2,689 matches
-
Grație aceluiași magnetism poetic pe care-l exercită și ei, țiganii, sunt reconsiderați. Obârșia bulibașei, Regele Burtea, se pierde în abisul timpului și al universului: El a venit cu șirul lui de care Și armăsari din zarea cea mare. Călătoria migratoare a șetrarilor parcă plutește în norii legendei. Convoaiele lor străbat timpul și spațiul ca în apocalipsă: Cârduri, gloate, popoare De piscuri s-au mișcat din spinări Și-n picioare, Ca niște uriași de piatră Au ascultat câinii cum latră. Lache
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
păsările adunate la un loc, pentru a se feri de urgia iernii. Niciodată nu a mai fost o asemenea vreme, de când aceste prințese ale naturii s-au aclimatizat și nu au mai părăsit litoralul, pentru a însoți stolurile de păsări migratoare. Doar acum trei ani a mai fost un asemenea ger năpraznic, când marea a înghețat la mal peste două sute de metri spre larg. Noaptea se apropia de întâmpinarea zorilor. Era o noapte întunecoasă, fără stele, fără posibilitate de orientare. Doar
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
țară de poveste, Să treci mereu prin avatar Și să rămâi fără de zestre. Din timpuri imemoriale, Când nu erau încă nici dacii, Ai fost călcată în picioare Și spoliată de toți dracii. Te-au cucerit pe rând romanii, Barbari, popoare migratoare, Slavii, bulgarii și avarii I-ai suportat având răbdare. Hulpavii și nesătuii turci Ne-au stors prin biruri și tribut. Hunii, austriecii, răii ruși, Care mai care de temut. Te-au chinuit toți cum au vrut, Fanaticii naziști și comuniștii
AVATAR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366095_a_367424]
-
menirea boieriei lor ortodoxe, de la noblețea slujirii lor naționalist-hristice, cu mult mai revoltător parcă decât toate celelalte nații necreștine. Tocmai de aceea, Istoria națională ca și cea universală este plină de la un capăt la altul de lupte fraticide, de invazii migratoare, de conspirații și ucideri între principi și principi, între monarhi și monarhi, între voievozi și voievozi pentru sceptru și coroană, între fii și părinți, între părinți și copii, între frați și frați, între clerici și clerici, între clerici și mireni
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
cărturari, stejar al falnicilor țărani, steag al eroilor, apoteoză legendară, cruce a martirilor, imn al sfinților, care a ajuns grație neunirii spiritual-politice din lăuntru, respectiv a nepăsării de Dumnezeu și grație vrăjmașilor din afară, să fie prigonit, călcat de copitele migratoare, sfârtecat de imperii creștine și necreștine, amăgit de culte creștine, prădat și jefuit de boierimea calicească, trădat de ciocoime, manipulat de masonerii, amanetat de arendașii alogeni, vândut de proletari, donat de neoburghezia social-liberală, spulberat la răscruce de vânturi, prăbușit la
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
de smarald Copacabana Atâta lumină pe cocioabele tale Atâta soare pe sordidele favele Străluce în ferești pe ritmul carnavalului de pretutindeni „Brazil”, armonie asimetrica, ce minunată ești ! PĂSĂRI CĂLĂTOARE În țara mea cu cer albastru și soare arzător atâtea păsări migratoare își caută sălaș. Se duc... ori se întorc pe drum de zare îți tulbură auzul cu țipetele lor E-atâta frumusețe Și-atât de mult alean În zborul lor Ce se repetă an de an când trec în stoluri maestuase
FLOARE DE NISIP (POEME) 2 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366231_a_367560]
-
n locul lor o floare de-aceea va rog vreau să vă spun nu există bucurie mai mare decât să fi fost călătorul prin timp cu sacul de cuvinte în spate preaplin de lumină și-atât de vânat de nălucile migratoare ce-mi otrăveau sângele dar toate au trecut... în urmă mea va rămâne poteca și-o umbră sub care veți visa frumos va multumesc prieteni Cornel Armeanu Cât de puțin ne-a durat drumul împreună, ce mult doare despărțirea asta
ULTIMA CĂLĂTORIE- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351868_a_353197]
-
n locul lor o floare de-aceea vă rog vreau să vă spun nu există bucurie mai mare decât să fi fost călătorul prin timp cu sacul de cuvinte în spate preaplin de lumină și-atât de vânat de nălucile migratoare ce-mi otrăveau sângele dar toate au trecut... în urma mea va rămâne poteca și-o umbră sub care veți visa frumos vă mulțumesc prieteni cornel armeanu http://www.youtube.com/embed/gg1hSlqD wQ BIOGRAFIE Rândurile de mai jos aș fi dorit
IN MEMORIAM CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351869_a_353198]
-
vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp al istoriei care va veni, așa cum multe s-au descoperit sub pământul care ne ascunde nebănuitul trecut, atestări noi din care ne vom rândui
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
Iisus i-a spus că numele lui este Mărțișor. De atunci, soția Dragobetelui, a început să împartă fetelor necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu puteau să fie decât obiceiuri ale unui
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu puteau să fie decât obiceiuri ale unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum ale unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era un obicei străvechi, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii, a dragostei fertile, a
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
fost autobuzele cele arătoase ale echipelor, luate la cataroaie și lăsate în cel mai scurt timp cu putință fără geamuri și cu cauciucurile tăiate. Urmară la rând niște oameni care, spre ghinionul, lor treceau de la slujbă spre casă intersectând căile migratorilor, niște mașini ce păreau a încurca marșul triumfal fură incendiate, se mai aruncară ceva pietroaie și prin vitrinele magazinelor, dar, până la urmă, oaspeții au fost duși la gară și urcați într-un vagon de marfă cu ajutorul furtunelor de apă și
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
mirese să se vadă, a urmat o bătaie generală între membrii ambelor nunți. Pe acel loc a luat ființă, conform legendei, comuna Pecineaga de astăzi. Denumirea de Pecineaga se trage ca nume de la pecenegi (în latină bisseni sau pacinacae) popor migrator de origine turanică, din ramura turcă, care ar fi poposit și prin aceste părți ale Dobrogei, când în 1048, un mare conducător al pecenegilor, Kegen, fiind în conflict cu chanul cel mare Tyrachus, a trecut cu peste 20.000 oameni
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
făcut numeroase studii și cercetări arheologice despre Mangalia, iar strada pe care ai venit tu poartă numele său. Acolo este și o hartă pe peretele unui bloc, cu denumiri ale cetăților din Dobrogea veche. Cetatea a dispărut odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele al VIII-lea și al al IX-lea, fiind înlocuită cu o simplă așezare de pescari. Ea a fost parțial reclădită în secolul al XI-lea, odată cu reintrarea Dobrogeisub stăpânirea bizantină, dar a dispărut din nou în 1225
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
e ziua mea?”se pare că i-ar fi ripostat un german morocănos unui român perplex, ca răspuns la un „Bună ziua!” lăbărțat. Concluzia mea, cel puțin în ce privește limba vorbită, este că românii sunt mai sprinteni decât mai toate celelalte „popoare migratoare”. E o dovadă de istețime că ne place să comunicăm, chiar dacă uneori ne mai ia gura pe dinainte. Din păcate, în toate culturile lumii, înțelepciunea se asociază mai degrabă cu vorba cumpănită decât cu logoreea. Conversând, ne putem oferi șansa
POLIGLOŢIA ROMÂNESCĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351670_a_352999]
-
naturii”. Unii afirmă că ar data dinaintea apariției creștinismului. În mitologia dacilor, Dragobetele ar fi fost pețitorul și nașul animalelor, cel ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. Exista credința că în această zi și păsările ne-migratoare se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau și începeau să-și construiască cuiburile. Cu timpul, de la păsări obiceiul ar fi fost preluat și de către oameni, Dragobetele ajungând să fie considerat zeitate ce ocrotește iubirea și care poartă noroc îndrăgostiților. Motivațiile
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
aberanți de curând pe scările muzeului de istorie din București. Mă rog, pentru câtă istorie românească știu bucureștenii e tocmai potrivită ( îmi cer scuze de la excepții, și sunt destule, dar nu-i scuz pentru că o acceptă acolo, în continuare!) POPOARELE MIGRATOARE, fiind în deplasarea jefuirii nu s-au oprit să minerească, s-au mulțumit cu ce au prădat. Hunii sufereau în spațiile închise, muntoase, împădurite așa că nu au lăsat nici o urmă de așezare după trecerea lor. Ostrogoții au fost mai receptivi
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
de sacralitatea momentului „plecării la cele veșnice”. În programul de vizitare a Larnacăi era inclus și Salt Lake - o atracție deosebită pentru turiști și localnici -, aici perindându-se de-a lungul anului în jur de 80 de specii de păsări migratoare. Vreo 10.000 de specii de flamingo vizitează în fiecare an, în lunile de iarnă - ianuarie, februarie - lacul, datorită climei blânde din acestă perioadă din an. Am avut privilegiul să mai găsim apă în lac și o varietate destul de mare
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
făcut numeroase studii și cercetări arheologice despre Mangalia, iar strada pe care ai venit tu poartă numele său. Acolo este și o hartă pe peretele unui bloc, cu denumiri ale cetăților din Dobrogea veche. Cetatea a dispărut odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele al VIII-lea și al al IX-lea, fiind înlocuită cu o simplă așezare de pescari. Ea a fost parțial reclădită în secolul al XI-lea, odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar a dispărut din nou în
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
ca si cum le-am sorbi dintr-un pocal să ne aducem aminte de poeți ca si cum am putea întoarce anotimpurile să-i păstrăm în sufletul nostru vii ca si cum am putea păstra în noi stolurile de păsări, marile plecări și marile întoarceri ale migratoarelor poezia este doar trilul păsării pe care poetul și-l smulge din inimă și-l împarte cu ceilalți să nu moară puștii să ne amintim de dascălii noștri de ieri să vă amintiți de dascălii voștri de azi viață este
SĂ NE AMINTIM DE POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356802_a_358131]
-
CELEI CE N-A VENIT Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Celei ce n-a venit Tu n-ai venit pe drum de primăvară Și n-ai plecat în toamna migratoare, Ci ai rămas frumoasa zâmbitoare Cum gândurile mele o creară. Miraj și ficțiune - numai soare Ca liniștea amiezilor de vară Pe care trubadurii o cântară În calde melodii tulburătoare. Rememorez din vremi îndepărtate Tot farmecul privirii sibiline, Impresii iluzorii și
CELEI CE N-A VENIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356819_a_358148]
-
în fiecare dimineață, și mă înaltă un vulcan în fiecare clipă - ...poate sunt și eu o insulă ( o Inimă a mării adică )... și fruntea mi-i umbrită de-o iarbă țepoasa, țepoasa, și sufletu-mi tresaltă la fiecare gest al migratorilor, și mă adun la ruga cu toți țăranii eterni - ...poate sunt și eu o insulă( și poate semăn și cu o Piramidă ) și am visat că chiar eu i-am împrumutat stậnca lui Sisif, și nu mă tem decật de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
în fiecare dimineață,și mă înaltă un vulcan în fiecare clipă -...poate sunt și eu o insulă ( o Inimă a mării adică )...și fruntea mi-i umbrită de-o iarbă țepoasa, țepoasa,si sufletu-mi tresaltă la fiecare gest al migratorilor,și mă adun la ruga cu toți țăranii eterni -...poate sunt și eu o insulă( și poate semăn și cu o Piramidă )și am visat că chiar eu i-am împrumutat stậnca lui Sisif,si nu mă tem decật de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
două mii de ani în care au cărat aurul moților de acolo, începând cu romanii. O sută de ani, romanii au extras de la Roșia Montană trei tone de aur pur pe an, deci trei sute de tone de aur în total. Popoarele migratoare, fiind în marș migrator, s-au mulțumit doar cu aurul din albiile râurilor din Munții Apuseni și au plecat mai departe. Ungurii care nu s-au priceput la minerit, au adus mineri din imperiul de apus cărora le-au dat
PAMFLET: CIANURA DIN CEAŞCA DE CAFEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356720_a_358049]
-
care au cărat aurul moților de acolo, începând cu romanii. O sută de ani, romanii au extras de la Roșia Montană trei tone de aur pur pe an, deci trei sute de tone de aur în total. Popoarele migratoare, fiind în marș migrator, s-au mulțumit doar cu aurul din albiile râurilor din Munții Apuseni și au plecat mai departe. Ungurii care nu s-au priceput la minerit, au adus mineri din imperiul de apus cărora le-au dat toate privilegiile posibile numai
PAMFLET: CIANURA DIN CEAŞCA DE CAFEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356720_a_358049]