezidual semnificativ în sol, precum și beneficiilor aduse de miceți, actinomicete și bacterii. Guano are și o acțiune fungicidă, flora sa microbiană concurând cu microbii patogeni. O altă proprietate deosebit de importantă este efectul nematocid. Guano distruge nematodele aflate în primele stadii de dezvoltare, protejând astfel sistemul radicular al plantelor și îmbunătățind nutriția și producția plantei. Există numeroase dovezi ale eficienței utilizării acestui
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
vagă, metafizică: terenul pe care cad semințele permite unora dintre ele să încolțească, iar altora nu. 2.O accepțiune legată de aspectul etiologic. Bolile endogene sunt expresia unui „teren morbid”. „Terenul” este considerat ca o cauză ajutătoare în bolile contagioase (microbiene, parazitare, virotice). De asemenea unele boli alergice sau idiosinacrozii la medicamente sunt manifestări ale unui „teren” deosebit, aberant. 3. O accepție legată de aspectul patogenic Există diferențe individuale în ce privește calitatea și eficacitatea mecanismelor de apărare ale organismului la acțiunea agenților
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
declanșarea procesului de coagulare, prin activarea căii intrinseci sau extrinseci. Factorul XI activat, în contact cu celulele endoteliale lezate va determina activarea factorului Christmas cu formarea de fibrină prin reacțiile căii intrinseci. De asemenea, suprafața endotelială afectată (de exemplu, endotoxină microbiană) poate căpăta activitate tromboplastin-like tisulară, interacționează cu factorul VII și din nou are loc formarea de fibrină dar, de data aceasta prin reacțiile căii extrinseci. 13.2.4. Fibrinoliza Agentul responsabil pentru disoluția fibrinei este plasmina, o protează care reprezintă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
gradient de concentrație, printr-un mecanism de transport activ. O mică parte din bilirubina conjugată pătrunde în sânge și se excretă prin urină. Bilirubina conjugată ajunge prin căile biliare în intestinul subțire, unde se absoarbe foarte puțin. In colon, flora microbiană produce deconjugarea bilirubinei conjugate, de aceea în sânge trece și o cantitate foarte mică de bilirubină neconjugată. Sub influența reducătoare a enzimelor secretate de bacterii, bilirubina se transformă în mezobilirubină, apoi în mezobilirubinogen sau urobilinogen și, în final, în stercobilinogen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente în aerul inhalat (fapt extrem de important în administrarea de medicamente sub formă de aerosoli
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de nutrienți. Materia organică activă, pe de altă parte, a fost definită de Allison (1973) ca “materia organică care conține cantități considerabile de resturi vegetale care încă suferă un proces de descompunere activă, în urma căruia poate fi convertită în biomasă microbiană și în substanțe humice”. Este necesar ca noi surse de materie organică să fie administrate în sol, la intervale regulate pentru a ne asigura că solul rămâne biologic activ. 3.1.4. Rolul rădăcinilor plantelor Deplasarea completă a nutrienților pe
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
din procesele chimice oxidative. Odată nitrații liberi eliberați, rapidul proces de reciclare oferă mai multe opțiuni: nitrații pot fi imobilizați, asimilați de plante, denitrificați sau levigați. Imobilizarea azotului are loc în cazul în care ionii anorganici sunt asimilați de masa microbiană din sol, devenind astfel din nou azot organic. Procesul mineralizării și imobilizării are loc simultan și într-un ciclu continuu. El se deplasează net într-o singură direcție, care determină pierderile de azot anorganic, aceste pierderi fiind dependente de disponibilul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
1.5.3. Cultivarea solului Cultivarea solului trebuie precedată de antrenarea și stimularea mineralizării, numai cu condiția de a pregăti sursa de nutrienți pentru noua cultură. îmbunătățirea aerației, distribuția amestecului și expunerea de materie organică nouă inaccesibilă microorganismelor, crește activitatea microbiană și realizează compușii organici în forme solubile. Așa cum a fost deja menționat, distrugerea fertilității perene creează oportunități pentru o dramatică mineralizare și pierderea azotului. Prin urmare cerințele noilor culturi semănate sunt net depășite de această aprovizionare, ionii nitrați încărcați negativ
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
poate fi valoros numai dacă următoarea cultură este târzie și suficient dezvoltată pentru a prelua azotul îndată după eliberarea lui, deși mici cantități din acest azot vor forma o parte din materia organică a solului ca parte constituientă a biomasei microbiene din sol. Proteinele din plantele verzi vii se descompun mai rapid decît dacă acestea sunt uscate sau materialul vegetal este mort. O lungă perioadă ploioasă între îngroparea sub arătură a culturii de îngrășămînt verde și amplasarea următoarei culturi poate determina
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
carbon care poate fi utilizată. Adăugarea argilei pulbere sub formă de bentonită poate contribui la reducerea cantitativă a amoniacului eliberat. De asemenea, există și alte beneficii ale aerării, inclusiv posibilitatea ca accesibilitatea fosfaților să poată fi mărită prin încurajarea activității microbiene. Aerarea contribuie la reducerea riscurilor de poluare printr-o substanțială reducere a cererii de oxigen biologic, deși acesta va fi în cantitate mai mare în îngrășămintele lichide și mustul lichid separat decât în mustul ca atare. în ciuda avantajelor, costul sistemelor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
agricultura biologică, resping utilizarea pesticidelor și susțin abordarea complexă, integrată a măsurilor aplicate în practică, care includ: o diversitate a culturilor obținută printr-o rotație corespunzătoare sau prin practicarea de culturi amestecate; utilizarea de îngrășăminte organice pentru a stimula activitatea microbiană a solului; utilizarea optimă a mijloacelor biologice, cât și a produselor naturale, de natură minerală sau extracte de plante. Se consideră că în sistemul agriculturii organice stabile, bolile și dăunătorii nu reprezintă probleme care să necesite intervenții speciale. Această opinie
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
hrană pentru patogeni. Cantitățile de azot amoniacal și nitric preluate de plantă sunt în strânsă dependență de factorii climatici și culturali, de pH și de disponibilitatea apei din sol. în cazul utilizării îngrășămintelor organice, unde nutrienții sunt eliberați în urma activității microbiene, azotul predominant asimilat de plantă, este sub formă de azot amoniacal. Aceasta explică și nivelul foarte scăzut în nitrați al produselor agricole obținute în fermele organice. într-un studiu efectuat de Eigenbrode și Pimentel (1988), s-a evidențiat că plantele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Amendamentele organice au și ele importanța lor în solurile tratate, întrucât stimulează organismele antagoniste și prădătoare care pot regla populațiile potențialilor patogeni și dăunători. Investigații mai vechi au arătat că așa numitul "efect al humusului" este asociat cu creșterea activității microbiene din sol, cu reducerea agresivității și capacității de infecție a patogenilor, cu reducerea rezistenței virale și cu reducerea "oboselii solului". Aplicarea îngrășămintelor organice permite prelucrarea de către plante și a unor compuși, cum sunt fenolii, care sunt necesari în dezvoltarea sistemului
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și răsărirea rapidă a plantelor, reducându-se riscul infecțiilor; amestecul de pământ utilizat la producerea de răsaduri trebuie să fie dezinfectat termic sau electric; se adaugă la amestecul de pământ, compost proaspăt, în procent de 20 %, ceea ce stimulează pozitiv activitatea microbiană; adăugarea, la amestec, a suspensiilor de microorganisme poate reduce incidența patogenilor de sol asupra tinerelor plante; în cazul înființării culturilor legumicole direct prin semănat, solul se va pregăti corespunzător, pentru a asigura plantelor o evoluție bună. Prevenirea și combaterea bolilor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
vaccinuri și înlocuirea țesuturilor, ca și pentru a clona animale, ca Dolly, celebra oaie. (Sursă: anaayana.files.wordpress.com/2008/01/clona.jpg) Antibioticele Descoperirea antibioticelor a deschis un front nou în lupta împotriva bolilor cauzate de diverși a-genți microbieni care au făcut multe victime printre oameni. Penicilina, unul dintre cele mai utilizate antibiotice la nivel mondial, a fost descoperită întâmplător în 1928 de către bacteriologul scoțian Alexander Fleming, care a observat că bacteriile nu se mai dezvoltau pe acele culturi
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
terminologice" O discuție asupra devierilor comportamentale la elevi pretinde realizarea mai întâi, a unor considerații asupra termenilor conecși de „adaptare”-„dezadaptare”. Adaptarea reprezintă, se știe, însăși condiția vieții. Ori de câte ori organismul este supus acțiunii unor agenți stresanți (de exemplu intoxicație, infecție microbiană, o emoție puternică etc.), el își mobilizează mecanismele de apărare spre a face față acestor agenți stresanți. Există adaptare, spune J. Piaget (1965), atunci când organismul se transformă în funcție de mediu, iar această transformare are ca efect un echilibru al schimburilor între
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
3) Poluarea biologică În condiții obișnuite, apa conține o floră naturală alcătuită din specii bacteriene cu rolul de a descompune substanțele organice existente. Aceste specii nu sunt periculoase pentru om. În apă pot ajunge însă și specii patogene de natură microbiană (transmițătoare de holeră, febră tifoidă, dizenterie) sau virotică (hepatită, meningită etc.). Sursele de infestare provin din: - dejecții de la combinatele de creștere a animalelor; - apele uzate provenite de la tăbăcării; - deversarea apelor menajere și de canalizare sau infiltrații în sursele de apă
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]